2ra-1645/19 — determinarea cotelor-parti din bunul imobil

2ra-1645/19 — determinarea cotelor-parti din bunul imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1645/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (judecător N. Pasecinic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători L. Bulgac, A. Panov și G. Dașchevici)

D E C I Z I E

09 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Galina Hodorco, reprezentată de avocatul

Sergiu Negruța,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Galina Hodorco,

reprezentată de avocatul Sergiu Negruța, împotriva lui Vladimir Taranuha,

Gheorghii Busuioc și Aureliei Bescocotova cu privire la determinarea cotelor-părți

din bunul imobil și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Vladimir Taranuha, a fost admis apelul declarat de

Aurelia Bescocotova, reprezentată de avocatul Ion Cerga, a fost casată integral

hotărârea din 02 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și emisă o nouă

hotărâre,

c o n s t a t ă:

La 06 iunie 2017, Galina Hodorco, reprezentată de avocatul Sergiu Negruța,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Taranuha și Gheorghii

Busuioc cu privire la delimitarea cotelor-părți din apartamentul nr. XXXXX de pe

XXXXX, cu suprafața de 55, 5 m2, nr. cadastral XXXXX, prin atribuirea

coproprietarilor Vladimir Taranuha și Gheorghii Busuioc a câte 1/2 cotă-parte ideală

din acest apartament și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 4-6, vol. I).

În motivarea acțiunii, reclamanta Galina Hodorco, reprezentată de avocatul

Sergiu Negruța, a relatat că prin hotărârea din 16 februarie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, devenită irevocabilă, s-a încasat în beneficiul Galinei

Hodorco, în mod solidar din contul lui Alexandr Taranuha și Vladimir Taranuha,

datoria în sumă de 217 294 lei și taxa de stat în sumă de 6 530 lei, fiind eliberat titlul

executoriu.

Reclamanta a susținut că la 31 martie 2017, executorul judecătoresc Evelina

Marianciuc, a intentat procedura de executare silită în baza titlului executoriu privind

1

încasarea în beneficiul Galinei Hodorco, în mod solidar din contul lui Alexandr

Taranuha și Vladimir Taranuha, a datoriei în sumă de 217 294 lei și a taxei de stat

în sumă de 6 530 lei.

Reclamanta a specificat că executorul judecătoresc Evelina Marianciuc nu

poate executa acest titlu executoriu din motiv că debitorii Alexandr Taranuha și

Vladimir Taranuha nu dispun de avere ce poate fi urmărită.

Totodată, reclamanta a notat că Vladimir Taranuha a participat, împreună cu

Gheorghii Busuioc, la privatizarea apartamentului nr. XXXXX de pe XXXXX, cu

suprafața de 55, 5 m2, nr. cadastral XXXXX, însă cotele-părți ale acestora din

apartament nu sunt delimitate.

Reclamanta a afirmat că participanții la privatizare au drepturi egale asupra

locuinței, astfel încât lui Vladimir Taranuha i se cuvine 1/2 cotă-parte ideală din

apartamentul cu nr. cadastral XXXXX, care poate fi urmărită pentru datoriile față de

reclamantă.

Reclamanta a invocat că în conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul de

executare, urmărirea unei cote-părți din bunurile proprietate comună pe cote-părți și

în devălmășie, inclusiv a celor indivizibile, se efectuează conform regulilor stabilite

la art. 353 din Codul civil.

Astfel, reclamanta a evidențiat că potrivit art. 353 alin. (1) din Codul civil,

creditorii unui coproprietar pot urmări cota-parte ideală a acestuia din bunurile

proprietate comună pe cote-părți sau pot cere instanței de judecată împărțirea

bunului, caz în care urmărirea se face asupra părții din bunul sau, după caz, asupra

sumei de bani cuvenite debitorului.

Prin încheierea protocolară din 02 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost introdusă în proces în calitate de intervenient accesoriu Aurelia

Bescocotova (f.d. 127-129, vol. I).

