2rci-198/18 — cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate
- Temei legal
- creantele contestate
2rci-198/18 — cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2rci-198/18
Instanța de fond: CA Chișinău – E. Clim
D E C I Z I E
19 decembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
examinând recursul declarat de către Întreprinderea de Stat „Moldtranselectro”,
în cauza privind insolvabilitatea Întreprinderii Municipale de Gestionare a
Fondului Locativ nr. 4 mun. Chișinău,
împotriva încheierii din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins contestația depusă de către Întreprinderea de Stat „Moldtranselectro”,
constată:
La 09 ianuarie 2017 SA „Termoelectrica” s-a adresat în instanța de
insolvabilitate cu cerere introductivă, solicitând intentarea procesului de
insolvabilitate față de ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău.
Prin încheierea din 17 ianuarie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă
spre examinare cererea introductivă depusă de către SA „Termoelectrica” cu privire
la intentarea procesului de insolvabilitate față de ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău și în
scopul prevenirii modificării stării bunurilor debitorului în perioada de până la
intentarea procesului de insolvabilitate s-a dispus aplicarea măsurilor de asigurare,
în calitate de administrator provizoriu al insolvabilității a fost numit Popa Ion.
Prin hotărârea din 11 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea
introductivă depusă de către SA „Termoelectrica”, s-a constatat insolvabilitatea
debitorului ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău și s-a intentat proces de insolvabilitate față
de ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău, cu stabilirea termenului limită de înregistrare a
cererilor de admitere a creanțelor până la data de 26 mai 2017 și a ședinței de validare
a creanțelor pentru data de 04 iulie 2017, ora 10:20.
Prin încheierea din 18 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a dispus
trecerea în procedura de faliment în vederea lichidării patrimoniului ÎMGFL nr. 4
mun. Chișinău și distribuirii produsului rezultat, cu menținerea activității
întreprinderii, fiind numit în calitate de lichidator Popa Ion.
La 26 aprilie 2017 ÎS „Moldtranselectro” a depus cerere, prin care a solicitat
recunoașterea ÎS „Moldtranslectro” în calitate de creditor față de ÎMGFL nr. 4 mun.
Chișinău și încasarea sumei de 208 166,79 lei.
1
La data de 14 iunie 2017 Popa Ion, administratorul insolvabilității ÎMGFL nr.
4 mun. Chișinău a întocmit și prezentat instanței de insolvabilitate tabelul definitiv
al creanțelor creditorilor împotriva patrimoniului debitorului.
Potrivit tabelului definitiv al creanțelor, administratorul insolvabilității nu a
admis spre validare creanța ÎS „Moldtranselectro”.
La data de 27 iunie 2017 ÎS „Moldtranselectro” a depus contestație împotriva
neadmiterii creanței sale în tabelul definitiv al creanțelor față de ÎMGFL nr. 4 mun.
Chișinău.
În motivarea contestației sale a invocat că în februarie 2000, întru executarea
Legii nr. 336 din 01.04.1999 privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din
sectorul energetic, datoria ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău față de SA „REC mun.
Chișinău” pentru energia electrică livrată în sumă de 28 647,58 lei, a fost transmisă
ÎS „Moldtranselectro”. Astfel, ÎS „Moldtranselectro” a devenit succesorul în drepturi
al SA „RED mun. Chișinău” pentru energia electrică livrată consumatorilor,
inclusiv ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău.
A indicat că transmiterea datoriei furnizorului de energie electrică s-a efectuat
în luna februarie 2000 în baza actului trilateral de verificare a datoriilor, semnat de
către administratorul și contabilul-șef al ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău. ÎMGFL nr. 4
mun. Chișinău, care avea o datorie în sumă de 208 166,79 lei față de SA „RED mun.
Chișinău”, a transmis-o ÎS „Moldtranselectro”.
Prin urmare, odată cu semnarea actului trilateral de transmitere a datoriilor din
februarie 2000, noul creditor al ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău pentru datoria în sumă
de 208 166,79 lei a devenit ÎS „Moldtranselectro”, fapt recunoscut de către debitor.
