2rac-350/17 — radierea dreptului de proprietate asupra bunului imobil

2rac-350/17 — radierea dreptului de proprietate asupra bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr.2rac-350/17

Prima instanță: Judecătoria Bălți (jud: V. Pădurari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Garbuz, E. Grumeza, D. Pușca)

DECIZIE

20 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Svetlana Filincova

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de lichidatorul Societății pe Acțiuni „Flamingo-

96”, în proces de lichidare – Gogu Igor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria mun. Bălți

împotriva Societății pe Acțiuni „Flamingo-96”, intervenienți accesorii

Întreprinderea Municipală „Aprovizionare”, Oficiul Cadastral Teritorial mun. Bălți

cu privire la radierea dreptului de proprietate asupra bunului imobil și recunoașterea

dreptului de proprietate asupra bunului imobil,

împotriva deciziei din 16 mai 2017 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 25 iulie 2012, Primăria mun. Bălți a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Flamingo-96”, intervenienți accesorii ÎM „Aprovizionare”, Oficiul

Cadastral Teritorial mun. Bălți solicitând radierea dreptului de proprietate asupra

clădirii din str. xxxxx și recunoașterea dreptului de proprietate asupra clădirii din str.

xxxxx, după administrația publică locală.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, prin cererea din 24 noiembrie 2011 secția

proprietate municipală și relații funciare a Primăriei s-a adresat către Oficiul

Cadastral Teritorial mun. Bălți cu solicitarea de a înregistra dreptul de proprietate

asupra imobilului cu număr cadastral xxxxx. Oficiul Cadastral Teritorial Bălți a

refuzat să înregistreze dreptul de proprietate, menționând că imobilul dat este

înregistrat după SA „Flamingo-96” în baza deciziei nr. 11 din 12 martie 1999.

Susține că, inițial în anul 1995 SA „Flamingo-96” a efectuat privatizarea

obiectului din str. xxxxx, după care a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra

acestui obiect după SA „Flamingo- 96”. Ulterior, în anul 1997 SA „Flamingo-96” a

pus problema transmiterii clădirii cantinei date cu scopul stingerii datoriilor formate

față de bugetul local. Prin decizia nr. 12/18 din decembrie 1997 a Primăriei mun.

Bălți a fost primit bunul la bilanțul Primăriei mun. Bălți în contul stingerii datoriilor

1

SA „Flamingo-96” față de bugetul local.

Menționează că, la data de 23 decembrie 1997 a fost întocmit procesul-verbal

de primire predare a clădirii cantinei din str. Libertății, nr. 14, mun. Bălți, cu

suprafața totală de 413,5 mp cu valoarea de bilanț de 292000 lei. Comisia instituită

pentru primirea predarea obiectului a semnat actele de primire-predare a bunului.

Indică reclamantul că, ÎM „Aprovizionare”, a cărei funcții de bază constituia

pregătirea produselor alimentare pentru copiii și bolnavii din mun. Bălți și neavând

o bază proprie de a produce produse de patiserie pentru toate școlile municipiului,

arenda din septembrie 1997 clădirea cantinei din str. Libertății, nr. 14, mun. Bălți,

de la SA „Flamingo-96”. În baza deciziei nr.12/18 din 18 decembrie 1997 a

Consiliului mun. Bălți, Primăria mun. Bălți a transmis bunul litigios în valoare de

292000 lei, de la balanța sa la balanța ÎM „Aprovizionare” cu drept de gestiune

economică pentru exploatarea acesteia, luând în considerare și faptul că ÎM

„Aprovizionare” a efectuat reparația acestei clădiri din cont propriu. Ca urmare, a

fost întocmit actul de predare-primire a clădirii din xxxx de la balanța Primăriei mun.

Bălți la balanța ÎM „Aprovizionare”.

Precizează că, imposibilitatea înregistrării bunurilor aflate în intravilanul

municipiului, în proprietatea unității administrativ-teritoriale, în speță - clădirea

cantinei din xxxxx, limitează dreptul de posesie, folosință și dispoziție asupra

acesteia, îngrădind astfel dreptul de proprietate.

Ulterior, reclamantul a depus cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune,

solicitând recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile din str.

xxxxx (garaj) și xxxxx (construcție), după administrația publică locală (Vol.I, f.d

67).

Prin încheierea din 05 iulie 2013 a Judecătoriei Bălți s-a strămutat pentru

examinare instanței de insolvabilitate-Curtea de Apel Bălți cauza civilă la cererea de

chemare de judecată depusă de Primăria mun. Bălți împotriva SA „Flamingo-96”,

în proces de insolvabilitate, intervenienți accesorii ÎM „Aprovizionare”, Oficiul

Cadastral Teritorial mun. Bălți cu privire la radierea și recunoașterea dreptului de

proprietate asupra bunurilor imobile.

La 19 martie 2014, Primăria mun. Bălți a depus o cerere suplimentară la cererea

de chemare în judecată, solicitând rectificarea înscrierilor din Registrul bunurilor

imobile, prin radierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile din str.

xxxxx (garaj) și xxxxx (construcție), înregistrat după SA „Flamingo-96” (Vol.II,

f.d.76).