La 16 mai 2018, reclamanta Galina Hodorco, reprezentată de avocatul Sergiu

Negruța, a depus cerere prin care i-a indicat în calitate de copârâți pe Vladimir

Taranuha, Gheorghii Busuioc și Aurelia Bescocotova, solicitând delimitarea cotelor-

părți din apartamentul nr. XXXXX de pe XXXXX, cu suprafața de 55, 5 m2, nr.

cadastral XXXXX, prin atribuirea coproprietarilor Vladimir Taranuha, Gheorghii

Busuioc și Aurelia Bescocotova a câte 1/3 cotă-parte ideală din acest apartament și

încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 193-194, vol. I).

În motivarea cererii, reclamanta Galina Hodorco, reprezentată de avocatul

Sergiu Negruța, a precizat că și Aurelia Bescocotova a participat la privatizarea

apartamentului cu nr. cadastral XXXXX.

Prin hotărârea din 02 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Galina Hodorco

împotriva lui Vladimir Taranuha, Gheorghii Busuioc și Aureliei Bescocotova cu

privire la delimitarea cotelor-părți din bunul imobil și încasarea cheltuielilor de

judecată. S-au delimitat cotele-părți din bunul imobil situat pe pe XXXXX, nr.

cadastral XXXXX, după cum urmează: după Vladimir Taranuha 1/3 cotă-parte,

după Gheorghii Busuioc 1/3 cotă-parte și după Aurelia Bescocotova 1/3 cotă-parte.

S-a încasat în beneficiul Galinei Hodorco, din contul lui Vladimir Taranuha, taxa de

2

stat în sumă de 100 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4 200 lei. În

rest, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată (f.d. 41-45, vol.

II).

La 21 august 2018, Aurelia Bescocotova, reprezentată de avocatul Ion Cerga,

a declarat apel împotriva hotărârii din 02 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru (f.d. 36-37, vol. II).

La 30 august 2018, Vladimir Taranuha a declarat, prin intermediul oficiului

poștal, apel împotriva hotărârii din 02 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru (f.d. 38; 40, vol. II).

Prin decizia din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Vladimir Taranuha și a fost admis apelul declarat de Aurelia

Bescocotova, reprezentată de avocatul Ion Cerga. A fost casată integral hotărârea

din 02 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și emisă o nouă hotărâre,

prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de

Galina Hodorco împotriva lui Vladimir Taranuha, Gheorghii Busuioc și Aureliei

Bescocotova cu privire la delimitarea cotelor-părți din bunul imobil – apartamentul

nr. XXXXX de pe XXXXX. S-a încasat în beneficiul lui Vladimir Taranuha, din

contul Galinei Hodorco, taxa de stat în sumă de 75 lei (f.d. 104-108, vol. II).

La 03 iunie 2019, Galina Hodorco, reprezentată de avocatul Sergiu Negruța,

a declarat recurs împotriva deciziei din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii din 02 august 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d. 113-118, vol. II).

În motivarea recursului, recurenta Galina Hodorco, reprezentată de avocatul

Sergiu Negruța, a susținut că executorul judecătoresc Evelina Marianciuc nu poate

executa titlul executoriu eliberat în baza hotărârii din 16 februarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din motiv că debitorii Alexandr Taranuha și

Vladimir Taranuha își ascund veniturile și averea care poate fi urmărită.

În particular, recurenta a punctat că Vladimir Taranuha a moștenit după

decesul tatălui său, Andrei Taranuha, 20% din capitalul statutar al Cooperativei

„Principiu“, depunând la notarul public Rodica Semionova declarație de acceptare a

succesiunii în limitele termenului de 6 luni de la deschiderea acesteia.

Recurenta a subliniat că, Cooperativa „Principiu“ deține cu drept de

proprietate o încăpere nelocativă amplasată pe str. Calea Ieșilor nr. 45, mun.

Chișinău, care la data de 08 iulie 2017 a avut valoarea de bilanț de 874 056

lei.

Recurenta consideră că datoria lui Vladimir Taranuha față de recurentă putea

fi stinsă din contul masei succesorale rămase după decesul lui Andrei Taranuha, însă

Vladimir Taranuha cu rea-credință, până în prezent, nu i-a solicitat notarului public

Rodica Semionova eliberarea certificatului de moștenitor legal.