ÎS „Moldtranselectro” a solicitat validarea creanței în mărime de 208 166,79
lei, cu includerea acesteia în tabelul definitiv al creanțelor.
Prin încheierea din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
contestația depusă de către ÎS „Moldtranselectro” cu privire la neadmiterea
creanțelor sale în tabelul definitiv al creanțelor. (f.d. 196, 197-200)
La 05 noiembrie 2018 ÎS „Moldtranselectro” a declarat recurs împotriva
încheierii din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat
casarea încheierii, în partea respingerii contestației depusă de către ÎS
„Moldtranselectro” cu privire la neadmiterea creanței sale în mărime de 208 188,79
lei în tabelul definitiv al ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău și a soluționa problema, cu
pronunțarea unei noi hotărâri sub formă de decizie, prin care a admite integral
contestația ÎS „Moldtranselectro” cu validarea în volum deplin a creanței în mărime
de 208 166,79 lei și includerea acesteia în tabelul definitiv al creanțelor debitorului
ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău. (f.d. 201-203)
În motivarea recursului a invocat că încheierea instanței de insolvabilitate este
ilegală, deoarece instanța a aplicat eronat normele de drept material și procesual,
ceea ce, în consecință au fost apreciate greșit circumstanțele cauzei.
A menționat că, instanța de insolvabilitate în motivarea soluției sale a constatat
că creanța pretinsă de recurentă este una tardivă, fiind aplicată norma materială
stipulată în art. 267 alin. (2) și art. 272 alin. (1) Cod Civil (în redacția anului 2002)
Consideră, că aplicarea normei legale prevăzută în Codul Civil (în redacția
anului 2002) este eronată, or, raporturile dintre participanții actului trilateral este
guvernat de Codul Civil (în redacția anului 1964), fiind semnat în anul 2000.
A indicat că art. 86 alin. (2) Cod Civil (în redacția anului 1964) stipulează că
prescripția nu se aplică cererilor organizațiilor de stat privitoare la restituirea
2
bunurilor de stat, care se află în posesiunea nelegitimă a colhozurilor și a altor
organizații cooperatiste, celorlalte organizații obștești sau a cetățenilor. Astfel, ÎS
„Moldtranselectro” este o entitate de stat, care, prin cererea de validare a creanțelor
a solicitat restituirea unei creanțe, care constituie un bun.
A mai invocat că datoria pretinsă a fi restituită este o datorie față de stat, or,
această creanță aparține Guvernului Republicii Moldova în persoana ÎS
„Moldtranselectro” prin Legea nr. 336 din 01.04.1999 privind restructurarea
datoriilor întreprinderilor din sectorul energetic.
Conform art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilității, hotărârile și încheierile instanței
de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data
pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege.
Prin prisma normei citate, Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că Curtea de Apel Chișinău a
pronunțat încheierea contestată la data de 02 noiembrie 2017.
Recurenta a recepționat încheierea instanței de insolvabilitate la data de
22 octombrie 2018.
Astfel, recursul declarat la data de 05 noiembrie 2018 este depus în termen.
Examinând argumentele invocate în recurs în raport cu actele cauzei, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide
că recursul declarat de către ÎS „Moldtranselectro” urmează a fi respins din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă instanța de recurs,
după ce judecă recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să
mențină încheierea.
Din materialele dosarului rezultă că Curtea de Apel Chișinău prin hotărârea din
11 aprilie 2017 a admis cererea introductivă depusă de creditorul SA
„Termoelectrica” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de
ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău, din motivul incapacității de plată a acesteia, a fost
declarată ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău în stare de insolvabilitate, fiind intentat
procesul de insolvabilitate față de ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău, cu stabilirea
termenului limită de înregistrare a creanțelor la data de 26 mai 2017 și stabilirea
ședinței de validare a creanțelor pentru data de 04 iulie 2017, ora 10:20.
La 26 aprilie 2017 ÎS „Moldtranselectro” a depus cerere, prin care a solicitat
recunoașterea în calitate de creditor față de ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău, cu
includerea în tabelul definitiv al creanțelor cu suma datoriei de 208 166,79 lei.
