2rac-50/19 — cu privire la radierea dreptului de proprietate asupra bunului imobil și recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil

2rac-50/19 — cu privire la radierea dreptului de proprietate asupra bunului imobil și recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rac-50/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți (jud. V. Pădurari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Talpa, O. Moraru, D. Stănilă)

ÎNCHEIERE

16 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Primăria mun. Bălți

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei mun. Bălți

împotriva Societății pe Acțiuni „Flamingo-96” cu privire la radierea dreptului de

proprietate asupra bunului imobil și recunoașterea dreptului de proprietate asupra

bunului imobil

împotriva deciziei din 20 august 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de către lichidatorul Societății pe Acțiuni „Flamingo-96”, Igor

Gogu, casată integral hotărârea din 15 decembrie 2016 a Judecătoriei Bălți și emisă o

nouă hotărâre de respingere a acțiunii

constată:

La 25 iulie 2012, Primăria mun. Bălți a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Flamingo-96”, intervenienți accesorii ÎM „Aprovizionare”, Oficiul

Cadastral Teritorial mun. Bălți cu privire la radierea dreptului de proprietate asupra

bunului imobil și recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil.

În motivarea acțiunii a invocat că prin cererea din 24 noiembrie 2011 Secția

proprietate municipală și relații funciare a Primăriei mun. Bălți s-a adresat către

Oficiul Cadastral Teritorial mun. Bălți cu solicitarea de a înregistra dreptul de

proprietate asupra imobilului cu număr cadastral XXXXX, amplasat în mun. XXXXX

str. XXXXX, însă Oficiul Cadastral Teritorial Bălți a refuzat să înregistreze dreptul de

proprietate, menționând că imobilul dat este înregistrat după SA „Flamingo-96” în

baza deciziei nr. 11 din 12 martie 1999.

A susținut că inițial, în anul 1995 SA „Flamingo-96” a efectuat privatizarea

obiectului din str. XXXXX mun. XXXXX, după care după SA „Flamingo-96” a fost

înregistrat dreptul de proprietate asupra acestui obiect.

1

Ulterior, în anul 1997 SA „Flamingo-96” a pus problema transmiterii clădirii

cantinei date cu scopul stingerii datoriilor formate față de bugetul local.

Iar prin decizia nr. 12/18 din decembrie 1997 a Primăriei mun. Bălți, a fost

primit bunul la bilanțul Primăriei mun. Bălți în contul stingerii datoriilor

SA „Flamingo-96” față de bugetul local.

La data de 23 decembrie 1997 a fost întocmit procesul-verbal de primire-predare

a clădirii cantinei din str. XXXXX mun. XXXXX, cu suprafața totală de 413,5 m. p.

cu valoarea de bilanț de 292000 de lei și comisia instituită pentru primirea predarea

obiectului a semnat actele respective.

A indicat că ÎM „Aprovizionare”, a cărei funcții de bază constituia pregătirea

produselor alimentare pentru copiii și bolnavii din mun. Bălți, neavând o bază proprie

de producere a produselor de patiserie pentru toate școlile municipiului, arenda din

septembrie 1996 clădirea cantinei din str. XXXXX mun. XXXXX de la

SA „Flamingo-96”.

În baza deciziei nr. 12/18 din 18 decembrie 1997 a fost emisă decizia Consiliului

mun. Bălți nr. 16 din 25 iunie 1998, prin care Primăria mun. Bălți a transmis bunul

litigios în valoare de 292000 de lei, de la balanța sa la balanța ÎM „Aprovizionare” cu

drept de gestiune economică pentru exploatarea acestuia, luând în considerare și faptul

că ÎM „Aprovizionare” a efectuat reparația acestei clădiri din cont propriu. Ca urmare,

a fost întocmit actul de predare-primire a clădirii din str. XXXXX mun. XXXXX de la

balanța Primăriei mun. Bălți la balanța ÎM „Aprovizionare”.

