2rh-232/18 — incasarea datoriei

2rh-232/18 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2rh-232/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: M.Murguleț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Panov, M.Anton, I.Țurcanu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: V.Doagă, N.Vascan, T.Chișca-

Doneva)

Î N C H E I E R E

19 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan,

Tamara Chișca-Doneva

examinând cererea de revizuire depusă de către Alexandr Taranuha,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Galina

Hodorco, reprezentată de avocatul Sergiu Negruța împotriva lui Alexandr

Taranuha și a lui Vladimir Taranuha cu privire la încasarea datoriei și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 31 ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care

a fost respins recursul declarat de către Alexandr Taranuha și recursul declarat de

către Vladimir Taranuha și a fost menținută încheierea din 9 noiembrie 2017 a

Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 25 ianuarie 2016, Galina Hodorco, reprezentată de avocatul Sergiu

Negruța a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandr Taranuha și

a lui Vladimir Taranuha cu privire la încasarea datoriei și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Galina Hodorco a indicat că, la 19 noiembrie 2013, între

Andrei Taranuha și BC ,,ProCreditBank” SA au fost încheiat contractele de credit

nr.41150032/41026139 și nr. 41150032/41026154, iar la 18 martie 2014, au fost

încheiate acordurile adiționale la contractele de credit nr. 41150032/41026139 și

nr. 41150032/41026154, potrivit cărora Andrei Taranuha, a beneficiat de credite în

mărime de 230 000 de lei, pe un termen de până la 20 noiembrie 2017.

Iar, în vederea asigurării rambursării creditelor, reclamanta a menționat că a

încheiat cu BC ,,ProCreditBank” SA contractul de fidejusiune și contractul de gaj,

prin care a gajat autobusul de model ,,Mercedes 416 CDI” cu nr. înmatriculare

XXXX, care-i aparține cu drept de proprietate începând cu anul 2008.

Reclamanta a notat că fiind fidejusor și debitor-gajist față de BC

„ProCreditBank” SA, a fost cointeresată personal de executarea contractului de

credit încheiat de către Andrei Taranuha, de altfel și împrumuta ultimului sumele

1

necesare pentru achitarea ratelor de achitare a creditelor, precum și personal achita

unele rate.

Astfel, la 19 decembrie 2013, la cererea lui Andrei Taranuha a achitat din

mijloacele financiare proprii, rata creditară în mărime de 6 369 lei, iar la 29 iunie

2015 a achitat suma de 7 033 de lei.

Totodată, a susținut reclamanta că, la 5 februarie 2014 a transferat din

Federația Rusă, regiunea Breansk, or. Unecea pe numele lui Andrei Taranuha

suma de 30 000 de ruble (RU), la 26 martie 2015 suma de 25 000 de ruble (RU) și

la 5 mai 2015 suma de 30 000 de ruble (RU), iar Andrei Taranuha a primit în

numerar suma de 29 628 de lei.

Galina Hodorco a evidențiat că, la 24 iulie 2015 Andrei Taranuha a decedat.

Reclamanta în rezultat, a fost nevoită să achite ratele de achitare a creditelor

defunctului Andrei Taranuha, întru evitarea urmării de către BC „ProCreditBank”

SA a autobuzului de model ,,Mercedes 416 CDI”, care îi aparține cu drept de

proprietate.

Reclamanta a susținut că, la 11 august 2015 a achitat pentru defunctul Andrei

Taranuha rata de credit în mărime de 7 030 de lei, la 2 septembrie 2015 rata în

mărime de 7 053 de lei, iar la 29 septembrie 2015 rata de credit în mărime de

7 033 de lei.

În acest context a relatat că, la 13 octombrie 2015 și la 24 noiembrie 2015 a

achitat creditele defunctului Andrei Taranuha în sumă de 14 066 de lei, și

respectiv, în sumă de 138 921 de lei.

A mai indicat că în luna octombrie 2015, a aflat că după decesul lui Taranuha

Andrei, copii defunctului, Alexandr Taranuha și Vladimir Taranuha au depus pe

numele notarului public, Rodica Seminova declarația de acceptare a succesiunii

legale.

Ulterior, la 13 octombrie 2015 a depus pe numele notarului public Rodica

Seminova o cerere, prin care a solicitat recunoașterea ei în calitate de creditor al

defunctului, Andrei Taranuha, în cadrul dosarului succesoral.

Totodată, la 1 decembrie 2015 a depus pe numele notarului public Rodica

Seminova o cerere suplimentară, prin care i-a adus la cunoștință că fiind fidejusor

și debitor-gajist întru asigurarea contractului de credit, precum și acordurilor

adiționale, a achitat datoria integrală a defunctului față de BC ,,ProCreditBank”

SA în sumă de 187 666,74 de lei și în sumă de 85 000 de ruble (RU), echivalentul

a 29 628 de lei (MD) și a solicitat recunoașterea în calitate de creditor al

defunctului.

