2rac-189/17 — încasarea datoriei pentru folosirea terenului

2rac-189/17 — încasarea datoriei pentru folosirea terenului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: Sv. Ghercavii dosarul nr. 2rac-189/17

instanța de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu

D E C I ZI E

07 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Maria Ghervas

Ion Druță, Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Primăria municipiului Bălți,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei municipiului

Bălți împotriva Cooperativei de construcție a garajelor nr. 15/08 cu privire la

încasarea datoriei pentru folosirea terenului,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de către Primăria municipiului Bălți și menținută hotărârea

Judecătoriei Bălți din 15 septembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 05 februarie 2016, Primăria mun. Bălți a depus cerere de

chemare în judecată împotriva CCG „Jeleznodorojnic” cu privire la încasarea

datoriei pentru folosirea terenului.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 27 octombrie 2011,

Consiliul municipal Bălți a emis decizia nr. 6/20 „Cu privire la stabilirea plății

pentru folosirea terenului în mod unilateral”, prin care s-a decis de a stabili

beneficiarilor funciari plata pentru folosirea sectoarelor de teren în mod unilateral

în mărime de 2% din prețul normativ al pământului, conform anexei.

Menționează că, conform pct. 1 din anexa la decizia Consiliului municipal

Bălți nr. 6/20 din 27 octombrie 2011, precum și Legii nr. 1308-XIII din 25 iulie

1997 cu privire la prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului,

urmează a fi percepută de la CCG „Jeleznodorojnic” plata anuală pentru folosirea

terenului în mărime de 2% din prețul normativ al pământului.

Susține că, pârâta nu s-a adresat la Primăria mun. Bălți pentru a încheia

contractul de vânzare-cumpărare sau de arendă a terenului, astfel, fiindu-i aplicată

prevederea enunțată.

Relevă că, la data de 19 mai 2015, a expediat în adresa pârâtei înștiințarea

nr. 03-11/974, prin care a solicitat achitarea plății conform deciziei Consiliului

municipal Bălți nr. 6/20 din 27 octombrie 2011 ori perfectarea relațiilor funciare

1

prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare sau de arendă, însă aceasta nu a

fost executată.

Solicită încasarea din contul pârâtei a datoriei în sumă de 194042,72 lei

pentru folosirea terenului în perioada 01 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2015.

La data de 11 mai 2016, Primăria mun. Bălți a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, în care a indicat că, prin decizia Consiliului munic ipal Bălți nr. 3/36

din 31 martie 2016 a fost modificată decizia nr. 6/20 din 27 octombrie 2011, fiind

substituită în coloana 2 pct. 1 sintagma „CCG „Jeleznodorojnic” cu sintagma

„CCG nr. 15/08”.

Menționează că, conform informației din Registrul de stat al persoanelor

juridice din 15 aprilie 2016, CCG nr. 15/08 este înregistrată la Camera Înregistrării

de Stat și este cooperativa proprietarilor garajelor de pe drumul de centru, cartierul

Dacia, mun. Bălți, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile.

Relevă că, inexistența CCG „Jeleznodorojnic” ca persoană juridică se

confirmă prin scrisoarea Camerei Înregistrării de Stat nr. P-03-18/573 din 16

februarie 2016.

Solicită încasarea din contul CCG nr. 15/08 a datoriei în sumă de 194 042,72

lei pentru folosirea terenului pentru perioada 01 ianuarie 2013 – 31 decembrie

2015.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 15 septembrie 2016 acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2017 a fost respins apelul

declarat de către Primăria mun. Bălți și menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 17 martie 2017, în termenul prevăzut de lege. Primăria mun. Bălți

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea

unei noi hotărâri.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată, deoarece circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au

fost constatate și elucidate pe deplin.

Menționează că, CCG nr. 15/08 și CCG „Jeleznodorojnic” este aceeași

organizație, însă de la data înregistrării CCG nr. 15/08 și, anume, 28 iulie 2008,

CCG „Jeleznodorojnic” nu există de fapt, fiind păstrat doar documental, astfel, a

folosit terenurile fără a achita plata de arendă și alte plați în folosul bugetului

municipal și de stat.

Susține că, la data de 27 octombrie 2011, Consiliul municipal Bălți a adoptat

decizia nr. 6/20 „Cu privire la stabilirea în mod unilateral a plății pentru folosirea

terenului”, care a fost modificată ulterior prin decizia nr. 3/36 din 31 martie 2016

și, anume, la pct. 1, subpunctul 1.1 a fost stabilit că, în coloana 2 pct. 1 îmbinarea

de cuvinte „CCG „Jeleznodorojnic” se substituie cu „CCG-15/08”, astfel, plata

pentru folosirea terenului urmează a fi încasată de la CCG nr. 15/08.