În motivarea cererii suplimentare s-a invocat că, la 20 mai 1999 SA „Flamingo-

96” a înregistrat dreptul de proprietate asupra clădirilor din litigiu după sine în baza

deciziei nr. 11 din 12 martie 1999, prin care s-a prelungit termenul de exploatare a

construcțiilor menționate pe o perioadă de 1 (unu) an, iar documentul dat nu poate

servi drept temei pentru înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor

imobile. Conform art. 29 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543

din 25 februarie 1998, documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor

trebuie să corespundă exigențelor prezentei legi și ale altor acte normative, iar

conform alin. (3) al aceluiași articol documentele prezentate pentru înregistrarea

drepturilor trebuie să identifice bunul imobil (să conțină descrierea lui) sau dreptul

intabulat asupra căruia se cere a face înscrierea, să indice dreptul ce urmează a fi

2

înscris sau radiat, să conțină numele părților, semnăturile de rigoare, iar în cazurile

stabilite de lege, să fie autentificate notarial și ștampilate. Astfel, este evident că

actele care au servit drept temei de înregistrare a dreptului de proprietate asupra

clădirii cantinei și asupra garajului după SA „Flamingo-96”, nu corespund cerințelor

legale și nu conțin informații privind dreptul ce urmează a fi înscris. Cu toate acestea,

în opinia sa, a fost comisă o greșeală, consecințele căreia duc la încălcarea dreptului

de proprietate a administrației publice locale asupra bunurilor din litigiu, fapt ce

împiedică în folosința, dispunerea și posedarea proprietății.

Prin hotărârea din 09 iulie 2014 a Curții de Apel Bălți a fost admisă cererea de

chemare în judecată și a fost recunoscut dreptul de proprietate după Primăria mun.

Bălți asupra clădirii cantinei cu xxxxx și asupra garajului cu număr cadastral xxxxx,

cu radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra acestor

bunuri după SA „Flamingo-96”. Concomitent, a fost indicat că prezenta hotărâre

servește drept temei de înregistrare a dreptului de proprietate după Primăria mun.

Bălți în Registrul bunurilor imobile asupra clădirii cantinei cu număr cadastral xxxxx

și asupra garajului cu număr cadastral xxxxx.

Prin decizia din 17 septembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de SA „Flamingo-96”, a fost casată hotărârea din 09 iulie 2014 a

Curții de Apel Bălți și a fost trimisă cauza spre rejudecare la Judecătoria Bălți, ca

fiind instanța competentă la examinarea acțiunii.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2016 a Judecătoriei Bălți s-a admis acțiunea

depusă de Primăria mun. Bălți și s-a radiat din Registrul bunurilor imobile dreptul

de proprietate asupra clădirii cantinei cu numărul cadastral xxxxx și asupra garajului

cu numărul cadastral xxxxx, după SA „Flamingo-96”; s-a recunoscut dreptul de

proprietate după Primăria mun. Bălți asupra clădirii cantinei cu numărul cadastral

xxxxx și asupra garajului cu numărul cadastral xxxxx; s-a menționat că prezenta

hotărâre servește drept temei de înregistrare a dreptului de proprietate după Primăria

mun. Bălți în Registrul bunurilor imobile asupra clădirii cantinei cu număr cadastral

xxxxx și asupra garajului cu număr cadastral xxxxx.

Prin decizia din 16 mai 2017 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul depus de

lichidatorul SA „Flamingo-96”, în proces de lichidare – Igor Gogu și s-a menținut

hotărârea din 15 decembrie 2016 a Judecătoriei Bălți.

La 14 august 2017, conform sigiliului oficiului poștal (Vol. III, f.d. 89),

lichidatorul SA „Flamingo-96”, în proces de lichidare – Igor Gogu a declarat recurs

împotriva deciziei din 16 mai 2017 a Curții de Apel Bălți solicitând casarea acesteia

și a hotărârii din 15 decembrie 2016 a Judecătoriei Bălți, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii depuse de Primăria mun.Bălți.

În motivarea recursului s-a invocat că, instanța de apel la examinarea cauzei a

interpretat eronat legea și a aplicat o lege ce nu trebuia a fi aplicată. Concluziile

instanței de apel sunt ilegale, părtinitoare, neobiective și vin în contradicție cu

legislația și materialele cauzei.

Remarcă că, instanța de fond a stabilit cu certitudine că la 24 noiembrie 2011

Primăria mun. Bălți s-a adresat către Oficiul cadastral Teritorial Bălți cu o cerere

privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și prin decizia

registratorului Oficiul Cadastral Teritorial Bălți a fost respinsă cererea Primăriei

mun. Bălți, din motiv că construcția asupra căreia se solicită înregistrarea dreptului

3

de proprietate a fost înregistrată în proprietatea SA „Flamingo-96”. Specifică că,

însăși Primăria mun. Bălti, la cererea sa adresată Oficiului Cadastral Teritorial Bălti

privind înregistrarea dreptului de proprietate, a anexat ca document translativ de

proprietate, actul de predare-primire din 23 decembrie 1997 întocmit și semnat între

SA „Flamingo-96” și ÎM „.Aprovizionare”. Actul dat a fost întocmit între SA

,,Flamingo-96” și ÎM „Aprovizionare”, iar Primăria mun. Bălti nu a fost parte la

acest act.

Opinează că, concluzia instanței de fond este neobiectivă și părtinitoare, or, în

opinia instanței, un proprietar de bună credință cum ar fi Primăria mun. Bălți, după

expirarea termenului de 14 ani, a solicitat înregistrarea dreptului de proprietate și a

aflat de la Oficiul Cadastral Teritorial că dreptul de proprietate asupra clădirilor date

a fost înregistrat după acel proprietar de la care de fapt s-a solicitat trecerea dreptului

de proprietate. Aceasta ipoteza a instanței nicidecum nu poate fi folosită și în cazul

clădirii garajului cu număr cadastral xxxxx, deoarece Primăria mun. Bălti în cererea

sa din 24 noiembrie 2011, adresată Oficiului Cadastral Teritorial, nu a solicitat

înregistrarea dreptului de proprietate asupra clădirii garajului, aceasta cerință fiind

inventată de instanța. Astfel, concluzia instanței de fond în ceea ce ține de înaintarea

acțiunii în interiorul termenului general de prescripție este total ilegală, nefondată și

părtinitoare, neavând nici un suport probatoriu.