În tabelul definitiv al creanțelor creditorilor ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău,
administratorul insolvabilității Popa Ion nu a inclus creanța ÎS „Moldtranselectro”
spre validare.
La 27 iunie 2017 ÎS „Moldtranselectro” a depus contestație, solicitând
rectificarea tabelului definitiv, cu includerea în tabelul definitiv al creanțelor ÎS
„Moldtranspeletro” în calitate de creditor cu creanța în sumă de 208 166,79 lei.
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 02 noiembrie 2017 a respins
contestația depusă de către ÎS „Moldtranselectro”.
Examinând argumentele recursului prin prisma prevederilor legale și probelor
din dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție consideră că încheierea emisă de către instanța de insolvabilitate la
02 noiembrie 2017 este întemeiată, bazată pe aprecierea justă a circumstanțelor de
fapt.
3
Conform art. 140 alin. alin. (1) al Legii insolvabilității dacă are o creanță față
de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris
creanța, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanțelor adresată
instanței de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului. Cererile
de admitere a creanțelor se consemnează într-un registru, care se păstrează în
instanță.
Conform art. 142 alin. (1) al aceleiași legi, creanțele se supun procedurii de
verificare, prevăzută de prezenta lege, de către administratorul provizoriu sau
administratorul insolvabilității, sau de lichidator, cu excepția creanțelor constatate
prin titluri executorii necontestate în termenele prevăzute de legi speciale.
Potrivit art. 143 alin. (5) al Legii insolvabilității la expirarea termenului de
verificare, administratorul/lichidatorul depune imediat tabelul definitiv în instanța
de judecată care examinează cazul de insolvabilitate a debitorului. Creditorii și
debitorul au acces la tabelul creanțelor și pot face contestații față de creanțele admise
de administrator/lichidator în tabel, precum și asupra celor înlăturate.
În conformitate cu art. 144 alin. (1) al Legii insolvabilității debitorul și
creditorii pot să formuleze contestații cu privire la creanțele și la drepturile de
preferință neadmise sau trecute integral sau parțial de administratorul
insolvabilității/lichidator în tabelul definitiv. (2) Contestațiile se depun în scris la
instanța de judecată care examinează cazul de insolvabilitate cu cel puțin 3 zile
înainte de data ședinței fixate pentru examinarea valabilității creanțelor incluse în
tabelul definitiv. Contestațiile înaintate după termenul prevăzut se declară tardive și
se restituie fără a fi examinate. (8) După expirarea termenului de depunere a
contestațiilor prevăzut la alin. (2) și pînă la încetarea procesului, orice parte
interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de
preferință în tabelul creanțelor în cazul descoperirii unui fals sau unei erori esențiale
care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în
cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare necunoscute până atunci.
Cu referire la contestația depusă de către ÎS „Moldtranselectro” se atestă că,
întru executarea Legii nr. 336 din 01.04.1999 privind restructurarea datoriilor
întreprinderilor din sectorul energetic, în februarie 2000 a fost semnat actul de
verificare a datoriilor ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău față de SA „RED mun. Chișinău”
și de transmitere a acestor datorii ÎS „Moldtranselectro”, prin care se confirmă că
datoria ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău față de SA „RED mun. Chișinău” constituie
208 166,79 lei.
În conformitate cu art. 267 alin. (1) Cod Civil termenul general în interiorul
căruia persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de
judecată, dreptul încălcat este de 3 ani. Articolul 272 alin. (1) Cod Civil indică că
termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la data nașterii dreptului la
acțiune. Dreptul la acțiune se naște la data când persoana a aflat sau trebuia să afle
despre încălcarea dreptului.
Conform art. 271 Cod Civil acțiunea privind apărarea dreptului încălcat se
respinge în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă numai la cererea
persoanei în a cărei favoare a curs prescripția, depusă până la încheierea dezbaterilor
în fond. În apel sau în recurs, prescripția poate fi opusă de îndreptățit numai în cazul
în care instanța se pronunță asupra fondului.
