2ra-2366/18 — recunoașterea ca fiind dobînditor de bună credință al imobilului

dosarul nr. 2ra-2366/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C.Guzun)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L.Bulgac, S.Gîrbu. Gr.Dașchevici )

ÎNCHEIERE

19 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

reprezentantul lui Cuțchi Vladislav, avocatul Ipatii Denis, împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 31 mai 2018,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cuțchi

Vladislav împotriva lui Ravliuc Valentin și Ravliuc Nadejda cu privire la

recunoașterea ca fiind dobînditor de bună-credință al imobilului

c o n s t a t ă:

La 24 februarie 2017 Cuțchi Vladislav a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ravliuc Valentin și Ravliuc Nadejda cu privire la recunoașterea ca

fiind dobînditor de bună-credință al imobilului.

În motivarea acțiunii reclamantul Cuțchi Vladislav a menționat că, în temeiul

contractului de vînzare –cumpărare XXXXX, încheiat între Ravliuc Valentin și

Ravliuc Nadejda, în calitate de vânzători și dînsul, în calitate de cumpărător, a

procurat imobilul cu numărul cadastral XXXXX, situat înXXXXX la prețul de

344657 de lei.

A relevat că, ulterior, la 19 mai 2016, prin intermediul Întreprinderii de Stat

„Poșta Moldovei”, a recepționat hotărîrea din 02 decembrie 2015 a Judecătoriei

sect.Centru mun.Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată

a Direcției Generale pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova

împotriva SRL „Notus”, Cozma Gheorghe, Lozinscaia Tatiana, Ravliuc Valentin,

Ravliuc Nadejda, Cuțchi Vladislav, intervenienți accesorii ÎS Cadastru, BC

Moldova-Agroindbank SA și SRL Mirodar cu privire la declararea nulității

contractelor de vînzare-cumpărare a imobilelor.

A specificat, că prin hotărîrea nominalizată au fost anulate mai multe contracte

de vînzare-cumpărare a imobilelor, inclusiv contractul de vînzare –cumpărare

XXXXX.

Reclamantul a invocat, că nu a cunoscut despre această hotărîre, nu a fost citat

la judecarea acestui caz.

1

Reclamantul consideră că este cumpărător de bună-credință și solicită

recunoașterea sa ca fiind dobînditor de bună-credință al imobilului cu numărul

cadastral XXXXX

Prin hotărârea din 07 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

cererea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de reprezentantul lui Cuțchi Vladislav, avocatul Ipatii Denis și a fost

menținută hotărârea din 07 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Instanțele de judecată au constatat, că prin hotărîrea Judecătoriei Centru

mun.Chișinău din 02.12.2015, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din

22.02.2017, devenită irevocabilă, a fost declarat nul contractul de vînzare-

cumpărare nr.XXXXX încheiat între Ravliuc Valentin, Ravliuc Nadejda și Cuțchi

Vladislav în privința imobilului, asupra cărui recurentul pretinde de a fi recunoscut

ca dobînditor de bună-credință.

Prima instanță și instanța de apel și-au întemeiat soluțiile adoptate pe dispozițiile

art.16 alin.(1) și art. 123 alin.(2) din Codul de procedură civilă, care indică expres

că, hotărîrile, încheierile, ordonanțele și deciziile judecătorești definitive, precum și

dispozițiile, cererile, delegațiile, citațiile, alte adresări legale ale instanței

judecătorești, sînt obligatorii pentru toate autoritățile publice, asociațiile obștești,

persoanele oficiale, organizațiile și persoanele fizice și se execută cu strictețe pe

întreg teritoriul Republicii Moldova.

Faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă

soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sînt

obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici

nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași

persoane.

La 13 septembrie 2018 reprezentantul lui Cuțchi Vladislav, avocatul Ipatii

Denis a declarat recurs împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău,

prin care solicită admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătorești, cu

pronunțarea unei hotărâri noi în sensul admiterii acțiunii.

În motivarea recursului a indicat, că instanțele de judecată eronat au aplicat

normele de drept material.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

Completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil,

din motivele ce succed.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

2

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Argumentele invocate în recurs precum că, instanțele de judecată eronat au

aplicat normele de drept material se resping, deoarece circumstanțele cauzei au fost

determinate de prima instanță și de instanța de apel și apreciate corect cu argumentări

adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.

Astfel, instanța de recurs notează că, reprezentantul lui Cuțchi Vladislav,

avocatul Ipatii Denis nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea ilegalității

deciziei instanței de apel.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în

primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu,

competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest

tip (Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol Completul

reține că, recursul declarat nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar

cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”,

fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din

decizia recurată.

Completul de admisibilitate relevă că, prezenta cerere de recurs a fost depusă

după ce recurentul a avut posibilitatea de a fi auzit de prima instanță și de instanța

de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis

„Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23

octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că, recurentului i-a fost asigurat

dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un recurs

efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echității

3

procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să

pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le

considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva

Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele

prezentate, a aplicat și a interpretat elocvent normele de drept material și

procedural, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile

prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, Completul de

admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă,completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de reprezentantul lui Cuțchi

Vladislav, avocatul Ipatii Denis, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31

mai 2018,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cuțchi

Vladislav împotriva lui Ravliuc Valentin și Ravliuc Nadejda cu privire la

recunoașterea ca fiind dobînditor de bună-credință al imobilului.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

4