Precizează că, instanța de fond, cu referire la art.132 Cod civil al RSSM din

1964, nu a ținut cont de aliniatul 2, care prevede că dacă contractul de înstrăinare a

lucrului trebuie să fie înregistrat, dreptul de proprietate ia naștere din momentul

înregistrării.

Susține recurentul că, afirmațiile instanței de fond vin în contradicție cu

legislația, deoarece Decizia Primăriei mun. Bălți nr.11 din 12 martie 1999 a fost

emisă de către administrația publică locală ca urmare a executării punctului 2 și 3 al

Hotărârii Guvernului RM nr. 450 din 10 aprilie 1998. În preambulul deciziei s-a

indicat că bunul imobil aparține SA „Flamingo-96” în baza adeverinței Agenției

Teritoriale Bălți a Ministerului Privatizării nr. 322 din 15 septembrie 1997. Pct. 3 al

Hotărârii Guvernului RM nr.450 din 10 aprilie 1998 stipulează că comisiile de pe

lângă organele administrației publice locale, în termen de o lună din ziua publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a listei menționate în punctul 1 al

prezentei hotărâri, vor acumula propunerile, obiecțiile și pretențiile, înaintate de

persoanele fizice și juridice, privind chestiunile ce țin de legalizarea drepturilor

asupra obiectelor imobiliare în cauză și vor adopta decizii privind confirmarea

drepturilor întreprinderilor și organizațiilor asupra obiectelor nominalizate,

întocmind și eliberând, în termen de o lună, în numele organelor administrației

publice locale, în cazul lipsei litigiilor, la cererea beneficiarului autorizația pentru

exploatarea ulterioară a bunurilor imobiliare. Conform pct. 4 al Hotărârii Guvernului

RM nr.450 din 10 aprilie 1998, organul cadastral a efectuat înregistrarea dreptului

de proprietate, confirmând lipsa litigiilor privind dreptul de proprietate asupra

bunurilor imobile, drept bază pentru înregistrare servind Decizia nr. 11 din 12 martie

1999, ce confirmă lipsa litigiilor la obiectele imobiliare în cauză.

Afirmă recurentul că, la momentul emiterii Deciziei nr. 11 din 12 martie 1999

de către Primăria mun. Bălți, nu existau careva litigii ce țin de dreptul de proprietate

asupra bunurilor imobile, fapt confirmat în pct. 1 al deciziei, ceea ce denotă că toate

4

litigiile ce țin de dreptul de proprietate au fost deja soluționate de părți, fapt

confirmat prin semnarea deciziei. Or, conform art. 1333 alin.(1) Cod civil, tranzacția

are între părți autoritatea lucrului judecat, iar argumentele invocate de Primăria mun.

Bălți din acțiune se referă la niște documente emise anterior Deciziei nr. 11 din 12

martie 1999.

Consideră recurentul că, este nefondată și nu este probată concluzia instanței

de fond precum că la cererea SA „Flamingo-96”, prin decizia Primăriei mun. Bălți

nr.12/18 din 18 decembrie 1997, s-a decis trecerea bunurilor litigioase la bilanțul

Primăriei în contul stingerii datoriilor SA „Flamingo-96” la bugetul local în suma de

292000 lei. Nu a fost anexat la materialele dosarului vreun act de predare-primire de

la SA „Flamingo- 96” către Primăria mun. Bălți.

Declară că, sunt părtinitoare concluziile instanței de apel precum că în perioada

de referință, anume ÎM „Aprovizionare” și-a exercitat dreptul de posesie și folosință

asupra construcțiilor litigioase, care le-a luat la bilanțul contabil, a efectuat reparații

și îmbunătățiri capitale, iar SA „Flamingo-96”, în pofida faptului că încă la 20 mai

1999 și-a înregistrat dreptul de proprietate asupra acestora în registrul bunurilor

imobile, a manifestat un total dezinteres fată de acestea, nu a încasat plata chiriei și

nu le-a revendicat din posesia reclamantului sau intervenientului accesoriu. Instanța

afirmă că Primăria mun. Bălți și-a exercitat dreptul de posesie și folosință asupra

construcțiilor litigioase (neînregistrând la Oficiul Cadastral Teritorial timp de 14 ani

dreptul de proprietate), iar SA „Flamingo-96” a manifestat un total dezinteres față

de aceste bunuri. La fel, este părtinitoare și ieșită din limitele cerințelor

reclamantului concluzia instanței precum că SA „Flamingo-96” nu deține

construcțiile litigioase la bilanțul contabil și precum că societatea le-a decontat din

evidența contabilă și le-a transmis benevol Primăriei mun. Bălți și prin urmare nu

mai este proprietarul construcțiilor. La materialele dosarului este anexata proba

contrară și anume calculul impozitului pe bunurile imobiliare și extrasul privind

obiectele impunerii cu impozitul pe bunurile imobile prezentat de Inspectoratul

Fiscal de Stat Bălți, în care sunt enumerate, inclusiv și obiectele din str. xxxxx, cu

număr cadastral xxxxx, cu valoarea de 841545 lei și din str. xxxxx, cu valoarea de

54135 lei. Este neobiectivă concluzia instanței de fond, neavând suport probatoriu,

fiind bazată pe informația prezentată de secția financiara a Primărie mun. Bălți (parte

pe dosar) și nu poate fi considerată de bună credință, la dosar lipsesc anumite

informații în acest sens, prezentate din baza de date a inspectoratului fiscal.