A specificat că imposibilitatea înregistrării bunurilor aflate în intravilanul

municipiului, în proprietatea unității administrativ-teritoriale, în speță-clădirea cantinei

din str. XXXXX mun. XXXXX, limitează dreptul de posesie, folosință și dispoziție

asupra acesteia, îngrădind astfel dreptul de proprietate.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 32 alin. (1), 166 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, radierea dreptului de proprietate asupra clădirii

din str. XXXXX mun. XXXXX după SA „Flamingo-96” și recunoașterea dreptului de

proprietate asupra clădirii din str. XXXXX mun. XXXXX, după administrația publică

locală.

Ulterior, Primăria mun. Bălți a depus cerere de concretizare a pretențiilor din

acțiune, prin care a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunurilor

imobile din str. XXXXX mun. XXXXX cu numerele cadastrale XXXXX (garaj) și

XXXXX (construcție), după administrația publică locală.

Prin încheierea din 5 iulie 2013 a Judecătoriei Bălți, cauza civilă la cererea de

chemare de judecată a Primăriei mun. Bălți împotriva SA „Flamingo-96”, intervenienți

accesorii ÎM „Aprovizionare”, Oficiul Cadastral Teritorial mun. Bălți cu privire la

radierea și recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, a fost

strămutată pentru examinare instanței de insolvabilitate Curtea de Apel Bălți.

La 19 martie 2014, Primăria mun. Bălți a depus o cerere suplimentară la cererea

de chemare în judecată, prin care a solicitat rectificarea înscrierilor din Registrul

bunurilor imobile, prin radierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile din

str. XXXXX mun. XXXXX cu numerele cadastrale XXXXX (garaj) și XXXXX

(construcție), înregistrat după SA „Flamingo-96”.

În motivarea cererii suplimentare a invocat că, la 20 mai 1999 SA „Flamingo96”

a înregistrat dreptul de proprietate asupra clădirilor din litigiu după sine în baza

2

deciziei nr. 11 din 12 martie 1999, prin care s-a prelungit termenul de exploatare a

construcțiilor menționate pe o perioadă de 1 (unu) an, iar documentul dat nu poate

servi drept temei pentru înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor

imobile.

A menționat că conform art. 29 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr. 1543 din 25 februarie 1998, documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor

trebuie să corespundă exigențelor prezentei legi și ale altor acte normative, iar conform

alin. (3) al aceluiași articol documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor

trebuie să identifice bunul imobil (să conțină descrierea lui) sau dreptul intabulat

asupra căruia se cere a face înscrierea, să indice dreptul ce urmează a fi înscris sau

radiat, să conțină numele părților, semnăturile de rigoare, iar în cazurile stabilite de

lege, să fie autentificate notarial și ștampilate.

A considerat că actele care au servit drept temei de înregistrare a dreptului de

proprietate asupra clădirii cantinei și asupra garajului după SA „Flamingo-96”, nu

corespund cerințelor legale și nu conțin informații privind dreptul ce urmează a fi

înscris.

Prin hotărârea din 9 iulie 2014 a Curții de Apel Bălți, a fost admisă acțiunea.

A fost recunoscut dreptul de proprietate după Primăria mun. Bălți asupra clădirii

cantinei cu numărul cadastral XXXXX și asupra garajului cu număr cadastral XXXXX

din str. XXXXX mun. XXXXX, cu radierea din Registrul bunurilor imobile a

dreptului de proprietate asupra acestor bunuri după SA „Flamingo-96”.

A fost indicat că prezenta hotărâre servește drept temei de înregistrare a

dreptului de proprietate după Primăria mun. Bălți în Registrul bunurilor imobile asupra

clădirii cantinei cu număr cadastral XXXXX și asupra garajului cu număr cadastral

XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX.

Prin decizia din 17 septembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de SA „Flamingo-96”, casată hotărârea din 9 iulie 2014 a Curții de

Apel Bălți și trimisă cauza spre rejudecare la Judecătoria Bălți, ca instanță competentă

pentru examinarea acțiunii.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2016 a Judecătoriei Bălți, a fost admisă

acțiunea.

