2rh-119/18 — incasarea datoriei

2rh-119/18 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2rh-119/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani

Judecător: M. Murguleț

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Panov, M.Anton, I.Țurcanu

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție

judecători: V. Doagă, N. Vascan, T. Chișca-Doneva

Î N C H E I E R E

2 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând cererea de revizuire declarată de către Taranuha Vladimir și

cererea de revizuire declarată de către Taranuha Alexandr,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Hodorco

Galina, prin intermediul reprezentantului, avocatul Negruța Sergiu împotriva lui

Taranuha Alexandr și Taranuha Vladimir cu privire la încasarea datoriei și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018, prin care

a fost respins recursul declarat de către Taranuha Alexandr și recursul declarat de

către Taranuha Vladimir și a fost menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din

9 noiembrie 2017,

c o n s t a t ă:

La 25 ianuarie 2016, Hodorco Galina, prin intermediul reprezentantului,

avocatul Negruța Sergiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Taranuha Alexandr și Taranuha Vladimir cu privire la încasarea datoriei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Hodorco Galina a indicat că la 19 noiembrie 2013, între

Taranuha Andrei și BC ,,ProCreditBank” SA au fost încheiat contractele de credit

nr. 41150032/41026139 și nr. 41150032/41026154, iar la 18 martie 2014, au fost

încheiate acordurile adiționale la contractele de credit nr. 41150032/41026139 și nr.

41150032/41026154, potrivit cărora Taranuha Andrei a beneficiat de credite în

mărime de 230 000 de lei, pe un termen de până la 20 noiembrie 2017.

Iar, în vederea asigurării rambursării creditelor, reclamanta a menționat că a

încheiat cu BC ,,ProCreditBank” SA contractul de fidejusiune și contractul de gaj,

1

prin care a gajat autobusul de model ,,Mercedes 416 CDI” cu nr. înmatriculare

XXXXX, care-i aparține cu drept de proprietate începând cu anul 2008.

A notat reclamanta că fiind fidejusor și debitor-gajist față de BC

„ProCreditBank” SA, a fost cointeresată personal de executarea contractului de

credit încheiat de către Taranuha Andrei, de altfel împrumuta acestuia sumele

necesare pentru achitarea ratelor creditelor, precum și personal achita unele rate.

Astfel, la 19 decembrie 2013, la cererea lui Taranuha Andrei a achitat din

mijloacele financiare proprii, rata creditară în mărime de 6 369 de lei, iar la 29 iunie

2015 a achitat suma de 7 033 de lei.

Totodată, a susținut reclamanta că la 5 februarie 2014 a transferat din

Federația Rusă, regiunea Breansk, pe numele lui Taranuha Andrei suma de 30 000

de ruble (RU), la 26 martie 2015 suma de 25 000 de ruble (RU) și la 5 mai 2015

suma de 30 000 de ruble (RU), iar Taranuha Andrei a primit în numerar suma de

29 628 de lei.

Hodorco Galina a evidențiat că la 24 iulie 2015 Taranuha Andrei a decedat,

iar ca rezultat dânsa a fost nevoită să achite ratele creditelor defunctului Taranuha

Andrei, întru evitarea urmării de către BC „ProCreditBank” SA a autobuzului de

model ,,Mercedes 416 CDI”, care îi aparține cu drept de proprietate.

Reclamanta a susținut că la 11 august 2015 a achitat pentru defunctul

Taranuha Andrei rata de credit în mărime de 7 030 de lei, la 2 septembrie 2015 rata

în mărime de 7 053 de lei, iar la 29 septembrie 2015 rata de credit în mărime de 7

033 de lei.

În acest context a relatat că la 13 octombrie 2015 și la 24 noiembrie 2015 a

achitat creditele defunctului Taranuha Andrei în sumă de 14 066 de lei, și respectiv,

în sumă de 138 921 de lei.

A mai indicat că în luna octombrie 2015, a aflat că după decesul lui Taranuha

Andrei, copii defunctului, Taranuha Alexandr și Taranuha Vladimir au depus pe

numele notarului public, Seminova Rodica declarația de acceptare a succesiunii

legale.