Menționează recurentul că, afirmațiile instanței de fond, menținute de instanța

de apel, sunt părtinitoare, ilegale și depășesc limita cerințelor reclamantului, astfel

după cum se expune instanța de fond la acel moment în vigoare era Codul Civil al

RSSM, în redacția anului 1964 - care expres prevedea înregistrarea dreptului de

proprietate la organul cadastral conform art. 132 alin.(1), (2), citat anterior. Art. 240

alin. (2) Cod civil prevede că contractul de înstrăinare a imobilului proprietate a

persoanelor fizice si juridice trebuie sa fie autentificat pe cale notarială și înregistrat

în decurs de trei luni la biroul de inventariere tehnică.

La 07 noiembrie 2017, lichidatorul SA „Flamingo-96”, în proces de lichidare –

Igor Gogu a înregistrat un recurs suplimentar, invocând că instanța de apel nu a

supus aprecierii probele prezentate la examinarea apelului și anexate la materialele

cauzei, anume: -decizia Primăriei mun. Bălți nr. 11 din 12 martie 1999 despre

5

prelungirea termenului de exploatare a secției de instrumente cu suprafața de 251,5

mp; - decizia Primăriei mun. Bălți nr. 11 din 12 martie 1999 despre prelungirea

termenului de exploatare a stației de transformatoare cu suprafața de 28,05 mp;

decizia Primăriei mun. Bălți nr. 11 din 12 martie 1999 despre prelungirea termenului

de exploatare a blocului administrativ cu suprafața de 113,7 mp; decizia Primăriei

mun. Bălți nr. 11 din 12 martie 1999 despre prelungirea termenului de exploatare a

depozitului cu suprafața de 32,2 mp; decizia Primăriei mun. Bălți nr. 11 din 12

martie 1999 despre prelungirea termenului de exploatare a punctului medical cu

suprafața de 314,7 mp; decizia Primăriei mun. Bălți nr. 11 din 12 martie 1999 despre

prelungirea termenului de exploatare a punctului de colectare cu suprafața de 200,6

mp; -decizia Primăriei mun. Bălți nr. 11 din 12 martie 1999 despre prelungirea

termenului de exploatare a blocului administrativ cu suprafața de 259,8 mp; -decizia

Primăriei mun. Bălți nr. 11 din 12 martie 1999 despre prelungirea termenului de

exploatare a depozitului de materiale cu suprafața de 225,7 mp; decizia Primăriei

mun. Bălți nr. 11 din 12 martie 1999 despre prelungirea termenului de exploatare a

secției de compresoare cu suprafața de 79,5 mp; -decizia Primăriei mun. Bălți nr. 11

din 12 martie 1999 despre prelungirea termenului de exploatare a magazinului cu

suprafața de 543,9 mp; decizia Primăriei mun. Bălți nr. 11 din 12 martie 1999 despre

prelungirea termenului de exploatare a secției de reparații cu suprafața de 121,5 mp;

decizia Primăriei mun. Bălți nr. 11 din 12 martie 1999 despre prelungirea termenului

de exploatare a secției mecanice cu suprafața de 317,9 mp; decizia Primăriei mun.

Bălți nr. 11 din 12 martie 1999 despre prelungirea termenului de exploatare a

depozitului cu suprafața de 332,7 mp. Or, în baza acestor decizii a fost înregistrat de

Oficiul Cadastral Teritorial dreptul de proprietate asupra acestor bunuri imobile,

imobilele date fiind ulterior înstrăinate.

Opinează că, este nefondată și abuzivă concluzia instanței de apel precum că în

temeiul deciziei Primăriei nr. 11 din 12 martie 1999 s-a dispus prelungirea

termenului de exploatare a construcțiilor, dar nu legalizarea dreptului de proprietate

a acestora.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 16 mai 2017, iar recursul a fost

declarat la 14 august 2017, conform sigiliului oficiului poștal ( Vol.III, f.d. 89).

Din materialele cauzei rezultă că decizia a fost expediată participanților la

proces la 15 iunie 2017, conform scrisorii de însoțire (Vol.III, f.d.79) și a fost

recepționată de recurent la 20 iunie 2017 (Vol.III, f.d. 81).

Astfel, instanța de recurs consideră că recursul declarat de către lichidatorul SA

„Flamingo-96”, în proces de lichidare – Igor Gogu la 14 august 2017, conform

sigiliului oficiului poștal (Vol.III, f.d. 89), împotriva deciziei din 16 mai 2017 a

Curții de Apel Bălți, este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 29 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond

de un complet din 5 judecători.

6

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de lichidatorul SA „Flamingo-96”, în proces de lichidare – Igor Gogu și va

casa decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 130 alin. (3), (4) Cod de procedură civilă, fiecare probă

se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar

toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea pricinii. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este

obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor

probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față

de altele.

În conformitate cu art. 241 alin.(5), (6) Cod de procedură civilă, în motivare se

indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde

concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau

parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al

hotărârii.

În conformitate cu art. 373 alin. (1),(2) Cod de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în

instanță de apel de către participanții la proces.

7

Din materialele cauzei și anume din extrasul din Registrul bunurilor imobile,

datat cu 08 iunie 1999, rezultă că, după SA „Flamingo-96”, la 20 mai 1999, în baza

deciziei nr. 11 din 12 martie 1999, a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra

construcției cu număr cadastral xxxxx (Vol. I, f.d.3).

Prin hotărârea nr. 12/18 din 18 decembrie 1997 a Primăriei mun.Bălți s-a

hotărât transmiterea clădirii cantinei amplasate pe str. Libertății, nr.14, mun. Bălți,

către Primăria mun.Bălți de la SA „Flamingo-96” în contul datoriei, gratuit, pentru

transmiterea în exploatare ÎM „Aprovizionare” (Vol.I, f.d.8).