Relevă că, CCG nr. 15/08 a cunoscut despre deciziile menționate, dar nu le-a

contestat, fiind de acord cu modificările efectuate.

Declară că, faptul înregistrării la data de 28 iulie 2008 a CCG nr. 15/08 se

confirmă prin informația din Registrul de stat al persoanelor juridice nr. P-03-

2

18/1558 din 15 aprilie 2016, iar faptul că, CCG nr. 15/08 este CCG

„Jeleznodorojnic” se confirmă prin extrasul din Registrul bunurilor imobile, în care

nu figurează CCG nr. 15/08, dar numai CCG „Jeleznodorojnic”, adică CCG

nr.15/08 folosește terenurile care au fost înregistrate și folosite de CCG

„Jeleznodorojnic” și, anume, cooperativa proprietarilor garajelor de pe drumul de

centru, cartierul Dacia, mun. Bălți.

Afirmă că, inexistența CCG „Jeleznodorojnic” ca persoană juridică este

confirmată prin scrisoarea Camerei Înregistrării de Stat nr. P-03-18/573 din 16

februarie 2016, iar aprecierea instanței de apel precum că, conform deciziei

Sovietului orășenesc Bălți de deputați ai norodului nr. 2/10, la data emiterii

deciziei din 23 ianuarie 1989, organizația CCG „Jeleznodorojnic” exista ca subiect

de drept este nejustificată și greșită.

Invocă că, CCG nr. 15/08 a prezentat decizia Sovietului orășenesc Bălți de

deputați ai norodului nr. 2/10 din 23 ianuarie 1989, pe care a aplicat ștampila sa ca

dovadă că CCG „Jeleznodorojnic” și CCG nr. 15/08 este una și aceeași organizație,

mai mult ca atât, a fost transmis terenul pentru o perioadă de timp.

Califică ca eronată concluzia instanței precum că, CCG „Jeleznodorojnic” a

fost înregistrată la Primăria mun. Bălți în calitate de subiect de drept, deoarece

Cooperativele nu au fost înregistrate în cadrul Primăriei, această atribuție nu a fost

și nici nu este de competența Primăriei sau Consiliului mun. Bălți și nici nu a fost

examinat acest subiect în cadrul ședințelor.

La fel, consideră ca eronată concluzia instanței de apel precum că, conform

extrasului din Registrul bunurilor imobile din 25 mai 1999, la data de 25 mai 1999,

în calitate de proprietar al terenului cu nr. cadastral 0300102.006, cu suprafața de

2,68 ha era indicat CCG „Jeleznodorojnic”, deoarece nu au fost prezentate probe în

acest sens.

Relevă că, la data de 24 septembrie 2013, CCG „Jelezodorojnic” s-a adresat

cu cererea prealabilă la Consiliul municipal Bălți, pe care a aplicat ștampila CCG

nr. 15/08, fiindu-le eliberat un răspuns prin decizia nr. 9/8 din 10 octombrie 2013

cu privire la examinarea cererii prealabile a CCG nr. 15/08 din 24 septembrie

2013, iar aceasta a fost contestată și, la fel, a fost aplicată ștampila CCG nr. 15/08,

fapt din care concluzionează că, CCG nr. 15/08 a preluat de la CCG

„Jelezodorojnic” documentația, terenul și activitatea.

Menționează că, conform informației din Registrul de stat al persoanelor

juridice și înscrisului nr. 09 din 11 februarie 2016, eliberat de ÎS Camera

Înregistrării de Stat, CCG nr. 15/08 și-a înregistrat forma juridică de organizare la

data de 28 iulie 2008, fără a înregistra vreo succesiune de drept pe perioada

activității, însă, de fapt, a preluat activitatea CCG „Jeleznodorojnic”.

Susține că, CCG nr. 15/08 și CCG „Jeleznodorojnic” este aceeași

organizație, dar folosește ambele denumirii, mai mult, au același obiect, gen de

activitate și loc de amplasare.

Astfel, decizia Consiliului municipal Bălți din 27 octombrie 2011 cu privire

la stabilirea plății pentru folosirea terenului se referă atât la CCG nr. 15/08, cât și

la CCG „Jeleznodorojnic”.

3

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 17 mai 2017 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și

care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța de recurs, după ce

judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței

de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la data de 27 octombrie 2011,

Consiliul municipal Bălți a emis decizia nr. 6/20 „Cu privire la stabilirea plății

pentru folosirea sectoarelor de teren în mod unilateral”, prin care a fost stabilită

beneficiarilor funciari plata pentru folosirea sectoarelor de teren în mod unilateral

în mărime de 2% din prețul normativ al pământului, conform anexei.

Conform anexei la decizia menționată, plata pentru folosirea sectoarelor de

teren în mod unilateral în mărime de 2% din prețul normativ al pământului a fost

stabilită și pentru CCG „Jeleznodorojnic”.

