3ra-1674/18 — cu privire la constatarea ilegalitatii inactiunilor, obligarea emiterii ordinului, efectuarea recalcularii si achitarii diferetei salariale

Dosarul nr. 3ra-1674/18 Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău – L. Holevițcaia Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Țurcan, Iu. Cotruță, N. Simciuc ÎNCHEIERE 19 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Vasile Sudacevschi, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Vasile Sudacevschi împotriva Inspectoratului Ecologic de Stat și Svetlanei Șebolenco cu privire la constatarea ilegalității inacțiunilor, obligarea emiterii ordinului, efectuarea recalculului și achitării diferenței salariale, precum și compensarea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care s-au admis apelurile declarate de către Inspectoratul Ecologic de Stat și Svetlana Șebolenco, s-a casat hotărârea din 26 septembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre, c o n s t a t ă: La 03 iunie 2016 Vasile Sudacevschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Ecologic de Stat și Svetlanei Șebolenco, solicitând constatarea inacțiunilor Inspectoratului Ecologic de Stat ilegale, cu privire la avansarea în treptele de salarizare a funcționarului public de execuție – specialist principal al Secției juridice din cadrul aparatului central al IES, Vasile Sudacevschi, obligarea Inspectoratului Ecologic de Stat să emită actul administrativ sub formă de ordin, prin care să fie stabilită reclamantului o treaptă de salarizare superioară celei deținute la data înaintării acțiunii, să efectueze recalcularea și achitarea diferenței salariale în virtutea noii trepte de salarizare ce urmează a fi stabilite, pentru perioada de activitate cuprinsă între 11 aprilie 2016 și data emiterii ordinului privind avansarea reclamantului în treptele de salarizare, precum și încasarea de la fiecare pârât a câte 500 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea cererii reclamantul a invocat că, prin Ordinul șefului Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 76-P din 08 aprilie 2015, a fost numit în funcția 1 publică de execuție - specialist principal al Secției juridice din cadrul aparatului central al Inspectoratului Ecologic de Stat, ca urmare a declarării sale învingător al concursului pentru ocuparea funcției publice vacante menționate, fiindu-i stabilită o perioadă de probă de 6 luni, gradul de salarizare - 4, treapta de salarizare - 1, corespunzător salariul de funcție în mărime de 2800 de lei. Ulterior, prin Ordinul șefului Inspectoratului Ecologic de Stat nr.178-P din 05 octombrie 2015, ca rezultat al evaluării perioadei de probă cu calificativul „foarte bine”, a fost confirmat în funcția publică de execuție începând cu 07 octombrie 2015, cu conferirea gradului de calificare - consilier de clasa a III-a, grad care oferă un supliment la salariul indicat supra în mărime de 200 de lei.

Relevă că, la 11 aprilie 2016, s-a adresat șefului Inspectoratului Ecologic de Stat cu cererea nr. 185, prin care a solicitat avansarea în treapta de salarizare. Cererea înaintată a fost repartizată pentru examinare și soluționare șefei secției resurse umane din cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat, Svetlana Șebolenco. Reclamantul a indicat că la data de 13 mai 2016, i s-a adus la cunoștință răspunsul cu nr. 744 din 12 mai 2016, prin care i s-a comunicat că cererea sa nu poate fi satisfăcută pe motiv că la momentul efectuării evaluării performanțelor profesionale pentru anul 2015 nu a întrunit condițiile pct. 6 din Regulamentul cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, astfel, nu a fost supus evaluării anuale a performanțelor profesionale individuale, din care considerent nu i s-a acordat nici un calificativ.

Consideră răspunsul ca fiind ilegal și neîntemeiat, deoarece funcționarul public urmează a fi avansat în treapta de salarizare dacă întrunește cumulativ două condiții: a activat minimum un an în treapta de salarizare din care avansează; a obținut la evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale cel puțin calificativul „bine”. A evidențiat că a fost numit în funcția publică de execuție - specialist principal al secției juridice în cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat începând cu data de 08 aprilie 2015, iar cererea privind avansarea în treapta de salarizare a fost depusă la 11 aprilie 2016. Astfel, la data depunerii cererii se constată că perioada sa de activitate în cadrul Inspectoratului depășea 1 an.