În continuare, recurenta a declarat că prin decizia din 14 februarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, instanța de apel, în esență, a revizuit hotărârea din

16 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, încălcând dreptul

părților la un proces echitabil, garantat la art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, cât și principiul securității raporturilor juridice.

3

Recurenta a invocat că la pronunțarea hotărârii din 16 februarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, instanța de judecată a ținut cont de

prevederile art. 1541 din Codul civil.

Recurenta a arătat că în conformitate cu prevederile art. 1541 din Codul civil

în redacția în vigoare la data relevantă speței, anume moștenitorul trebuie să

dovedească că datoriile celui ce a lăsat moștenirea depășesc valoarea averii

succesorale, cu excepția cazului când inventarul averii a fost efectuat de notar.

Recurenta a mai menționat că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar

probele, fâcând trimitere la așa-numitul consimțământ din data de 08 iunie 2018 al

lui Vladimir Taranuha, Gheorghii Busuioc și al Aureliei Bescocotova privind

încetarea proprietății comune pe cote-părți prin împărțire.

Aici, recurenta a indicat că acest consimțământ nu a fost înregistrat de către

IP „Agenția Servicii Publice“, și nici măcar autentificat notarial, cu atât mai mult că

începând cu data de 31 martie 2017, asupra apartamentului cu nr. cadastral XXXXX

este aplicată interdicția executorului judecătoresc Evelina Marianciuc, iar potrivit

art. 321 alin. (2) din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă speței, în

cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data înscrierii în

Registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege.

La 22 iulie 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

Vladimir Taranuha, Gheorghii Busuioc și Aurelia Bescocotova copia cererii de

recurs depuse de Galina Hodorco, reprezentată de avocatul Sergiu Negruța,

împotriva deciziei din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 130, vol. II).

La 30 iulie 2019, intimata Aurelia Bescocotova, reprezentată de avocatul Ion

Cerga, a depus referință la recursul declarat de Galina Hodorco, reprezentată de

avocatul Sergiu Negruța, solicitând respingerea acestuia și menținerea deciziei din

14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 132-134, vol. II).

La 28 august 2019, intimatul Vladimir Taranuha a depus referință la recursul

declarat de Galina Hodorco, reprezentată de avocatul Sergiu Negruța, solicitând

considerarea acestuia ca inadmisibil (f.d. 136-137, vol. II).

Intimatul Gheorghii Busuioc nu și-a valorificat dreptul de a depune referință

la recursul declarat de Galina Hodorco, reprezentată de avocatul Sergiu Negruța.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

După cum rezultă din materialele cauzei, în fișa de însoțire nr. 3785 este

indicat că la 04 aprilie 2019, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentei

Galina Hodorco copia deciziei integrale din 14 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău (f.d. 109, vol. II).

Însă, la materialele cauzei nu este anexat avizul de primire de către recurenta

Galina Hodorco a copiei deciziei integrale din 14 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

Totodată, Colegiul constată că recurenta Galina Hodorco, reprezentată de

avocatul Sergiu Negruța, a anexat la cererea de recurs copia plicului în care i-a fost

expediată copia deciziei integrale din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

4

data expedierii fiind 13 aprilie 2019 (f.d. 119, vol. II).

Astfel, Colegiul consideră că recurenta Galina Hodorco, reprezentată de

avocatul Sergiu Negruța, care a declarat recursul la 03 iunie 2019, s-a conformat

prevederilor legale, încadrându-se în termenul de declarare a recursului prevăzut la

art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 18 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost

considerat admisibil recursul declarat de Galina Hodorco, reprezentată de avocatul

Sergiu Negruța, împotriva deciziei din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 144, vol. II).