Conform actului din 23 decembrie 1997, semnat între SA „Flamingo-96” și ÎM

„Aprovizionare” , s-a efectuat transmiterea de la balanță la balanță a clădirii cantinei

amplasate pe str. Libertății, nr.14, mun. Bălți, ce aparține SA „Flamingo-96”(Vol.I,

f.d.5).

În baza actului de primire-predare, s-a efectuat primirea – predarea de la balanța

municipiului Bălți la balanța ÎM „Aprovizionare”, conform hotărârii nr.12/18 din 18

decembrie 1997, a clădirii cantinei amplasate pe str. Libertății, nr.14, mun. Bălți

(Vol.I, f.d.7).

Prin hotărârea nr. XVI din 25 iunie 1998 a Consiliului mun.Bălți „Cu privire la

transmiterea la balanța ÎM „Aprovizionare” a clădirii și utilajului cantinei amplasate

pe str. Libertății, nr.14, mun. Bălți”, s-a hotărât de a permite Primăriei mun.Bălți de

a transmite la balanța ÎM „Aprovizionare” clădirea și utilajul cantinei amplasate pe

str. Libertății, nr.14, mun. Bălți, aflate la balanța Primăria mun.Bălți (Vol.I, f.d.6).

Prin cererea de chemare în judecată, inclusiv cea concretizată și cea

suplimentară, Primăria mun. Bălți a solicitat radierea dreptului de proprietate asupra

clădirii din str. Libertății, nr. 14, mun. Bălți, după SA „Flamingo-96”, recunoașterea

dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile din str. xxxxx, cu numerele

cadastrale xxxx (garaj) și 0300304.035.01 (construcție), după administrația publică

locală, rectificarea înscrierilor din Registrul bunurilor imobile, prin radierea

dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile din str. Libertății, nr. 14, mun.

Bălți, cu numerele cadastrale xxxxx (garaj) și xxxxxx (construcție), înregistrat după

SA „Flamingo-96” (Vol. I, f.d.2, f.d.67, Vol.II, f.d.76).

Prin hotărârea din 15 decembrie 2016 a Judecătoriei Bălți, menținută prin

decizia din 16 mai 2017 a Curții de Apel Bălți, s-a admis acțiunea depusă de Primăria

mun. Bălți și s-a radiat din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate asupra

clădirii cantinei cu numărul cadastral 0300304.035.01 și asupra garajului cu numărul

cadastral xxxxx, amplasate pe str. xxxxx, după SA „Flamingo-96”; s-a recunoscut

dreptul de proprietate după Primăria mun. Bălți asupra clădirii cantinei cu numărul

cadastral xxxxx și asupra garajului cu numărul cadastral xxxxx, amplasate pe str.

Libertății, nr.14, mun. Bălți; s-a menționat că prezenta hotărâre servește drept temei

de înregistrare a dreptului de proprietate după Primăria mun. Bălți în Registrul

bunurilor imobile asupra clădirii cantinei cu număr cadastral xxxxx și asupra

garajului cu număr cadastral xxxxx, amplasate pe str. xxxxx (Vol.III, f.d.26, 29-34,

74-78).

Colegiul relevă că, instanțele ierarhic inferioare pripit au concluzionat asupra

temeiniciei cererii de chemare în judecată depusă de Primăria mun.Bălți împotriva

SA „Flamingo-96”, or, această constituie rezultatul unei examinări superficiale a

8

cauzei și arbitrare a suportului probatoriu, prin ce se impune casarea deciziei

instanței de apel și rejudecarea cauzei în odine de apel.

Din textul deciziei nr. 11 din 12 martie 1999 a comisiei cu privire la prelungirea

termenului de exploatare a bunului imobil, se identifică că garajul, suprafața

construcției de 61,8 mp, suprafața totală utilizabilă a clădirii cu un etaj-49,8 mp, din

str. Libertății, nr.14, mun. Bălți, supusă privatizării în anul 1995, aparține SA

„Flamingo-96”, în baza certificatului Agenției Teritoriale Bălți de pe lângă

Ministerul Privatizării și Administrării Proprietății de Stat nr.322 din 15 septembrie

1997 (Vol.I, f.d.70).

La fel, textul deciziei nr. 11 din 12 martie 1999 a comisiei cu privire la

prelungirea termenului de exploatare a bunului imobil, denotă că partea

administrativă și cantina, suprafața construcției de 306,0 mp, suprafața totală

utilizabilă -399,5 mp, plus construcția cu două etaje și terasa, din str. Libertății,

nr.14, mun. Bălți, supusă privatizării în anul 1995, aparține SA „Flamingo-96”, în

baza certificatului Agenției Teritoriale Bălți de pe lângă Ministerul Privatizării și

Administrării Proprietății de Stat nr.322 din 15 septembrie 1997 (Vol.I, f.d.71).

Prin decizia registratorului Oficiului Cadastral Teritorial Bălți, la cererea din

24 noiembrie 2011 a secției Proprietate municipală a Primăriei mun.Bălți, adresată

Oficiului Cadastral Teritorial Bălți, privind înregistrarea dreptului de proprietate

asupra imobilului cu număr cadastral xxxxx, amplasat în mun. Bălți, str. xxxxx, s-a

respins, invocând faptul că clădirea de producere cu suprafața de 399, 5 mp, este

înregistrat cu drept de proprietate după SA „Flamingo-96”, în baza deciziei nr. 11

din 12 martie 1999 (Vol.I, f.d.83).