Ulterior, prin decizia Consiliului municipal Bălți nr. 3/36 din 31 martie 2016

a fost modificată decizia Consiliului municipal Bălți nr. 6/20 din 27 octombrie

2011 „Cu privire la stabilirea plății pentru folosirea sectoarelor de teren în mod

unilateral” și anume, în coloana 2 pct. 1 îmbinarea de cuvinte „CCG

„Jeleznodorojnic” a fost substituită cu „CCG nr. 15/08”.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Primăria mun. Bălți a

solicitat încasarea din contul CCG nr. 15/08 a datoriei în sumă de 194 042,72 lei

pentru folosirea terenului pentru perioada 01 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2015.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei cauzei, a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii.

Ulterior, instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de

către Primăria mun. Bălți, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia, menținând

hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată, fiind emisă cu

examinarea tuturor circumstanțelor cauzei în ansamblu lor, cu aprecierea justă a

probelor prezentate și cu aplicarea corectă a normelor de drept material și

procedural.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, verificând legalitatea deciziei atacate, a constatat că, instanța

de apel a încălcat normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) CPC, circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți

4

la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

În conformitate cu art. 130 alin. alin. (1)-(3) CPC, instanța judecătorească

apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru

instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea

ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența

pentru soluționarea pricinii.

În conformitate cu art. 238 alin. (2) CPC, completul de judecată deliberează,

sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele prevăzute de lege care

urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină circumstanțele și

caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării pricinii și

admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încît să se poată da

un răspuns afirmativ sau negativ.

În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie

legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță

pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din

specificul obiectului acțiunii în cauză, instanța de recurs reține că, contrar acestor

prevederi, instanța de apel, judecând apelul, a trecut în mod superficial asupra

circumstanțelor cauzei, fără a examina sub toate aspectele legalitatea și temeinicia

hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și legislația în vigoare.

Din materialele dosarului rezultă că, la data de 24 septembrie 2013, CCG

„Jeleznodorojnic” a depus la Primăria mun. Bălți cerere prealabilă, prin care a

solicitat eliberarea titlului de folosință a terenului aferent garajelor și anularea

deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 6/20 din 27 octombrie 2011, iar la data de

03 decembrie 2013, a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți

din 04 noiembrie 2012, aplicând pe aceste înscrisuri ștampila CCG nr. 15/08

(f.d.79, 80).

Instanța de apel, însă, considerând drept neîntemeiat argumentul invocat de

către Primăria mun. Bălți referitor la faptul că, CCG nr. 15/08 și CCG

„Jeleznodorojnic” reprezintă una și aceeași organizație, nu a dat nici o apreciere

înscrisurilor enunțate.

Mai mult ca atît, instanța de apel nu a constatat de care teren se folosește

CCG nr. 15/08. Or, Primăria mun. Bălți, atât în cererea de apel, cât și în cererea de

5

recurs, a invocat că, CCG nr. 15/08 folosește terenurile, care au fost înregistrate și

folosite de către CCG „Jeleznodorojnic” și, anume, cooperativa proprietarilor

garajelor de pe drumul de centru, cartierul Dacia, mun. Bălți.

De asemenea, instanța de apel nu a dat nici o apreciere argumentului invocat

de către Primăria mun. Bălți precum că, până în prezent, CCG nr. 15/08 nu a

contestat decizia Consiliului municipal Bălți nr. 3/36 din 31 martie 2016, prin care

a fost modificată decizia Consiliului municipal Bălți nr. 6/20 din 27 octombrie

2011 „Cu privire la stabilirea plății pentru folosirea sectoarelor de teren în mod

unilateral” și anume, în coloana 2 pct. 1 îmbinarea de cuvinte „CCG

„Jeleznodorojnic” a fost substituită cu „CCG nr. 15/08”.

Ca urmare, în sensul art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs ține să

menționeze că, instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale, să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse judecării. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească

de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

În contextul dat, instanța de recurs reține că, cele descrise cert indică la

examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și

corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale.

În speță, prezintă relevanță și faptul că, folosirea criteriilor pentru

determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul

acestuia, presupune prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a

situației de fapt, care este diferită de la caz la caz.

Sub aspectul celor relatate se constată că, soluția instanței de apel nu conține

o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la

care s-a ajuns, iar instanța de recurs este în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, eroarea

judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a

trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și, reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată,

respectând dreptul garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Primăria municipiului Bălți.

6

Se casează integral decizia Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2017 în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei municipiului Bălți

împotriva Cooperativei de construcție a garajelor nr. 15/08 cu privire la încasarea

datoriei pentru folosirea terenului, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Bălți, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecătorul

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Maria Ghervas

Ion Druță

Mariana Pitic

7