Verificând decizia din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticile invocate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că se impune

admiterea recursului declarat de Galina Hodorco, reprezentată de avocatul Sergiu

Negruța, casarea deciziei din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

menținerea hotărârii din 02 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

pentru motivele ce se succed.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă prevede că instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de

apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Din materialele cauzei, Colegiul evidențiază existența titlului executoriu,

eliberat în temeiul hotărârii din 16 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, devenită irevocabilă, privind încasarea în beneficiul Galinei Hodorco, în

mod solidar din contul lui Alexandr Taranuha și Vladimir Taranuha, a datoriei în

sumă de 217 294 lei și a taxei de stat în sumă de 6 530 lei (f.d. 9, vol. I).

Art. 95 alin. (1) din Codul de executare statuează că urmărirea unei cote-părți

din bunurile proprietate comună pe cote-părți și în devălmășie, inclusiv a celor

indivizibile, se efectuează conform regulilor stabilite la art. 353 din Codul civil.

În conformitate cu art. 353 alin. (1) din Codul civil în redacția în vigoare la

data relevantă speței, creditorii unui coproprietar pot urmări cota-parte ideală a

acestuia din bunurile proprietate comună pe cote-părți sau pot cere instanței de

judecată împărțirea bunului, caz în care urmărirea se face asupra părții din bun sau,

după caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului.

Așadar, Colegiul relevă că o cotă-parte din proprietatea comună pe cote-părți,

fiind în circuitul civil, poate fi urmărită pe baza pretențiilor creditorilor. Creditorii

unui coproprietar, în cazul în care creanțele lor au ajuns la scadență, pot fie să ceară

înstrăinarea cotei-părți, ce aparține coproprietarului debitor, fie sunt în drept să ceară

instanței judecătorești împărțirea bunului din coproprietatea comună. Împărțirea

bunului comun va putea avea loc doar dacă nu se cauzează prejudicii acestuia.

5

Din extrasul din Registrul bunurilor imobile, eliberat la 06 august 2018,

Colegiul constată că apartamentul nr. XXXXX de pe XXXXX, cu suprafața de

55, 5 m2, nr. cadastral XXXXX, este supus regimului proprietății comune în

devălmășie, coproprietari fiind Vladimir Taranuha, Gheorghii Busuioc și Aurelia

Bescocotova (f.d. 244, vol. I).

Potrivit art. 366 alin. (1) din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă

speței, în cazul în care dreptul de proprietate aparține concomitent mai multor

persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părți ideale din bunul

comun, proprietatea este comună în devălmășie.

Drept formă a proprietății comune, proprietatea în devălmășie se distinge prin

aceea că aparține nefracționat tuturor titularilor devălmași și are ca obiect bunuri

comune nefracționate în materialitatea lor. În cazul acestei forme de proprietate

comună, titularii nu au determinată nici măcar o cotă-parte ideală, matematică în

dreptul de proprietate. Caracteristica principală a dreptului de proprietate comună în

devălmășie o constituie faptul că titularii acestui drept nu cunosc nici întinderea

dreptului lor de proprietate asupra bunului comun și nici bunurile în materialitatea

lor, ce aparțin fiecăruia în parte. Devălmășia ține de anumite relații personale

existente între titularii dreptului respectiv.

În motivarea concluziei privind respingerea ca neîntemeiată a cererii de

chemare în judecată depuse de Galina Hodorco împotriva lui Vladimir Taranuha,

Gheorghii Busuioc și Aureliei Bescocotova cu privire la determinarea cotelor-părți

din bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX, instanța de apel a indicat, inter alia, că

acest bun imobil nu face parte din activul succesoral al defunctului Andrei Taranuha,

iar creanța în sumă totală de 223 824 lei, pe care Galina Hodorco o deține față de

Vladimir Taranuha și Alexandr Taranuha, derivă din statutul acestora de succesori

ai lui Andrei Taranuha.

Astfel, instanța de apel, făcând trimitere la prevederile art. 1540 alin. (1) din

Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă speței, a concluzionat că Galina

Hodorco este în drept să-și satisfacă creanța în sumă totală de 223 824 lei doar din

contul activului succesoral al defunctului Andrei Taranuha.

În conformitate cu art. 1540 alin. (1) din Codul civil în redacția în vigoare la

data relevantă speței, moștenitorii care au acceptat succesiunea satisfac pretențiile

creditorilor celui ce a lăsat moștenirea proporțional cotei fiecăruia în activul

succesoral.