Cât privește întrunirea celei de-a doua condiție, a relatat că pe parcursul anului 2015 a activat aproape nouă luni de zile, din data de 08 aprilie până pe data de 31 decembrie. În urma expirării perioadei de probă, la 05 octombrie 2015 a fost evaluat pentru primele șase luni de activitate, fiindu-i acordat calificativul de evaluare „foarte bine”, iar de la 05 octombrie până la 31 decembrie a exercitat efectiv atribuțiile de serviciu mai puțin de 4 luni, respectiv în temeiul pct. 6 din Regulamentul cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, nu avea sens să fie evaluat, iar calificativul obținut la evaluarea performanțelor din 05 octombrie 2015 urma să se considere calificativ obținut la evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale.

Prin hotărârea din 26 septembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău s- a admis cererea depusă de către Vasile Sudacevschi. S-a constatat ilegalitatea inacțiunilor Inspectoratului Ecologic de Stat cu privire la avansarea în treapta de salarizare a funcționarului public de execuție – specialist principal al Secției juridice 2 din cadrul aparatului central al IES, Vasile Sudacevschi. S-a obligat Inspectoratul Ecologic de Stat să emită actul administrativ sub formă de ordin, prin care să fie stabilită lui Vasile Sudacevschi o treaptă de salarizare superioară celei deținute la data înaintării prezentei acțiuni. S-a obligat Inspectoratul Ecologic de Stat să efectueze recalcularea și achitarea diferenței salariale în baza noii trepte de salarizare, ce urmează a fi stabilită, pentru perioada de activitate cuprinsă între 11 aprilie 2016 și data emiterii ordinului privind avansarea lui Vasile Sudacevschi în treptele de salarizare.

S-a încasat de la Inspectoratul Ecologic de Stat și Svetlana Șebolenco în beneficul lui Vasile Sudacevschi cu titlu de prejudiciu moral cauzat o remunerație echitabilă în mărime de 500 lei de la fiecare pârât. (f.d. 46, 51-55) La 24 octombrie 2016 și la 25 octombrie 2016 Inspectoratul Ecologic de Stat și Svetlana Șebolenco au declarat apeluri împotriva hotărârii din 26 septembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău. Prin decizia din 20 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-au respins apelurile declarate de către Inspectoratul Ecologic de Stat, Svetlana Șebolenco și s- a menținut hotărârea din 26 septembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău. (f.d. 93, 94-101) La 27 februarie 2017 Inspectoratul Ecologic de Stat și Svetlana Șebolenco au declarat recursuri împotriva deciziei din 20 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 26 septembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău. (f.d. 103- 108, 112-117) Prin decizia din 11 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-au admis recursurile declarate de către Inspectoratul Ecologic de Stat și Svetlana Șebolenco, s-a casat decizia din 20 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Vasile Sudacevschi împotriva Inspectoratului Ecologic de Stat și Svetlanei Șebolenco, cu privire la contestarea actelor administrative, spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. (f.d. 139-150) Prin decizia din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-au admis apelurile declarate de către Inspectoratul Ecologic de Stat și Svetlana Șebolenco, s-a casat hotărârea din 26 septembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Vasile Sudacevschi ca fiind neîntemeiată. (f.d. 187, 188-193) La 28 august 2018 Vasile Sudacevschi a declarat recurs împotriva deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea actului judecătoresc emis de instanța de apel, cu menținerea hotărârii din 26 septembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău. (f.d. 196-200) În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanța de apel la examinarea cauzei a interpretat eronat normele materiale, soluția neavând o motivare corespunzătoare, ceea ce denotă o examinare superficială.

La 17 decembrie 2018 Svetlana Șebolenco și Inspectoratul pentru Protecția Mediului au depus referințe, solicitând declararea recursului depus de către Vasile Sudacevschi împotriva deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău ca fiind inadmisibil, iar în cazul examinării recursului respingerea acestuia, cu menținerea deciziei instanței de apel. 3 În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 25 aprilie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc. Astfel, recursul, declarat la data de 28 august 2018, se consideră depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Vasile Sudacevschi este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Vasile Sudacevschi asemenea aspecte nu se regăsesc. 4 În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vasile Sudacevschi, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune : Recursul, declarat de către Vasile Sudacevschi, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas 5