2rh-119/18 — incasarea datoriei

dosarul nr. 2rh-119/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani Judecător: M. Murguleț instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Panov, M.Anton, I.Țurcanu instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție judecători: V. Doagă, N. Vascan, T. Chișca-Doneva Î N C H E I E R E 2 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nina Vascan Tamara Chișca-Doneva examinând cererea de revizuire declarată de către Taranuha Vladimir și cererea de revizuire declarată de către Taranuha Alexandr, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Hodorco Galina, prin intermediul reprezentantului, avocatul Negruța Sergiu împotriva lui Taranuha Alexandr și Taranuha Vladimir cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018, prin care a fost respins recursul declarat de către Taranuha Alexandr și recursul declarat de către Taranuha Vladimir și a fost menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017, c o n s t a t ă: La 25 ianuarie 2016, Hodorco Galina, prin intermediul reprezentantului, avocatul Negruța Sergiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Taranuha Alexandr și Taranuha Vladimir cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Hodorco Galina a indicat că la 19 noiembrie 2013, între Taranuha Andrei și BC ,,ProCreditBank” SA au fost încheiat contractele de credit nr. 41150032/41026139 și nr. 41150032/41026154, iar la 18 martie 2014, au fost încheiate acordurile adiționale la contractele de credit nr. 41150032/41026139 și nr. 41150032/41026154, potrivit cărora Taranuha Andrei a beneficiat de credite în mărime de 230 000 de lei, pe un termen de până la 20 noiembrie 2017. Iar, în vederea asigurării rambursării creditelor, reclamanta a menționat că a încheiat cu BC ,,ProCreditBank” SA contractul de fidejusiune și contractul de gaj, 1 prin care a gajat autobusul de model ,,Mercedes 416 CDI” cu nr. înmatriculare XXXXX, care-i aparține cu drept de proprietate începând cu anul 2008. A notat reclamanta că fiind fidejusor și debitor-gajist față de BC „ProCreditBank” SA, a fost cointeresată personal de executarea contractului de credit încheiat de către Taranuha Andrei, de altfel împrumuta acestuia sumele necesare pentru achitarea ratelor creditelor, precum și personal achita unele rate.

Astfel, la 19 decembrie 2013, la cererea lui Taranuha Andrei a achitat din mijloacele financiare proprii, rata creditară în mărime de 6 369 de lei, iar la 29 iunie 2015 a achitat suma de 7 033 de lei. Totodată, a susținut reclamanta că la 5 februarie 2014 a transferat din Federația Rusă, regiunea Breansk, pe numele lui Taranuha Andrei suma de 30 000 de ruble (RU), la 26 martie 2015 suma de 25 000 de ruble (RU) și la 5 mai 2015 suma de 30 000 de ruble (RU), iar Taranuha Andrei a primit în numerar suma de 29 628 de lei. Hodorco Galina a evidențiat că la 24 iulie 2015 Taranuha Andrei a decedat, iar ca rezultat dânsa a fost nevoită să achite ratele creditelor defunctului Taranuha Andrei, întru evitarea urmării de către BC „ProCreditBank” SA a autobuzului de model ,,Mercedes 416 CDI”, care îi aparține cu drept de proprietate.

Reclamanta a susținut că la 11 august 2015 a achitat pentru defunctul Taranuha Andrei rata de credit în mărime de 7 030 de lei, la 2 septembrie 2015 rata în mărime de 7 053 de lei, iar la 29 septembrie 2015 rata de credit în mărime de 7 033 de lei. În acest context a relatat că la 13 octombrie 2015 și la 24 noiembrie 2015 a achitat creditele defunctului Taranuha Andrei în sumă de 14 066 de lei, și respectiv, în sumă de 138 921 de lei. A mai indicat că în luna octombrie 2015, a aflat că după decesul lui Taranuha Andrei, copii defunctului, Taranuha Alexandr și Taranuha Vladimir au depus pe numele notarului public, Seminova Rodica declarația de acceptare a succesiunii legale. Ulterior, la 13 octombrie 2015 a depus pe numele notarului public Seminova Rodica o cerere, prin care a solicitat recunoașterea ei în calitate de creditor al defunctului, Taranuha Andrei, în cadrul dosarului succesoral.

Totodată, la 1 decembrie 2015 a depus pe numele notarului public Seminova Rodica o cerere suplimentară, prin care i-a adus la cunoștință că fiind fidejusor și debitor-gajist întru asigurarea contractului de credit, precum și acordurilor adiționale, a achitat datoria integrală a defunctului față de BC ,,ProCreditBank” SA în sumă de 187 666,74 de lei și în sumă de 85 000 de ruble (RU), echivalentul a 29 628 de lei și a solicitat recunoașterea în calitate de creditor al defunctului. A considerat că cheltuielile suportate în legătură cu achitarea ratelor creditoriale de care a beneficiat defunctul Taranuha Andrei, urmează a fi recuperate din contul succesorilor acestuia.