Colegiul notează că, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, înregistrarea

dreptului de proprietate asupra clădirii cantinei și garajului, amplasate pe str. xxxxx,

după SA „Flamingo-96” în baza deciziei Primăriei mun.Bălți nr. 11 din 12 martie

1999 contravine prevederilor art. 28 alin.(1) al Legii cadastrului bunurilor imobile

nr. 1543 din 25 februarie 1998. Or, prin decizia Primăriei mun.Bălți nr. 11 din 12

martie 1999 s-a dispus prelungirea termenului de exploatare a construcțiilor și nu

legalizarea dreptului de proprietate.

Conform art. 28 alin. (1) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25

februarie 1998, înregistrarea dreptului asupra bunului imobil se face în temeiul

următoarelor documente: a) actele administrative emise de autoritățile publice

abilitate în modul stabilit de legislație, în vigoare la data adoptării lor, precum și

certificatele constatatoare emise în conformitate cu prevederile Legii nr.163/2010

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, în procedura de aprobare

tacită; b) contractele asupra bunului imobil, încheiate conform legislației în vigoare

la data adoptării lor; c) certificatele de succesiune; d) hotărîrile instanței de judecată;

e) procesele-verbale privind procurarea bunului imobil la licitație, întocmite de

executorul judecătoresc și confirmate de către instanța de judecată, sau procesele-

verbale de transmitere silită a dreptului de proprietate asupra bunului imobil,

întocmite de către executorul judecătoresc; e1) procesele-verbale ale licitației, actele

de ridicare a bunurilor imobile adjudecate și certificatele de achitare integrală,

eliberate de lichidator, sau actele de ridicare a bunurilor imobile neadjudecate la

licitație și certificatele de achitare integrală, eliberate de lichidator, ori actele de

separare a bunului imobil din masa debitoare, întocmite de către administratorul de

9

insolvabilitate/lichidator, și actele ce confirmă dreptul real sau personal al persoanei

care a solicitat separarea bunului imobil din masa debitoare; f) titlurile de

autentificare a drepturilor deținătorului de teren și alte acte (adeverințe) privind

drepturile asupra bunului imobil, eliberate de autoritățile publice abilitate, în modul

stabilit de legislația în vigoare la data eliberării lor; g) alte documente privind

nașterea sau transmiterea drepturilor asupra bunurilor imobile, eliberate conform

legislației în vigoare la data nașterii sau transmiterii acestor drepturi.

La caz, Colegiul reiterează că dreptul de proprietate după SA „Flamingo-96” a

fost înregistrat în baza deciziei nr. 11 din 12 martie 1999 a Primăriei mun.Bălți, adică

în baza actului administrativ emis de autoritatea publică locală.

În contextul dat, Colegiul menționează că instanțele ierarhic inferioare stabilind

că înregistrarea dreptului de proprietate după SA „Flamingo-96” în baza unei

deciziei care nu ar fi act de drept, au omis aspectul precum că din textul deciziei

respective bunurile imobile menționate au fost supuse privatizării în anul 1995 și

aparțin SA „Flamingo-96”, în baza certificatului Agenției Teritoriale Bălți de pe

lângă Ministerul Privatizării și Administrării Proprietății de Stat nr.322 din 15

septembrie 1997.

Or, cel puțin instanțele ierarhic inferioare nu au argumentat această

circumstanță, conform căreia s-ar fi stabilit că aceste bunuri deja aparțineau SA

„Flamingo-96” în rezultatul procesului de privatizare.

Astfel, privatizarea în sensul art. 1 al Legii cu privire la privatizare nr. 627 din

04 iulie 1991 (în vigoare în perioada de referință-abrogată la 29 iunie 2007), este un

proces de transmitere a bunurilor ce constituie domeniul privat al statului sau al

unităților administrativ-teritoriale, denumite în continuare bunurile statului sau ale

unităților administrativ-teritoriale, în proprietate privată, prin modalitățile prevăzute

de prezenta lege.

De altfel, în contextul art.2 al Legii privind administrarea și deetatizarea

proprietății publice nr. 121 din 04 mai 2007 (Lege adoptată în rezultatul abrogării

Legii cu privire la privatizare nr. 627 din 04 iulie 1991), deetatizarea proprietății

publice reprezintă o activitate care include transmiterea patrimoniului public în

proprietate privată în condițiile prezentei legi (privatizare), precum și transmiterea

în concesiune, administrare fiduciară, transmiterea întreprinderilor de stat în

proprietatea unităților administrativ-teritoriale, alte activități orientate spre

diminuarea participării statului la administrarea proprietății.

În această odine de idei, Colegiul reține că însăși esența noțiunii de privatizare

nu a fost modificată, fiind același proces de trecere a proprietății publice în

proprietate privată.

Conform părții introductive a deciziei nr.11 din 12 martie 1999, se indică

expres că comisia a fost formată în baza Hotărârii Guvernului nr. 450 din 10 aprilie

1998 și Hotărârea Primăriei mun.Bălți nr. 45 din 18 ianuarie 1999 (Vol.I, f.d.70-71).

Conform pct. 1, 2 al Hotărârii Guvernului nr. 450 din 10 aprilie 1998 (în

vigoare în perioada de referință), se obligă Ministerul Privatizării și Administrării

Proprietății de Stat, în comun cu Agenția Națională pentru Geodezie, Cartografie și

Cadastru, să întocmească și să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

lista obiectelor imobiliare incluse în componența întreprinderilor sau care au trecut

procesul de privatizare în mod de sine stătător (inclusiv transformate în societăți pe

10

acțiuni) și nu dispun de documente ce ar confirma faptul înregistrării anterioare

pentru asigurarea legalizării lor. Organele administrației publice locale vor organiza

comisii pentru legalizarea drepturilor de proprietate asupra obiectelor imobiliare ce

au trecut privatizarea, în componența cărora vor fi incluși reprezentanți ai: organului

administrației publice locale (președintele), birourilor teritoriale de inventariere

tehnică și agențiilor de privatizare (vicepreședinții), serviciilor de stat pentru

reglementarea regimului proprietății funciare și cadastrului funciar general,

organelor de arhitectură și urbanistică, serviciilor antiincendiare și sanitare.