A fost radiat din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate asupra

clădirii cantinei cu numărul cadastral XXXXX și asupra garajului cu numărul cadastral

XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, după SA „Flamingo-96”.

A fost recunoscut dreptul de proprietate după Primăria mun. Bălți asupra clădirii

cantinei cu numărul cadastral XXXXX și asupra garajului cu număr cadastral XXXXX

din str. XXXXX mun. XXXXX.

A fost menționat că prezenta hotărâre servește drept temei de înregistrare a

dreptului de proprietate după Primăria mun. Bălți în Registrul bunurilor imobile asupra

clădirii cantinei cu numărul cadastral XXXXX și asupra garajului cu numărul cadastral

XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX.

Prin decizia din 16 mai 2017 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat

de lichidatorul SA „Flamingo-96”, Igor Gogu și menținută hotărârea din

15 decembrie 2016 a Judecătoriei Bălți.

Prin decizia din 20 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de către lichidatorul SA „Flamingo-96”, Igor Gogu, casată decizia din

3

16 mai 2017 a Curții de Apel Bălți și trimisă cauza spre rejudecare la Curtea de Apel

Bălți, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 20 august 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de către lichidatorul SA „Flamingo-96”, Igor Gogu, casată integral hotărârea

din 15 decembrie 2016 a Judecătoriei Bălți și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea

a fost respinsă.

La 21 noiembrie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Primăria mun. Bălți a

declarat recurs împotriva deciziei din 20 august 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate, cu pronunțarea unei noi

hotărâri.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

considerând-o ca ilegală și neîntemeiată.

A obiectat că instanța de apel a încălcat normele de drept material prin

neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Cu referire la prevederile art. 28 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor

imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, a considerat neînțeleasă concluzia instanței de

apel precum că decizia Primăriei mun. Bălți nr. 11 din 12 martie 1999 prin care a fost

dispusă numai prelungirea termenului de exploatare a construcțiilor și nu legalizarea

dreptului de proprietate, poate servi temei pentru înregistrarea dreptului de proprietate.

A notat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea și anume prevederile

art. 504 și 505 Cod civil.

A evidențiat că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că în anul 1997,

SA „Flamingo-96” a pus problema transmiterii clădirii cantinei date cu scopul stingerii

datoriilor formate față de bugetul local și în baza deciziei nr. 12/18 din anul 1997,

SA „Flamingo-96” a transmis la bilanțul Primăriei mun. Bălți bunurile respective în

contul datoriilor formate față de bugetul local. La 23 decembrie 1997 a fost întocmit

procesul-verbal de predare-primire a clădirii cantinei din str. XXXXX mun. XXXXX,

cu suprafața totală de 413,5 m.p. cu valoarea de bilanț de 292000 de lei.

În opinia recurentei, este eronată concluzia instanței de apel precum că nu a fost

confirmată poziția Primăriei mun. Bălți privind existența datoriilor SA „Flamingo-96”

prin careva dovezi, or, la materialele cauzei este anexat actul nr. 23 din

30 august 2005, semnat și ștampilat conform Regulamentului Serviciului arhivă de

stat, care confirmă că documentele vechi din anii 1998-2001, care au pierdut valoarea

practică urmează a fi distruse. Astfel, toate documentele care ar fi putut confirma

existența datoriilor SA „Flamingo-96” formate față de bugetul local au fost distruse.

La 15 decembrie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Primăria mun. Bălți a

depus recurs suplimentar, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea acestuia, a invocat că instanța de apel verificând legalitatea

înregistrării dreptului de proprietate, nu a supus verificării decizia Primării mun. Bălți

nr. 11 din 12 martie 1999, prin prisma verificării pertinenței probei în raport cu alte

probe prezentate.

Or, la materialele cauzei lipsește o astfel de decizie, autentificată în ordinea

prevăzută de lege, prin care s-ar proba că este emisă nemijlocit în privința clădirii

4

cantinei cu numărul cadastral XXXXX și asupra garajului cu numărul cadastral

XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX.

