2rac-521/18 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2rac-521/18

Prima instanță: (Judecătoria Bălți, sediul Central) S. Ghercavii

Instanța de apel: (Curtea de Apel Bălți) D. Corolevschi, D. Stănilă, A. Corcenco

D E C I Z I E

26 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Galina Stratulat

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Primăria municipiului Bălți,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ”Banca de Economii”

Societate pe Acțiuni (în proces de lichidare) împotriva Primăriei municipiului Bălți cu

privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins

apelul declarat de Primăria municipiului Bălți și s-a menținut hotărârea din 25 aprilie 2018

a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 29 noiembrie 2017 ”Banca de Economii” Societate pe Acțiuni (în proces de

lichidare) a depus cerere de chemare în judecată Primăriei municipiului Bălți cu privire la

încasarea datoriei.

În motivarea cererii, ”Banca de Economii” Societate pe Acțiuni (în proces de

lichidare) a menționat că la 31 decembrie 2010 a încheiat cu Primăria municipiului Bălți

privind recepționarea plăților de la populație în folosul Bugetului unității administrativ-

teritoriale, modificat parțial prin Acordul nr. 1 din 01 august 2012.

A specificat reclamantul că în perioada 01 decembrie 2014 – 30 iunie 2015 Primăria

municipiului Bălți nu și-a onorat obligațiunile contractuale privind recepționarea plăților

de la populație și perceptorii fiscali în folosul bugetului de stat.

De asemenea, a relatat că potrivit art. 12 alin. (3) din Lgeea bugetului de stat pe anul

2015 nr/ 72 din 12 aprilie 2015, comisioanele pentru serviciile de încasare prin alte

instrumente de plată, decît cardurile de plată, de la populație, de la perceptorii fiscali a

plăților la bugetul de stat (cu excepția plății drepturilor de import-export) și la bugetele

unităților administrativ-teritoriale, precum și comisionul la restituirea plăților de la aceste

bugete populației, se stabilesc în valoare maximă de 1% pentru o plată de la suma

încasată/restituită, dar nu mai puțin de 1 leu și nu mai mult de 2,5 lei, pe bază de contract

încheiat de către Ministerul Finanțelor cu instituțiile financiare și Î.S. „Poșta Moldovei”, și

se achită de la bugetul de stat.

1

A invocat că astfel, achitările comisioanelor pentru recepționarea plăților începând cu

data de 01 iulie 2015 a fost efectuată de către Ministerul Finanțelo în baza contractelor

încheiate între Ministerul Finanâelor și instituțiile financiare.

Deci a relevat că pe perioada 01 decembrie 2014 – 30 iunie 2015 Primăria

municipiului Bălți nu și-a exercitat obligațiunile contractuale, în urma cărora a survenit

datoria în sumă de 52 972,37 de lei.

La 27 iunie 2017 în adresa Primăriei Bălți a fost expediată somația privind acgitarea

datoriei acumulate în termen de 15 zile de la rcepționarea acesteia, care însă a fost lăsată

fără răspuns.

”Banca de Economii” Societate pe Acțiuni (în proces de lichidare) a solicitat

încasarea de la Primăria municipiului Bălți a sumei de 52 972,37 de lei cu titlu de datorie.

Prin hotărârea din 25 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de ”Banca de Economii” Societate pe Acțiuni (în

proces de lichidare).

S-a încasat de la Primăria municipiului Bălți în beneficiul ”Băncii de Economii”

Societate pe Acțiuni (în proces de lichidare) suma de 52 972,37 de lei cu titlu de datorie.

Prin hotărârea suplimentară din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

încasat de la Primăria municipiului Bălți în beneficiul ”Băncii de Economii” Societate pe

Acțiuni (în proces de lichidare) suma de 1 589,17 lei cu titlu de taxă de stat.

Primăria municipiului Bălți a contestat cu apel atât hotărârea din din 25 aprilie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, cât și hotărârea suplimentară din 06 iunie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Prin decizia din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul declarat

de Primăria municipiului Bălți și s-a menținut hotărârea din 25 aprilie 2018 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central.

La 07 noiembrie 2018 prin intermediul oficiului poștal, Primăria municipiuli Bălți a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie respinsă.

Recurentul Primăria municipiului Bălți, în motivarea recursului a menționat că la

examinarea cauzei, instanțele de judecată nu au luat în considerație faptul că în bugetul

municipiului Bălți pentru anul 2015 nu au fost prevăzute surse financiare pentru achitarea

comisioanelor la recepționarea plăților, pe motiv că potrivit pct. 10/7 din Anexa nr. 1 a

circularei Ministerului Finanțelor nr. 06/2-07 din 12 iunie 2014, începând cu 01 ianuarie

2015 achitarea tuturor comisioanelor ce țin de deservirea bancară a bugetelor UAT de

ambele nivele și inatituțiilor financiare din bugetele UAT (pe toate componentele) vor fi

achitate din contul bugetului de stat, fără achitarea dobânzilor la soldurile mijloacelor din

conturile bugetelor respective.

De asemenea, a invocat recurentul că nu este de acord cu hotărârea suplimentară din

06 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, dat fiind faptul că în temeiul art. 4 alin. (1) pct. 13 al

Legii taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992, sunt scutiți de la plata taxei de stat în

instanțele jduecătorești autoritățile publice centrale, organele centrale de specialitate ale

administrației publice, Curtea de Conturi și organele subordonate lor, finanțate de la

bugetul de stat, precum și autoritățile administrației publice locale – la înaintarea acțiunilor

și la contestarea hotărârilor instanțelor judecătorești, incluziv în cauzele examinate în

procedură de contemcios administrativ, indiferent de calitatea lor procesuală.