A considerat că, cheltuielile suportate în legătură cu achitarea ratelor

creditoriale de care a beneficiat defunctul Andrei Taranuha, urmează a fi

recuperate din contul succesorilor acestuia.

De asemenea, a indicat că a expediat o reclamație în adresa pârâților, prin

care a solicitat achitarea integrală a datoriei defunctului, care a fost recepționată de

către Alexandr Taranuha la 2 decembrie 2015, însă a rămas fără răspuns, iar

reclamația adresată lui Vladimir Taranuha a fost remisă în adresa destinatarului cu

mențiunea „nereclamat”.

2

Reclamanta a solicitat încasarea în mod solidar de la Alexandr Taranuha și

Vladimir Taranuha a sumei de 21 7294 de lei cu titlu de datorie și cheltuielilor de

judecată formate din taxa de stat și asistență juridică.

Prin hotărârea din 16 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de către Galina Hodorco și s-a

încasat în mod solidar, de la Alexandr Taranuha și Vladimir Taranuha în beneficiul

Galinei Hodorco datoria în sumă de 217 294 de lei și cheltuielile de judecată

formată din taxa de stat în sumă de 6 530 de lei. (f.d. 211, 221-226, vol.I)

La 28 aprilie 2017, Vladimir Taranuha a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii primei instanțe (f.d. 218), iar la 20 iunie 2017 a depus apel motivat,

solicitând repunerea în termen, admiterea acestuia, casarea hotărârii primei

instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii, cu

încasarea de la Galina Hodorco a cheltuielilor de judecată.

Iar, la 15 august 2017, Alexandr Taranuha a depus cerere privind alăturarea la

apelul lui Vladimir Taranuha, iar la 4 octombrie 2017 a depus cerere privind

alăturarea la apel suplimentară. (f.d. 238-240, 246-248, vol.I)

Prin încheierea din 9 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a respins

cererea de repunere în termen depusă de apelantul Vladimir Taranuha și a restituit

cererea de apel declarată de Vladimir Taranuha, ca fiind depusă în afara

termenului legal. (f.d. 18-22, vol.II)

La 23 noiembrie 2017, Vladimir Taranuha a declarat recurs nemotivat

împotriva încheierii din 9 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

La fel, la 24 noiembrie 2017, Alexandr Taranuha a declarat recurs nemotivat

împotriva încheierii instanței de apel.

Prin decizia din 31 ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost respins

recursul declarat de către Alexandr Taranuha și recursul declarat de către Vladimir

Taranuha, și a fost menținută încheierea din 9 noiembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău.

La 27 februarie 2018, Vladimir Taranuha a depus în temeiul art. 449 lit. b)

Cod de procedură civilă, o cerere de revizuire împotriva încheierii din 31 ianuarie

2018 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea deciziei din 31 ianuarie 2018

a Curții Supreme de Justiție și încheierii din 9 noiembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare.

La 26 martie 2018, Alexandr Taranuha a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei

instanței de recurs, rejudecarea cauzei în ordine de recurs și admiterea recursului

declarat împotriva încheierii din 9 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cu

repunerea în termen a apelului și remiterea cauzei pentru examinare în fond a

apelului.

Prin încheierea din 2 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Vladimir Taranuha și

cererea de revizuire depusă de către Alexandr Taranuha, împotriva deciziei din 31

ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție.

La 6 noiembrie 2018, Alexandr Taranuha a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei din 31 ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție, anexând

3

opinia consultativă a specialistului nr. 0100 din 29 ianuarie 2018 și Raportul de

expertiză judiciară nr. 1803 din 17 august 2018.

În motivarea cererii de revizuire, Alexandr Taranuha cu referire la prevederile

art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, a invocat că examinarea cauzei a fost

dispusă în lipsa sa, având în vedere că se presupune că a fost citat legal, fapt

confirmat prin avizul de recepție. (f.d. 118-120, 122)

Or, nu a fost citat legal nici el personal și nici prin intermediul mamei sale,

Anghelina Mizerniuc (care locuiește peste hotare) sau a bunicii sale, Svetlana

Tarasova, care locuiește oficial în mun. XXXX, str. XXXX, ap.XXXX, unde au

fost expediate citațiile, aceasta deoarece potrivit Raportului de expertiză

grafologică nr. 1703 din 17 august 2018 și a opiniei consultative din 29 ianuarie

2018, s-a confirmat că semnăturile de pe avizele anexate la dosar, care se pretind a

fi a lui, de fapt nu-i aparțin lui sau a unui membru din familie, care urma să-l

înștiințeze.