Astfel, prin prisma normelor de drept enunțate supra, instanța de
insolvabilitate justificat a respins contestația depusă de ÎS „Moldtranselectro”, or, s-
4
a stabilit că creanța ÎS „Moldtranselectro” față de ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău s-a
format în luna februarie 2000, în baza actului de verificare a datoriilor ÎMGFL nr. 4
mun. Chișinău față de SA „RED mun. Chișinău”, iar cererea de validare a creanțelor
a fost depusă la data de 26 aprilie 2017, cu omiterea termenului de prescripție.
S-a mai stabilit că ÎS „Moldtranselectro” nu a prezentat probe concludente
pentru a justifica omiterea termenului de prescripție, nu a înaintat cerere de repunere
în termen a cererii de validare a creanței față de ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău și nici
nu a întreprins careva măsuri în vederea apărării dreptului său în instanță de judecată.
Instanța de recurs va respinge argumentul declarat de către ÎS
„Moldtranselectro” că instanța de insolvabilitate a aplicat eronat normele Codului
Civil (în redacția anului 2002), pe când speței date îi sunt aplicabile normele Codului
Civil (în redacția anului 1994), deoarece actul a fost întocmit în anul 2000, iar
conform art. 86 Cod Civil (în redacția anului 1994) datoriilor față de întreprinderile
de stat nu se aplică termenul de prescripție.
În conformitate cu art. 6 alin. (1) Cod Civil legea civilă nu are caracter
retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații
juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse
anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja
produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare. (2) Legea nouă este
aplicabilă situațiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare. (3)
De la data intrării în vigoare a legii noi, efectele legii vechi încetează, cu excepția
cazurilor în care legea nouă prevede altfel. (4) În cazul situațiilor juridice
contractuale în curs de realizare la data intrării în vigoare a legii noi, legea veche va
continua să guverneze natura și întinderea drepturilor și obligațiilor părților, precum
și orice alte efecte contractuale, dacă legea nouă nu prevede altfel.
Astfel, dacă neexecutarea obligațiilor va avea loc după intrarea în vigoare a
legii noi, efectele neexecutării, drepturile și obligațiile părților vor fi guvernate de
legea nouă.
În asemenea circumstanțe, Colegiul consideră argumentele indicate de către ÎS
„Moldtranselectro” în cererea de recurs, ca fiind declarative și lipsite de suport
juridic.
Art. 6 al Convenției garantează participanților dreptul la un proces echitabil.
Dreptul instituit de art. 6 al Convenției este un drept de ordin procesual, ce presupune
apărarea tuturor drepturilor personale și patrimoniale ale unui subiect de drept, în
cadrul procedurilor interne și care urmează a fi realizate cu respectarea imperativă a
unor garanții, ce trebuie să se înscrie în coordonatele unui proces echitabil, în sensul
Convenției.
Curtea a statuat că textul art. 6 al Convenției obligă instanțele să-și argumenteze
deciziile luate. Această obligație nu poate fi înțeleasă în sensul că ele trebuie să
răspundă în mod detaliat la fiecare argument al părților procesului. Obligația de
motivare a deciziilor variază în funcție de natura acestora. „O instanță nu este
obligată să dea un răspuns detaliat la fiecare argument înaintat de justițiabil. Totuși,
dacă o observație era esențială pentru soluționarea cauzei (în situația în care ar fi fost
acceptată de către tribunal) și a fost prezentată de părți întru susținerea poziției lor,
atunci tribunalul trebuia să o trateze în mod distinct în hotărârea judecătorească”
(Hiro Bălanivs Spania nr. 1021/2001 din 28.03.2003).
Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că instanța de
insolvabilitate a constatat și a dat o apreciere justă probelor administrate, a aplicat
5
corect normele de drept material și procedural, iar argumentele invocate de către
recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
ajunge la concluzia de a respinge recursul ca neîntemeiat și a menține încheierea
Curții de Apel Chișinău.
Reieșind din cele expuse, în baza art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se respinge recursul declarat de către Întreprinderea de Stat
„Moldtranselectro”.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
6