Colegiul relevă că este greșită concluzia sus-menționată a instanței de apel, or

legiuitorul a statuat doar faptul că dacă la moștenire vin mai mulți succesori ținuți

de plata pasivului, creditorii vor urmări pe fiecare moștenitor pentru o cotă-parte din

pasiv corespunzătoare părții ce îi revine din moștenire.

Însă, legiuitorul nu a prevăzut că răspunderea moștenitorului pentru pasivele

moștenirii se limitează doar la volumul activelor moștenite. Aceasta se datorează

faptului că transmiterea moștenirii este o transmitere universală, întrucât are ca

obiect patrimoniul persoanei fizice decedate, ca universalitate juridică, adică

totalitatea drepturilor și obligațiilor care au valoare economică și care au aparținut

defunctului.

6

De altfel, nici titlul executoriu eliberat în temeiul hotărârii din

16 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, privind încasarea în

beneficiul Galinei Hodorco, în mod solidar din contul lui Alexandr Taranuha și

Vladimir Taranuha, succesori ai defunctului Andrei Taranuha, a datoriei în sumă de

217 294 lei și a taxei de stat în sumă de 6 530 lei, nu conține precizări ce ar valida

concluzia instanței de apel precum că Galina Hodorco este în drept să-și satisfacă

creanța doar din contul activului succesoral al defunctului Andrei Taranuha.

Mai mult, Colegiul reliefează că în hotărârea din 16 februarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, este expres indicat că Alexandr Taranuha și

Vladimir Taranuha, în calitate de succesori ai defunctului Andrei Taranuha, poartă

răspundere juridică pentru datoriile acestuia, din care motiv Galina Hodorco a și

depus cerere de chemare în judecată anume împotriva lui Alexandr Taranuha și

Vladimir Taranuha.

Astfel, instanța de judecată a constatat, în mod irevocabil, că Vladimir

Taranuha are calitatea de debitor personal față de Galina Hodorco.

În continuare, Colegiul menționează că art. 370 din Codul civil în redacția în

vigoare la data relevantă speței stipulează că împărțirea bunului proprietate comună

în devălmășie între coproprietarii devălmași se va face proporțional aportului

fiecăruia la dobândirea bunului. Până la proba contrară, aportul coproprietarilor

devălmași este prezumat a fi egal.

În context, Colegiul consideră necesar să precizeze că la împărțirea bunului

proprietate comună în devălmășie vor fi aplicabile regulile împărțirii bunurilor

proprietate comună cote-părți, ținându-se cont de particularitățile stipulate la art.

366-373 din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă speței.

În cazul proprietății comune în devălmășie, dreptul de proprietate al fiecărui

proprietar devălmaș se întâlnește cu drepturile celorlalți proprietari devălmași asupra

fiecărei particule ce alcătuiesc bunul în materialitatea sa. Așadar, niciun proprietar

devălmaș nu este titular exclusiv al unei fracțiuni materiale din bun și acest bun nu

este divizat corespunzător drepturilor proprietarilor devălmași.

Însă, în cazul proprietății comune cu delimitarea cotelor-părți ideale, fiecare

proprietar este titular exclusiv numai asupra unei cote-părți ideale, abstracte din

dreptul de proprietate, drept care este fracționat între proprietari, dar nu și bunul în

materialitatea lui. Prin urmare, se face distincție între bunul în materialitatea lui, care

este nedivizat si cota-parte ideală, abstractă de dreptul de proprietate.

Drept urmare, luând în considerare că finalitatea urmăririi inclusiv a

patrimoniului lui Vladimir Taranuha constă în satisfacerea creanței în sumă totală

de 223 824 lei, pe care Galina Hodorco o deține față de Vladimir Taranuha,

urmărirea se poate produce asupra cote-părți ideale a acestuia din bunul imobil cu

nr. cadastral XXXXX, fiind imperativă delimitarea cotelor-părți ideale ale

coproprietarilor Vladimir Taranuha, Gheorghii Busuioc și Aurelia Bescocotova.