Revizuentul a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 31

ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție, admiterea recursului, casarea încheierii

din 9 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei la rejudecare.

La 7 decembrie 2018, Alexandr Taranuha a prezentat instanței, înscrisuri prin

care se demonstrează mama sa, Anghelina Mizneriuc nu a fost în Republica

Moldova în anul 2016, când au fost semnate avizele poștale.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de revizuire este

neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce

urmează.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

După cum se constată la caz, cererea de revizuire este depusă de către

Alexandr Taranuha împotriva deciziei din 31 ianuarie 2018 a Curții Supreme de

Justiție, prin care au fost respinse recursurile declarate de către Alexandr Taranuha

și Vladimir Taranuha și a fost menținută încheierea din 9 noiembrie 2017 a Curții

de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea lui Vladimir Taranuha cu privire

la repunerea în termen și a fost restituită cererea de apel declarată de Vladimir

Taranuha, ca depusă în afara termenului legal. (f.d. 34-38, vol.II)

Este de reținut că deși, Alexandr Taranuha a depus cererea de revizuire

împotriva actului de dispoziție al instanței de recurs, ultimul nu a invocat niciun

temei de declarare a revizuirii.

Sub aspectul dat se va remarca că, în conformitate cu art. 451 Cod de

procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate

la art. 447 Cod de procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 Cod de procedură civilă și anexându-se probele ce le

confirmă.

Din analiza textelor legale aplicabile, rezultă că revizuirea este o cale de atac

de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea

unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

4

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ

în art. 449 Cod de procedură civilă.

Însă, prin prisma normei enunțate, la caz se constată că revizuentul Alexandr

Taranuha, în cererea de revizuire nu a invocat niciun temei prevăzut la art. 449

Cod de procedură civilă, în baza căruia să poată solicita revizuirea hotărârii, ci a

oferit împrejurări ce țin de nerespectarea normelor de drept procedural de către

prima instanță și instanța de apel, care nu se încadrează în temeiurile reglementate

de această normă.

Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că, cele invocate de

către revizuentul Alexandr Taranuha, în susținerea cererii de revizuire nu se

încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă.

Or, revizuentul invocând faptul că, nu a fost citat legal nici el personal și nici

prin intermediul mamei sale, Anghelina Mizerniuc (care locuiește peste hotare) sau

a bunicii sale, Svetlana Tarasova, care locuiește oficial în mun. XXXX, str.

XXXX, ap.XXXX, unde au fost expediate citațiile, fapt reconfirmat prin Raportul

de expertiză grafologică nr. 1703 din 17 august 2018 și a opiniei consultative din

29 ianuarie 2018, s-a stabilit că semnăturile de pe avizele anexate la dosar, care se

pretind a fi a lui, de fapt nu-i aparțin lui sau a unui membru din familie, care urma

să-l înștiințeze, nu denotă că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile

persoanelor care nu au fost implicate în proces.

La acest capitol, urmează de remarcat că, revizuentul nu a indicat care anume

persoane nu au fost implicate în proces și a căror drepturi au fost lezate prin

emiterea deciziei din 31 ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție.

Or, după cum rezultă din argumentele invocate de către revizuent Taranuha

Alexandr, acestea nu pot servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire,

aceasta deoarece cererile de recurs au fost depuse nemotivat, iar instanța de recurs

fiind în imposibilitate de a se expune asupra temeiniciei acestora.

Mai mult, Alexandr Taranuha, prin cererea de recurs nemotivată și-a rezervat

dreptul de a prezenta cererea de recurs suplimentară, cu indicarea motivelor de fapt

și de drept a recursului și nu a fost lipsit de dreptul, personal sau prin intermediul

reprezentantului său, să depună cererea de recurs motivată și să prezinte probe în

acest sens, având în vedere că depunând la 24 noiembrie 2017, cererea de recurs

nemotivată, avea obligația de a întreprinde toate măsurile.

Or, scopul acestei cereri de revizuire este mai curând să obțină o nouă

examinare a cauzei decât o procedură de revizuire în sensul art.449-453 Cod de

procedură civilă.

În acest context, se constată că, prin revizuirea în sensul declarat se pretinde

nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri

irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor

internaționale.

Astfel, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine

principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

5

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 3 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de

la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge cererea de revizuire declarată de către Alexandr

Taranuha, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

Alexandr Taranuha, împotriva deciziei din 31 ianuarie 2018 a Curții Supreme de

Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Galina

Hodorco, reprezentată de avocatul Sergiu Negruța împotriva lui Alexandr

Taranuha și a lui Vladimir Taranuha cu privire la încasarea datoriei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

6