Ulterior, la 13 octombrie 2015 a depus pe numele notarului public Seminova

Rodica o cerere, prin care a solicitat recunoașterea ei în calitate de creditor al

defunctului, Taranuha Andrei, în cadrul dosarului succesoral.

Totodată, la 1 decembrie 2015 a depus pe numele notarului public Seminova

Rodica o cerere suplimentară, prin care i-a adus la cunoștință că fiind fidejusor și

debitor-gajist întru asigurarea contractului de credit, precum și acordurilor

adiționale, a achitat datoria integrală a defunctului față de BC ,,ProCreditBank” SA

în sumă de 187 666,74 de lei și în sumă de 85 000 de ruble (RU), echivalentul a 29

628 de lei și a solicitat recunoașterea în calitate de creditor al defunctului.

A considerat că cheltuielile suportate în legătură cu achitarea ratelor

creditoriale de care a beneficiat defunctul Taranuha Andrei, urmează a fi recuperate

din contul succesorilor acestuia.

De asemenea, a indicat că a expediat o reclamație în adresa pârâților, prin care

a solicitat achitarea integrală a datoriei defunctului, care a fost recepționată de către

Taranuha Alexandr la 2 decembrie 2015, însă a rămas fără răspuns, iar reclamația

2

adresată lui Taranuha Vladimir a fost remisă în adresa destinatarului cu mențiunea

„nereclamat”.

Reclamanta a solicitat încasarea în mod solidar de la Taranuha Alexandr și

Taranuha Vladimir a sumei de 217 294 de lei cu titlu de datorie și cheltuielilor de

judecată formate din taxa de stat și asistență juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16 februarie 2017 s-

a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Hodorco Galina și s-a încasat în

mod solidar, de la Taranuha Alexandr și Taranuha Vladimir în beneficiul Galinei

Hodorco datoria în sumă de 217 294 de lei și cheltuielile de judecată formate din

taxa de stat în sumă de 6 530 de lei (f. d. 211, 221-226, vol. I).

La 28 aprilie 2017 Taranuha Vladimir a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii primei instanțe (f. d. 218, vol. I), iar la 20 iunie 2017 a depus apel motivat,

solicitând repunerea în termen, admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe

cu pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii, cu încasarea de la

Hodorco Galina a cheltuielilor de judecată.

La 15 august 2017, Taranuha Alexandr a depus cerere privind alăturarea la

apelul lui Taranuha Vladimir, iar la 04 octombrie 2017 a depus cerere suplimentară

privind alăturarea la apel (f. d. 238-240, 246-248, vol. I).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017, a fost respinsă

cererea de repunere în termen înaintată de apelantul Taranuha Vladimir și a fost

restituită cererea de apel declarată de Taranuha Vladimir, ca fiind depusă în afara

termenului legal (f. d. 18-22, vol. II)

La 23 noiembrie 2017 Taranuha Vladimir a declarat recurs nemotivat,

solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii și remiterea cauzei spre examinare

în fond a cererii de apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea instanței de apel,

considerând că cerința privind repunerea în termen pentru înaintarea cererii de apel

a fost respinsă, neîntemeiat.

A susținut că nu a primit copia de pe încheierea instanței de apel, astfel că își

rezervă dreptul de a prezenta cerere de recurs suplimentară, cu indicarea motivelor

de fapt și de drept.

Și-a întemeiat cererea de recurs în baza art. 20 alin. (2) din Constituție, art.

art. 5, 22, 116, 369 și 423-427 CPC.

La fel, la 24 noiembrie 2017 Taranuha Alexandr a declarat recurs nemotivat

împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

încheierii și remiterea cauzei spre examinare în fond a cererii de apel.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat a invocat dezacordul

cu încheierea instanței de apel, considerând că cerința privind repunerea în termen

pentru înaintarea cererii de apel a fost respinsă, neîntemeiat.

A menționat că nu a primit copia de pe încheierea instanței de apel, astfel că

își rezervă dreptul de a prezenta cerere de recurs suplimentară, cu indicarea

motivelor de fapt și de drept.