A subliniat că instanța de apel a concluzionat asupra faptului că SA „Flamingo-

96” a devenit proprietar asupra clădirii cantinei cu numărul cadastral XXXXX și

asupra garajului cu numărul cadastral XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, în

procesul de privatizare, pe când la materialele cauzei nu a fost administrată nicio probă

în acest sens. Iar certificatul Agenției Teritoriale Bălți de pe lângă Ministerul

Privatizării și Administrării Proprietății de Stat nr. 322 din 15 septembrie 1997 la care

face trimitere instanța de apel, nu a fost prezentat nici instanței și nici organului

cadastral la momentul înregistrării dreptului de proprietate.

A susținut că Primăria mun. Bălți a prezentat probe care dovedesc că bunul

imobil a fost transmis în proprietatea sa în baza hotărârii nr. 12/18 din

18 decembrie 1997 a Primăriei mun. Bălți, prin care s-a decis transmiterea clădirii

cantinei din str. XXXXX mun. XXXXX către Primăria mun. Bălți de la

SA „Flamingo-96” în contul datoriei, mai mult că această hotărâre nu a fost anulată și

a produs efecte juridice.

A obiectat că instanța de apel nu a dat apreciere unui șir de probe și anume:

- certificatul contabil nr. 198 din 11 februarie 1999 eliberat de către

SA „Flamingo-96”;

- actul de transmitere-predare a clădirii cantinei și garajului din str. XXXXX

mun. XXXXX de la balanța SA „Flamingo-96”, din 23 decembrie 1997 , semnat de

către SA „Flamingo-96”;

- hotărârea din 25 iunie 1998;

- actul de transmitere-predare a clădirii cantinei și garajului din str. XXXXX

mun. XXXXX, la balanța ÎM „Aprovizionare”;

- efectuarea lucrărilor de întreținere și reparație capitală (reconstrucție) a clădirii

cantinei și garajului din str. XXXXX mun. XXXXX, de către ÎM „Aprovizionare”;

- copia dosarului cadastral eliberat pe numele ÎM „Aprovizionare” asupra

clădirii cantinei și garajului din str. XXXXX mun. XXXXX.

- actele adunării generale a SA „Flamingo-96”, din care se deduce că clădirea

cantinei și garajului din str. XXXXX mun. XXXXX, nu se află la balanța

SA „Flamingo-96”;

- plățile impozitului pe bunul imobil menționat, efectuate de

ÎM „Aprovizionare” începând cu 31 decembrie 1997 până în prezent;

- darea de seamă a ÎM „Aprovizionare” din care se deduce că clădirea cantinei și

garajului din str. XXXXX mun. XXXXX, se află la balanța acesteia, drept avere

municipală.

A mai explicat că prin răspunsul Serviciului Fiscal, a fost indicat cert că doar

ÎM „Aprovizionare” a achitat impozitul pe bunul imobil vizat începând cu anul 2000 și

până în prezent, cât și reprezentantul SA „Flamingo-96”, a menționat nemijlocit în

instanța de judecată că bunul imobil din anul 1999, mai mult de 18 ani, se află în

posesia și dispoziția ÎM „Aprovizionare”, fără a explica natura raportului juridic în

baza căruia ÎM „Aprovizionare” exploatează, reconstruiește și întreține clădirea

garajului și a cantinei, pe parcursul a 18 ani.

A considerat că instanța de apel a examinat superficial cauza și că nu au fost

constatate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei.

5

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 20 septembrie 2018, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 238 vol. III), careva date cu privire la recepționarea acesteia de către recurentă la

materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei din 20 august 2018 a Curții de Apel Bălți, în termenul

legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Primăria mun. Bălți nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Primăria

mun. Bălți, asemenea aspecte nu se regăsesc.

6

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Primăria mun. Bălți ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Primăria mun. Bălți se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Mardari

7