De asemenea, a indicat că a expediat o reclamație în adresa pârâților, prin care a solicitat achitarea integrală a datoriei defunctului, care a fost recepționată de către Taranuha Alexandr la 2 decembrie 2015, însă a rămas fără răspuns, iar reclamația 2 adresată lui Taranuha Vladimir a fost remisă în adresa destinatarului cu mențiunea „nereclamat”. Reclamanta a solicitat încasarea în mod solidar de la Taranuha Alexandr și Taranuha Vladimir a sumei de 217 294 de lei cu titlu de datorie și cheltuielilor de judecată formate din taxa de stat și asistență juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16 februarie 2017 s- a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Hodorco Galina și s-a încasat în mod solidar, de la Taranuha Alexandr și Taranuha Vladimir în beneficiul Galinei Hodorco datoria în sumă de 217 294 de lei și cheltuielile de judecată formate din taxa de stat în sumă de 6 530 de lei (f. d. 211, 221-226, vol. I). La 28 aprilie 2017 Taranuha Vladimir a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe (f. d. 218, vol. I), iar la 20 iunie 2017 a depus apel motivat, solicitând repunerea în termen, admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii, cu încasarea de la Hodorco Galina a cheltuielilor de judecată.

La 15 august 2017, Taranuha Alexandr a depus cerere privind alăturarea la apelul lui Taranuha Vladimir, iar la 04 octombrie 2017 a depus cerere suplimentară privind alăturarea la apel (f. d. 238-240, 246-248, vol. I). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017, a fost respinsă cererea de repunere în termen înaintată de apelantul Taranuha Vladimir și a fost restituită cererea de apel declarată de Taranuha Vladimir, ca fiind depusă în afara termenului legal (f. d. 18-22, vol. II) La 23 noiembrie 2017 Taranuha Vladimir a declarat recurs nemotivat, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii și remiterea cauzei spre examinare în fond a cererii de apel. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea instanței de apel, considerând că cerința privind repunerea în termen pentru înaintarea cererii de apel a fost respinsă, neîntemeiat.

A susținut că nu a primit copia de pe încheierea instanței de apel, astfel că își rezervă dreptul de a prezenta cerere de recurs suplimentară, cu indicarea motivelor de fapt și de drept. Și-a întemeiat cererea de recurs în baza art. 20 alin. (2) din Constituție, art. art. 5, 22, 116, 369 și 423-427 CPC. La fel, la 24 noiembrie 2017 Taranuha Alexandr a declarat recurs nemotivat împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii și remiterea cauzei spre examinare în fond a cererii de apel. Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat a invocat dezacordul cu încheierea instanței de apel, considerând că cerința privind repunerea în termen pentru înaintarea cererii de apel a fost respinsă, neîntemeiat.

A menționat că nu a primit copia de pe încheierea instanței de apel, astfel că își rezervă dreptul de a prezenta cerere de recurs suplimentară, cu indicarea motivelor de fapt și de drept. Taranuha Alexandr și-a întemeiat cererea de recurs în baza art. 20 alin. (2) din Constituție, art. art. 5, 22, 116, 369 și 423-427 CPC. 3 Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018 a fost respins recursul declarat de către Taranuha Alexandr și recursul declarat de către Taranuha Vladimir, și a fost menținută încheierea din 9 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău. La 27 februarie 2018 Taranuha Vladimir a depus în temeiul art. 449 lit. b) CPC, o cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018, solicitând casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018, încheierii Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea cererii de revizuire, Taranuha Vladimir cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC, a invocat că instanțele de judecată la baza adoptării soluției au pus probe irelevante, contrar art. 117 alin. (2) CPC. Astfel, conform raportului de constatare tehnico-științific s-a stabilit că semnăturile și inscripțiile manuscrise pe avizele poștale nr. 0100 din 29 ianuarie 2018 nu aparțin fratelui său, Taranuha Alexandr. Totodată, Taranuha Vladimir și Taranuha Alexandr nu au recepționat nicio citație pentru ședințele de judecată, fapt ce reprezintă încălcarea art. 102, 104, 105, 109 ale CPC. Mai mult, a invocat că prin emiterea hotărârii primei instanțe s-a interpretat eronat pretențiile Galinei Hodorco care avea cerințe față de tatăl său, deși patrimoniu succesoral după decesul lui, nu a primit.

A specificat revizuentul că instanța de judecată avea obligația de a oferi un răspuns cert referitor la pretenția unui înscris sau altul. Or, în cazul în care instanța evită să se expună asupra argumentelor, aceasta reprezintă o încălcare a art. 6 § 1 CEDO. La 26 martie 2018 Taranuha Alexandr a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs, rejudecarea cauzei în ordine de recurs și admiterea recursului declarat împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017, cu repunerea în termen a apelului și remiterea cauzei pentru examinare în fond a apelului. În motivarea cererii de revizuire, Taranuha Alexandr cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC, a invocat că a omis întemeiat depunerea recursului motivat, din motiv că reprezentantul său nu l-a informat despre necesitatea indicării argumentelor de fapt și de drept a recursului.