Taranuha Alexandr și-a întemeiat cererea de recurs în baza art. 20 alin. (2) din

Constituție, art. art. 5, 22, 116, 369 și 423-427 CPC.

3

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018 a fost respins

recursul declarat de către Taranuha Alexandr și recursul declarat de către Taranuha

Vladimir, și a fost menținută încheierea din 9 noiembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău.

La 27 februarie 2018 Taranuha Vladimir a depus în temeiul art. 449 lit. b)

CPC, o cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 31

ianuarie 2018, solicitând casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie

2018, încheierii Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017, cu remiterea cauzei

la rejudecare.

În motivarea cererii de revizuire, Taranuha Vladimir cu referire la prevederile

art. 449 lit. b) CPC, a invocat că instanțele de judecată la baza adoptării soluției au

pus probe irelevante, contrar art. 117 alin. (2) CPC.

Astfel, conform raportului de constatare tehnico-științific s-a stabilit că

semnăturile și inscripțiile manuscrise pe avizele poștale nr. 0100 din 29 ianuarie

2018 nu aparțin fratelui său, Taranuha Alexandr. Totodată, Taranuha Vladimir și

Taranuha Alexandr nu au recepționat nicio citație pentru ședințele de judecată, fapt

ce reprezintă încălcarea art. 102, 104, 105, 109 ale CPC.

Mai mult, a invocat că prin emiterea hotărârii primei instanțe s-a interpretat

eronat pretențiile Galinei Hodorco care avea cerințe față de tatăl său, deși patrimoniu

succesoral după decesul lui, nu a primit.

A specificat revizuentul că instanța de judecată avea obligația de a oferi un

răspuns cert referitor la pretenția unui înscris sau altul. Or, în cazul în care instanța

evită să se expună asupra argumentelor, aceasta reprezintă o încălcare a art. 6 § 1

CEDO.

La 26 martie 2018 Taranuha Alexandr a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018, solicitând admiterea

acesteia, casarea deciziei instanței de recurs, rejudecarea cauzei în ordine de recurs

și admiterea recursului declarat împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 9

noiembrie 2017, cu repunerea în termen a apelului și remiterea cauzei pentru

examinare în fond a apelului.

În motivarea cererii de revizuire, Taranuha Alexandr cu referire la prevederile

art. 449 lit. b) CPC, a invocat că a omis întemeiat depunerea recursului motivat, din

motiv că reprezentantul său nu l-a informat despre necesitatea indicării argumentelor

de fapt și de drept a recursului.

Astfel, după emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018,

i-au devenit cunoscute circumstanțe/fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu

au putut fi cunoscute anterior, neavând posibilitatea de a le cunoaște, și anume, la 7

februarie 2018, prin intermediul lui Taranuha Vladimir cu concluzia raportului

efectuat de specialist, și anume, că semnăturile din numele lui Taranuha Alexandr,

aplicate pe avizele de recepție nu îi aparțin.

Consideră că pentru ședințele de judecată nu a fost citat, fiindu-i încălcat

dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.

Referitor la falsificarea semnăturilor sale, a indicat și în cererea de apel

suplimentară, fapt pentru care a și solicitat în temeiul art. 116 CPC, repunerea în

4

termen a apelului, iar Curtea de Apel Chișinău nu a luat în considerare această

circumstanță și neîntemeiat a dispus restituirea apelului.

Or, cu hotărârea primei instanțe a luat cunoștință prin intermediul lui Taranuha

Vladimir, abia la 23 iulie 2017, însă avocatul său, Suveică Ariadna fără a-i explica

despre consecințele juridico-procesuale a renunțat la cererea sa de alăturare la apel

suplimentară din 28 septembrie 2017, fiind dependent de cererea de apel și repunerea

lui Taranuha Vladimir conform art. 361 CPC, cu lipsirea de dreptul de a se adresa

separat cu o cerere de apel.