2

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că,

Curtea de Apel Bălți a emis dispozitivul deciziei la 04 octombrie 2018, însă date ce ar

confirma recepționarea de către părți a deciziei motivate a instanței de apel, la materialele

cauzei lipsesc.

Astfel, recursul declarat de Primăria municipiului Bălți la 07 noiembrie 2018, se

consideră depus în termenul prevăzut de lege.

Prin încheierea din 19 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Primăria municipiului Bălți a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității

invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu

privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile cererii de recurs, Colegiul

consideră necesar de a admite recursul din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

La caz, se reține că ”Banca de Economii” Societate pe Acțiuni (în proces de

lichidare) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Bălți cu

privire la încasarea datoriei.

Prin hotărârea din 25 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de ”Banca de Economii” Societate pe Acțiuni (în

proces de lichidare).

S-a încasat de la Primăria municipiului Bălți în beneficiul ”Băncii de Economii”

Societate pe Acțiuni (în proces de lichidare) suma de 52 972,37 de lei cu titlu de datorie.

Prin hotărârea suplimentară din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

încasat de la Primăria municipiului Bălți în beneficiul ”Băncii de Economii” Societate pe

Acțiuni (în proces de lichidare) suma de 1 589,17 lei cu titlu de taxă de stat.

Drept temei al emiterii hotărârii suplimentare, a servit faptul că prima instanță la

pronunțarea hotărârii din 25 aprilie 2018, nu a dispus încasarea cheltuielilor de judecată,

de care reclamantul ”Banca de Economii” Societate pe Acțiuni (în proces de lichidare) a

fost scutit la depunerea cererii de chemare în judecată în temeiul art. 4 alin. (1) pct. 16 din

Legea taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992.

Astfel judecătorul a concluzionat că odată ce pretențiile înaintate de ”Banca de

Economii” Societate pe Acțiuni (în proces de lichidare) au fost admise de instanță în

condițiile în care reclamantul a fost scutit de achitarea taxei de stat la depunerea cererii de

chemare în judecată, aceste cheltuieli urmează să fie încasate de la pârâtul Primăria

municipiului Bălți.

Totodată, s-a stabilit că Primăria municipiului Bălți a contestat cu apel atât hotărârea

din 25 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cât și hotărârea suplimentară din 06

iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

3

Însă instanța de apel, prin decizia din 04 octombrie 2018, a examinat apelul declarat

de Primăria municipiului Bălți doar în partea ce ține de dezacordul cu hotărârea din 25

aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră soluția instanței de apel dată în prezentul litigiu drept una superficială.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (5) Codul de procedură civilă, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță

Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În conformitate cu art. 390 alin. (1) lit. e), f) Codul de procedură civilă, decizia

instanței de apel trebuie să conțină motivele concluziilor instanței de apel și referirea la

legea guvernantă; concluziile instanței de apel în urma examinării apelului.

Din sensul normei de drept citate se deduce că instanța de apel urma să se pronunțe în

decizia sa și asupra legalității hotărârii suplimentare adoptată de instanța de fond, or din

cuprinsul cererii de apel, apelantul-recurent a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii

din 25 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și hotărârii suplimentare din 06

iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie respinsă (f.d. 58-60).

Deci, Curtea de Apel Bălți, examinând apelul declarat de Primăria municipiului Bălți,

a omis să examineze și să se expună referitor la legalitatea hotărârii suplimentare din 06

iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise cert indică la examinarea

superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea hotărârii

suplimentare.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a

ajuns, iar instanța de recurs este în imposibilitate să exercite controlul judiciar asupra unei

asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea deciziei atacate cu privire la oricare

dintre motivele prevăzute de lege.

Abținerea instanței de apel de la furnizarea unui răspuns explicit în privința

argumentelor apelului declarat de Primăria municipiului Bălți, constituie o încălcare a art.

6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, deoarece apelantului nu i-a fost acordată posibilitatea de a ști dacă

argumentele invocate în cererea de apel au fost neglijate sau respinse, motivele respingerii

acestora, fiind astfel lăsată într-o stare de incertitudine și creată impresia că nu a fost auzit.

Așadar, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate

constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta

presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor

cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau

respingerea acestora.

Prin urmare, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care instanța de

judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări,

fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a

4

fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (cauza Hiro

Balani vs Spania, 1994).

Deci, decizia atacată cu recurs este una incompletă, iar nemotivarea unei hotărâri

judecătorești încalcă dreptul părților la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 al

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Prin urmare, Colegiul reține că decizia instanței de apel are un caracter superficial și

evaziv, fapt care servește drept temei de casare cu restituirea cauzei la rejudecare în

instanța de apel.

Analizând circumstanțele menționate și având în vedere faptul că, eroarea judiciară în

cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a restitui cauza spre

rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și,

reexaminând cauza, urmează să se pronunțe asupra legalitii hotăririi suplimentare sub

aspectul aplicabilității prevederilor art. 4 alin. (13) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03

decembrie 1992, precum și art. 85 alin. (1) lit. i) din Codul de procedură civilă, în privința

autorității publice, și să emită o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Primăria municipiului Bălți.

Se casează integral decizia din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată judecată depusă de ”Banca de Economii”

Societate pe Acțiuni (în proces de lichidare) împotriva Primăriei municipiului Bălți cu

privire la încasarea datoriei, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în

alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Galina Stratulat

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Dumitru Mardari

5