Conform art. 3 al aceleași Hotărâri de Guvern, Comisiile de pe lângă organele

administrației publice locale, în termen de o lună din ziua publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova a listei menționate în punctul 1 al prezentei hotărâri,

vor acumula propunerile, obiecțiile și pretențiile, înaintate de persoanele fizice și

juridice, privind chestiunile ce țin de legalizarea drepturilor asupra obiectelor

imobiliare în cauză și vor adopta decizii privind confirmarea drepturilor

întreprinderilor și organizațiilor asupra obiectelor nominalizate, întocmind și

eliberînd, în termen de o lună, în numele organelor administrației publice locale, în

cazul lipsei litigiilor, la cererea beneficiarului (deținătorului), autorizația pentru

exploatarea ulterioară a bunurilor imobiliare, precum și documentele, în baza cărora

beneficiarii (proprietarii) obiectelor privatizate se folosesc de (posedă) sectoarele de

teren pe care sunt amplasate aceste obiecte. În cazul existenței litigiilor apărute în

legătură cu privatizarea (inclusiv litigiile referitoare la anularea dreptului de

proprietate, examinate de către instanțele judiciare), președintele comisiei sau

locțiitorii lui reprezintă interesele statului (inclusiv în instanțele judiciare).

În contextul dat, Colegiul apreciază a fi relevante și argumentele recurentului

invocate în acest sens precum că la data adoptării deciziei nr. 11 din 12 martie 1999

de către Primăria mun.Bălți, nu s-a invocat existența anumitor litigii în privința

bunurilor respective.

La acest capitol, Colegiul remarcă că, textul deciziei respective atestă că

Președintele Comisiei respective formate în baza Hotărârii de Guvern menționate, a

fost viceprimarul Primăriei mun.Bălți, iar vicepreședintele a fost șeful Secției

Juridice a Primăriei ( Vol.I, f.d.70-71).

Astfel, la momentul respectiv, reprezentanții Primăriei mun.Bălți nu au

invocat existența anumitor litigii în privința acestor bunuri, cu atât mai mult nu au

pretins nici dreptul de proprietate.

Colegiul relevă că, în condițiile când reclamantul nu a fost de acord cu decizia

registratorului privind respingerea cererii de înregistrare a dreptului de proprietate,

ultima nu și-a valorificat dreptul de contestatare a acesteia în ordinea contenciosului

administrativ, or, cel puțin în materialele cauzei nu se identifică anumite acțiuni în

acest sens, deoarece în condițiile Legii contenciosului administrativ, deciziile

registratorului pot fi obiect al contenciosului administrativ.

În atare circumstanțe, Colegiul menționează că, instanțele de judecată la

judecarea cauzei, aveau obligația de a stabili aceste circumstanțe, întru a determina

la balanța cui se află bunul imobil în litigiu, este sau nu dat în chirie sau gestiune, în

folosința sau gestiunea cui se află acest bunul imobil litigios.

Mai mult ca atât, dacă reclamantul pretinde că bunul imobil în litigiu a fost

transmis în baza hotărârii nr. 12/18 din 18 decembrie 1997 a Primăriei mun. Bălți

11

prin care s-a decis transmiterea clădirii cantinei amplasate pe str. Libertății, nr.14,

mun. Bălți, către Primăria mun. Bălți de la SA „Flamingo-96” în contul datoriei,

instanțele de judecată urmau a stabili care este soarta acestei hotărâri. Or, în

condițiile când reclamantul pretinde recunoașterea dreptului de proprietate asupra

bunului imobil în litigiu, nu indică nimic referitor la hotărârea prin care clădirea

cantinei ar fi fost transmisă Primăriei mun. Bălți de către SA „Flamingo-96” în

contul stingerii datoriei.

De altfel, Colegiul reiterează că, la momentul adoptării deciziei din 12 martie

1999, în care s-a indicat că bunurile aparțin SA „Flamingo-96”, membrii Comisiei-

reprezentanții Primăriei nu au invocat existența unui anumit drept cel puțin asupra

unuia din bunuri.

Colegiul precizează că, instanțele de judecată urmau a determina la balanța

cui se află bunurile litigioase, or, în condițiile legii acestea nu se pot afla concomitent

la balanța mai multor persoane juridice sau cel puțin urma a stabili circumstanțele

sau în baza căror acte bunurile imobile au fost transmise la balanța Primăriei mun.

Bălți de la balanța SA „Flamingo-96” sau invers, or, conform materialelor cauzei se

identifică acte de transmitere predare la balanța ÎM „Aprovizionare” atât de SA

„Flamingo-96”, cât și Primăria mun. Bălți.

Un aspect ce urmează a fi verificat la rejudecarea cauzei, este și faptul că în

contextul când Primăria mun. Bălți invocă că în baza hotărârii nr. 12/18 din 18

decembrie 1997 s-a decis transmiterea clădirii cantinei amplasate pe str. Libertății,

nr.14, mun. Bălți, către Primăria mun. Bălți de la SA „Flamingo-96” în contul

stingerii datoriei (Vol.I, f.d.8), hotărâre ce a stat și la baza transmiterii la balanța ÎM

„Aprovizionare” în baza actului de predare –primire semnat între Primăria mun.

Bălți și ÎM „Aprovizionare” (Vol.I, f.d.7) și tot la data de 23 decembrie 1997, după

emiterea hotărârii invocate de către Primăria mun. Bălți, SA „Flamingo-96”

transmite la balanța ÎM „Aprovizionare”, în baza aceleași hotărâri (Vol.I, f.d.5).