Or, în concordanță cu practica constantă a Curții Europene a Drepturilor

Omului, scopul principiului proporționalității este de a garanta protecția dreptului

la proprietate al persoanelor fizice și juridice de orice abuzuri și ilegalități din partea

statului. Astfel, statul trebuie să dispună de motive întemeiate pentru a pune în

7

funcțiune orice ingerință privind dreptul la proprietate, aceasta urmând a fi nu doar

legală și urmărind un scop legitim de protecție a interesului general, dar și necesară

în vederea atingerii acelui scop și în raporturile juridice obligaționale între debitori

și creditori (hotărârea în cauza Dacia SRL contra Republicii Moldova din

24 februarie 2009).

În speță, prevalează interesul legitim al creditorului Galina Hodorco de a-și

satisface creanța în sumă totală de 223 824 lei față de Vladimir Taranuha, inclusiv

prin urmărirea cotei-părți ideale a lui Vladimir Taranuha din bunul imobil cu nr.

cadastral XXXXX.

La fel în motivarea concluziei privind respingerea ca neîntemeiată a cererii de

chemare în judecată depuse de Galina Hodorco împotriva lui Vladimir Taranuha,

Gheorghii Busuioc și Aureliei Bescocotova cu privire la determinarea cotelor-părți

din bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX, instanța de apel a făcut referire la un

înscris datat cu 08 iunie 2018, prin care Vladimir Taranuha, Gheorghii Busuioc și

Aurelia Bescocotova își manifestă consimțământul de a delimita cotele-părți ideale

din acest bun imobil, după cum urmează: Aurelia Bescocotova – cotă-parte ideală

de 88%, Vladimir Taranuha – cotă-parte ideală de 1% și Gheorghii Busuioc – cotă-

parte ideală de 11% (f.d. 239, vol. I).

În mod cert, coproprietarii devălmași ai unui bun imobil sunt în drept să

delimiteze cotele-părți ideale din acesta pe baza propriilor interese.

Astfel, art. 345 alin. (3) din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă

speței prevede că, coproprietarii devălmași pot atribui bunurilor comune regimul

proprietății comune pe cote-părți.

Totodată, art. 353 alin. (4) din Codul civil în redacția în vigoare la data

relevantă speței stipulează că actele de suspendare a împărțirii pot fi opuse

creditorilor dacă sunt autentificate sau, după caz, sunt îndeplinite formalitățile de

publicitate prevăzute de lege.

Conform art. 321 alin. (2) din Codul civil în redacția în vigoare la data

relevantă speței, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la

data înscrierii în Registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege.

Prin urmare, Colegiul reține că înscrisul din 08 iunie 2018, semnat de

Vladimir Taranuha, Gheorghii Busuioc și Aurelia Bescocotova, privind delimitarea

cotelor-părți ideale din bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX, poate produce efecte

juridice și, respectiv, are vocația de a-i fi opozabil creditorului urmăritor Galina

Hodorco, doar cu condiția înscrierii acestuia în Registrul bunurilor imobile, condiție

care nu a fost respectată.

Mai mult, legiuitorul a acordat creditorilor personali ai unui coproprietar

dreptul să intervină la împărțirea bunului proprietate comună, împărțire care poate

avea loc în condițiile art. 357-365 din Codul civil în redacția în vigoare la data

relevantă speței.

Astfel, în conformitate cu art. 353 alin. (5) din Codul civil în redacția în

vigoare la data relevantă speței, creditorii personali ai unui coproprietar pot, de

asemenea, să intervină pe cheltuiala lor la împărțirea cerută de coproprietari ori de

un alt creditor. Ei nu pot însă ataca o împărțire săvârșită, decât în cazul când aceasta

8

a avut loc în lipsa lor, fără a se ține seama de opoziția pe care au făcut-o și în cazul

când împărțirea este simulată ori se efectuează astfel încât creditorii nu pot face

opoziție.