Mai mult, a menționat că la 20 februarie 2018 s-a adresat Procuraturii

Generale cu o cerere, prin care a solicitat atragerea la răspundere penală a

persoanelor vinovate pentru neglijența în serviciu și pentru semnarea în locul lui a

avizelor de recepție prin care dânsul a fost citat pentru ședințele de judecată.

Consideră că aceste circumstanțe, influențează esențial soluția dată de orice

instanță.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererile de revizuire sunt

neîntemeiate și urmează a fi respinse ca inadmisibile din considerentele ce urmează.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

După cum se constată la caz, cererile de revizuire sunt depuse de către

Taranuha Vladimir și Taranuha Alexandr împotriva deciziei Curții Supreme de

Justiție din 31 ianuarie 2018, prin care au fost respinse recursurile declarate de către

Taranuha Alexandr și Taranuha Vladimir și menținută încheierea Curții de Apel

Chișinău din 9 noiembrie 2017, prin care a fost respinsă cererea lui Taranuha

Vladimir cu privire la repunerea în termen și a fost restituită cererea de apel declarată

de Taranuha Vladimir, ca depusă în afara termenului legal. (f. d. 34-38, vol. II)

Sub aspectul dat se va remarca că în conformitate cu art. 451 CPC, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se

în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce

le confirmă.

Din analiza textelor legale aplicabile, rezultă că revizuirea este o cale de atac

de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în

art. 449 CPC.

Însă, prin prisma normei enunțate, la caz se constată că revizuenții Taranuha

Vladimir și Taranuha Alexandr, în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei

prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia să poată solicita revizuirea hotărârii, ci au

oferit împrejurări ce țin de nerespectarea normelor de drept procedural de către prima

instanță și instanța de apel, care nu se încadrează în temeiurile reglementate de

această normă.

5

Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de

către revizuenții Taranuha Alexandr și Taranuha Vladimir, în susținerea cererilor de

revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or,

revizuenții invocând faptul că după emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție din

31 ianuarie 2018 le-au devenit cunoscute circumstanțe și fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute la data examinării cauzei atât în prima

instanță, cât și în instanța de apel și recurs, și anume, că nu au recepționat citațiile

pentru ședința de judecată și că acestea din urmă au fost recepționate de o altă

persoană necunoscută lor, care în opinia sa confirmă circumstanțe esențiale ale

pricinii, nu au făcut dovada faptului că nu au avut posibilitate de a cunoaște aceste

circumstanțe anterior, condiție însă care este direct impusă prin lege.

Or, după cum rezultă din argumentele invocate de către revizuenții Taranuha

Alexandr și Taranuha Vladimir, acestea nu pot servi drept temei pentru admiterea

cererilor de revizuire, or, cererile de recurs au fost depuse nemotivat, instanța de

recurs fiind în imposibilitate de a se expune asupra temeiniciei acestora.

Mai mult, Taranuha Vladimir și Taranuha Alexandr, prin cererea de recurs

nemotivată și-au rezervat dreptul de a prezenta cererile de recurs suplimentare, cu

indicarea motivelor de fapt și de drept a recursurilor și nu au fost lipsiți de dreptul,

personal sau prin intermediul reprezentanților săi, să depună cererile de recurs

motivate și să prezinte probe în acest sens, având în vedere că depunând la 23

noiembrie 2017, și respectiv la 24 noiembrie 2017, cererile de recurs nemotivate,

aveau obligația de a întreprinde toate măsurile necesare pentru exercitarea

drepturilor sale procedurale.

Or, scopul acestor cereri de revizuire este mai curând să obțină o nouă

examinare a pricinii decât o procedură de revizuire în sensul art. 449-453 CPC.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde

nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri

irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor

internaționale.

Astfel, admiterea cererilor de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contraveni

principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

6

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de

la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Din considerentele menționate și având în vedere că cererile de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererile de revizuire declarate de către Taranuha Vladimir și de către

Taranuha Alexandr, ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către

Taranuha Vladimir și cererea de revizuire declarată de către Taranuha Alexandr

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de către Hodorco Galina, prin intermediul

reprezentantului, avocatul Negruța Sergiu împotriva lui Taranuha Alexandr și

Taranuha Vladimir cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

7