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează a determina cert cerințele

înaintate, împotriva cui sunt îndreptate acestea și cercul existent al participanților la

proces în raport cu pretențiile înaintate și statutul procesual a acestora, or, instanțele

ierarhic inferioare au făcut referire la prevederile art. 504, 505 Cod civil –rectificarea

înscrierilor din registrul bunurilor imobile și dreptul de a cere rectificarea.

Un alt aspect ce urmează a fi luat în considerare la rejudecarea sunt și aprecierea

înscrisurilor prezentate de către apelant, or, instanța de apel anexând deciziile

Primăriei mun.Bălți datate cu 12 martie 1999, cu privire la prelungirea termenului

de exploatare a unor încăperi, prezentate cu titlu de probe, ce în opinia recurentului,

ar fi stat la baza înregistrării altor bunuri imobile, ulterior înstrăinate, urma a le

supune aprecierii, în condițiile când instanțele de judecată au reținut că decizia nr.

11 din 12 martie 1999, ce a stat la baza înregistrării dreptului de proprietate după SA

„Flamingo-96”, nu ar constitui act de drept în sensul art. 28 alin.(1) al Legii

cadastrului bunurilor imobile.

La fel, instanțele de judecată nu au supus aprecierii argumentul pârâtului

referitor la plata impozitelor pentru imobilul litigios, or, din extrasul prezentat SA

„Flamingo-96” era înregistrat ca contribuabil la Inspectoratul Fiscal de Stat Bălți la

29 iunie 2012, pentru ce achita și impozite.

Or, în contextul prevederilor art. 373 Cod de procedură civilă enunțate supra,

12

instanța de apel era obligată în limitele apelului să verifice circumstanțele și

raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au

fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, să aprecieze probele

din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces.

În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest

fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania,

1994).

CtEDO notează că, deși articolul 6 § 1 CEDO obligă instanțele să își motiveze

hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61,

seria A nr. 288). Instanțele trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale părților,

dar măsura în care se aplică această obligație poate varia în funcție de natura hotărârii

și, prin urmare, trebuie apreciată în baza circumstanțelor cauzei (Hiro Balani

împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27).

La caz, argumentele invocate de recurent, în opinia sa, justifică solicitarea sa

și respectiv că decizia ar fi fost emisă contrar prevederilor legale, ceea ce denotă că

acest argument necesita un răspuns concret și cert.

În conformitate cu art. 27 alin.(1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților,

de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus

judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea

și mijloacele procedurale de apărare.

Mai mult ca atât, în conformitate art. 390 alin. (1) lit. e), f) Cod de procedură

civilă, decizia instanței de apel trebuie să conțină motivele concluziilor instanței de

apel și referirea la legea guvernantă și concluziile instanței de apel în urma

examinării apelului.

În cazul respingerii apelului, instanța de apel are obligația să expună în decizie

concluzia cu privire la toate argumentele invocate de apelant, să întemeieze motivele

în legătură cu care argumentele apelantului din cererea de apel au fost recunoscute

ca neîntemeiate. Instanța de apel nu este în drept de a se limita la simpla constatare

a netemeiniciei apelului, deoarece astfel decizia nu poate fi calificată decât

nemotivată.

În contextul dat, instanța de recurs reține că, cele descrise cert indică la

examinarea superficială a cauzei, deoarece prezintă relevanță și folosirea criteriilor

pentru determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, rezultând din specificul

acestui și care presupune în sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe,

pertinente și concludente a situației de fapt.

Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în practica sa constantă subliniază

rolul pe care motivarea unei hotărâri îl are pentru respectarea art. 6 § 1 CEDO și

arată că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă

susținerile părților sunt examinate de către instanță, aceasta având obligația de a

proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de a proba

sau cel puțin de a le aprecia.

13

În consecință, raportând circumstanțele stabilite la normele de drept

procedurale enunțate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că examinarea cauzei în ordine de apel

a avut loc în mod incomplet, deoarece soluția instanței de apel, nu întrunește

condițiile unui proces echitabil în sensul art. 6 CEDO.

Un aspect important prezintă și faptul că instanța care judecă cauza își păstrează

imparțialitatea și obiectivitatea, creează condiții pentru exercitarea drepturilor

participanților la proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor reale ale

cauzei.

Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă la

judecarea cauzei în instanța ierarhic inferioară nu poate fi corectată de instanța de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de lichidatorul

SA „Flamingo-96”, în proces de lichidare – Igor Gogu și a casa integral decizia

instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel, pentru a concluziona sub aspectul

temeiniciei/netemeiniciei acțiunii, urmează să verifice cerințele prin prisma

argumentelor și probelor atât a părții reclamante, cât și a părții pârâte, rezultând din

prevederile art. 130 alin. (1) Cod de procedură civilă, conform cărora instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în consecință soluția

adoptată să fie certă și coerentă. Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de

judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu argumentele părților, circumstanțele

pricinii, probele administrate și cercetate și normele de drept material aplicabile

raportului litigios.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de lichidatorul Societății pe Acțiuni „Flamingo-96”,

în proces de lichidare – Gogu Igor.

Se casează decizia din 16 mai 2017 a Curții de Apel Bălți, adoptată în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria mun. Bălți împotriva

Societății pe Acțiuni „Flamingo-96”, intervenienți accesorii Întreprinderea

Municipală „Aprovizionare”, Oficiul Cadastral Teritorial mun. Bălți cu privire la

radierea dreptului de proprietate asupra bunului imobil și recunoașterea dreptului de

proprietate asupra bunului imobil, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

14

Judecători Svetlana Filincova

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

15