În speță, creditorul urmăritor Galina Hodorco a invocat în cadrul examinării

cauzei în prima instanță și în instanța de apel faptul că acordul privind delimitarea

cotelor-părți ideale din bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX nu a fost înscris în

Registrul bunurilor imobile, nefiind astfel producător de efecte juridice, cât și faptul

că acest acord este unul simulat, având în vedere că prin atribuirea debitorului

Vladimir Taranuha a unei cote-părți ideale de doar 1% în bunul imobil respectiv, se

încearcă încălcarea intereselor legitime ale Galinei Hodorco de a-și urmări creanța

în sumă totală de 223 824 lei, inclusiv asupra patrimoniului lui Vladimir Taranuha.

În această privință, este întemeiată concluzia primei instanțe ce ține de

irelevanța și inopozabilitatea acestui acord în raport cu pretenția reclamantei Galina

Hodorco privind delimitarea cotelor-părți ideale din bunul imobil cu nr. cadastral

XXXXX, iar instanța de apel nu a formulat niciun argument valid care să desființeze

această concluzie.

De altfel, luând în considerare că potrivit art. 370 din Codul civil în redacția

în vigoare la data relevantă speței, până la proba contrară, aportul coproprietarilor

devălmași este prezumat a fi egal, iar pârâții Vladimir Taranuha, Gheorghii Busuioc

și Aurelia Bescocotova nu au adus niciun argument care să răstoarne prezumția

aportului egal al acestora, în calitate de coproprietari devălmași, la bunul imobil cu

nr. cadastral XXXXX.

În context, sunt aplicabile la data relevantă speței și prevederile art. 56 din

Codul cu privire la locuințe, conform căruia membrii familiei chiriașului, care

locuiesc împreună cu dânsul, se bucură la fel ca și chiriașul de toate drepturile și le

revin toate obligațiile, ce decurg din contractul de închiriere a încăperii de

locuit.

Prin urmare, având în vedere că potrivit certificatului seria TS nr. 030517,

eliberat de Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale a Consiliului

mun. Chișinău, Vladimir Taranuha, Gheorghii Busuioc și Aurelia Bescocotova au

participat la privatizarea apartamentului cu nr. cadastral XXXXX, aceștia au drepturi

egale la posesia, utilizarea și administrarea acestuia, adică au adus un aport egal la

apartamentul în cauză (f.d. 94, vol. I).

Mai mult, Colegiul relevă că reaua-credință a lui Vladimir Taranuha la

semnarea acordului din 08 iunie 2018, în sensul încălcării intereselor legitime ale

Galinei Hodorco de a-și urmări creanța în sumă totală de 223 824 lei, inclusiv din

contul patrimoniului lui Vladimir Taranuha, s-a manifestat și prin aceea că Vladimir

Taranuha a moștenit după decesul tatălui său, Andrei Taranuha, 20% din capitalul

social al Cooperativei „Principiu“, depunând la notarul public Rodica Semionova

declarație de acceptare a succesiunii în limitele termenului de 6 luni de la

deschiderea acesteia, însă până în prezent, nu a solicitat eliberarea certificatului de

moștenitor legal (f.d. 56, vol. II).

Prin urmare, Colegiul conchide că este legală și întemeiată concluzia primei

instanțe privind admiterea pretenției Galinei Hodorco cu privire la delimitarea

9

cotelor-părți din bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX, prin atribuirea

coproprietarilor Vladimir Taranuha, Gheorghii Busuioc și Aurelia Bescocotova a

câte 1/3 cotă-parte ideală din apartamentul nr. XXXXX de pe XXXXX, cu suprafața

de 55, 5 m2, nr. cadastral XXXXX.

Având în vedere problemele de drept invocate în speță, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul declarat de Galina Hodorco, reprezentată de

avocatul Sergiu Negruța, de a casa decizia din 14 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și de a menține hotărârea din 02 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) și alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Galina Hodorco, reprezentată de avocatul

Sergiu Negruța.

Se casează decizia din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 02 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Galina Hodorco,

reprezentată de avocatul Sergiu Negruța, împotriva lui Vladimir Taranuha,

Gheorghii Busuioc și Aureliei Bescocotova cu privire la determinarea cotelor-părți

din bunul imobil și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Nina Vascan

10