Astfel, după emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018, i-au devenit cunoscute circumstanțe/fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute anterior, neavând posibilitatea de a le cunoaște, și anume, la 7 februarie 2018, prin intermediul lui Taranuha Vladimir cu concluzia raportului efectuat de specialist, și anume, că semnăturile din numele lui Taranuha Alexandr, aplicate pe avizele de recepție nu îi aparțin. Consideră că pentru ședințele de judecată nu a fost citat, fiindu-i încălcat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. Referitor la falsificarea semnăturilor sale, a indicat și în cererea de apel suplimentară, fapt pentru care a și solicitat în temeiul art. 116 CPC, repunerea în 4 termen a apelului, iar Curtea de Apel Chișinău nu a luat în considerare această circumstanță și neîntemeiat a dispus restituirea apelului.

Or, cu hotărârea primei instanțe a luat cunoștință prin intermediul lui Taranuha Vladimir, abia la 23 iulie 2017, însă avocatul său, Suveică Ariadna fără a-i explica despre consecințele juridico-procesuale a renunțat la cererea sa de alăturare la apel suplimentară din 28 septembrie 2017, fiind dependent de cererea de apel și repunerea lui Taranuha Vladimir conform art. 361 CPC, cu lipsirea de dreptul de a se adresa separat cu o cerere de apel. Mai mult, a menționat că la 20 februarie 2018 s-a adresat Procuraturii Generale cu o cerere, prin care a solicitat atragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate pentru neglijența în serviciu și pentru semnarea în locul lui a avizelor de recepție prin care dânsul a fost citat pentru ședințele de judecată.

Consideră că aceste circumstanțe, influențează esențial soluția dată de orice instanță. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererile de revizuire sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse ca inadmisibile din considerentele ce urmează. Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

După cum se constată la caz, cererile de revizuire sunt depuse de către Taranuha Vladimir și Taranuha Alexandr împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018, prin care au fost respinse recursurile declarate de către Taranuha Alexandr și Taranuha Vladimir și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017, prin care a fost respinsă cererea lui Taranuha Vladimir cu privire la repunerea în termen și a fost restituită cererea de apel declarată de Taranuha Vladimir, ca depusă în afara termenului legal. (f. d. 34-38, vol. II) Sub aspectul dat se va remarca că în conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le confirmă.

Din analiza textelor legale aplicabile, rezultă că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. Însă, prin prisma normei enunțate, la caz se constată că revizuenții Taranuha Vladimir și Taranuha Alexandr, în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia să poată solicita revizuirea hotărârii, ci au oferit împrejurări ce țin de nerespectarea normelor de drept procedural de către prima instanță și instanța de apel, care nu se încadrează în temeiurile reglementate de această normă.

5 Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de către revizuenții Taranuha Alexandr și Taranuha Vladimir, în susținerea cererilor de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or, revizuenții invocând faptul că după emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018 le-au devenit cunoscute circumstanțe și fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute la data examinării cauzei atât în prima instanță, cât și în instanța de apel și recurs, și anume, că nu au recepționat citațiile pentru ședința de judecată și că acestea din urmă au fost recepționate de o altă persoană necunoscută lor, care în opinia sa confirmă circumstanțe esențiale ale pricinii, nu au făcut dovada faptului că nu au avut posibilitate de a cunoaște aceste circumstanțe anterior, condiție însă care este direct impusă prin lege.

Or, după cum rezultă din argumentele invocate de către revizuenții Taranuha Alexandr și Taranuha Vladimir, acestea nu pot servi drept temei pentru admiterea cererilor de revizuire, or, cererile de recurs au fost depuse nemotivat, instanța de recurs fiind în imposibilitate de a se expune asupra temeiniciei acestora. Mai mult, Taranuha Vladimir și Taranuha Alexandr, prin cererea de recurs nemotivată și-au rezervat dreptul de a prezenta cererile de recurs suplimentare, cu indicarea motivelor de fapt și de drept a recursurilor și nu au fost lipsiți de dreptul, personal sau prin intermediul reprezentanților săi, să depună cererile de recurs motivate și să prezinte probe în acest sens, având în vedere că depunând la 23 noiembrie 2017, și respectiv la 24 noiembrie 2017, cererile de recurs nemotivate, aveau obligația de a întreprinde toate măsurile necesare pentru exercitarea drepturilor sale procedurale.

Or, scopul acestor cereri de revizuire este mai curând să obțină o nouă examinare a pricinii decât o procedură de revizuire în sensul art. 449-453 CPC. În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale. Astfel, admiterea cererilor de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contraveni principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă 6 examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Din considerentele menționate și având în vedere că cererile de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererile de revizuire declarate de către Taranuha Vladimir și de către Taranuha Alexandr, ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Taranuha Vladimir și cererea de revizuire declarată de către Taranuha Alexandr împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Hodorco Galina, prin intermediul reprezentantului, avocatul Negruța Sergiu împotriva lui Taranuha Alexandr și Taranuha Vladimir cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nina Vascan Tamara Chișca-Doneva 7