3r-254/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3r-254/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. : N. Mămăligă) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud.: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila) D E C I Z I E 19 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cotelea Veaceslav împotriva Ministerului Afacerilor Interne, interveneint accesoriu Casa Națională de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea privind repunerea în termenul de declarare a apelului și s-a restituit apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, ca fiind depus tardiv, c o n s t a t ă: La 2 septembrie 2017, Cotelea Veaceslav s-a adresat în instanța de judecată, cu cererea de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, interveneint accesoriu Casa Națională de Asigurări Sociale concretizată ulterior prin care a solicitat stabilirea pensiei reclamantului în baza ordinului MAI nr.150 ef din 26 iunie 2015, obligarea Ministerului Afacerilor Interne să îi achite pensie lunară pe perioada 26 iunie 2015- 10 aprilie 2016,

cu aplicarea indexații anuale și transmiterea informației Casei Naționale de Asigurări Sociale cu scopul recalculării pensiei lunare calculată și achitată de către Casa Națională de Asigurări Sociale, cu indexarea din 26 iunie 2015 și încasarea sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciului moral. Prin hotărârea din 11 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Cotelea Veaceslav, a fost admisă parțial. S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne și Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze mărimea pensiei, cu sporurile și indexațiile ce se cuvin reclamantului Cotelea Veaceslav, în conformitate cu prevederile legale, începând cu momentul stabilirii pensiei - 26 iunie 2015, reieșind din calculul total al vechimii în serviciu acumulată pentru stabilirea pensiei în organele afacerilor interne.

S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să achite diferența neachitată a mărimii pentru Cotelea Veaceslav pentru perioada 26 iunie 2015-31 decembrie 2016, cu indexările ulterioare, conform prevederilor legislației în vigoare. 1 S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să achite diferența neachitată a mărimii pensiei pentru Cotelea Veaceslav, începând cu 1 ianuarie 2017, cu indexările ulterioare conform prevederilor legislației în vigoare. În rest, pretențiile s-au respins, ca neîntemeiate. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 25 septembrie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel solicitând repunerea în termenul de declarare a apelului, admiterea apelului, casarea hotărârii menționate și emiterea unei decizii de respingere a cererii de chemare în judecată, ca nefondată.

Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea Casei Naționale de Asigurări Sociale privind repunerea în termenul de declarare a apelului și s-a restituit apelul, ca fiind depus în afara termenului legal. La 21 noiembrie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva încheierii din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii menționate, repunerea în termenul de declarare a apelului și restituirea pricinii în instanța de apel la stadia punerii pe rol a cererii de apel. În motivare, a relatat că nu este de acord cu încheierea. Soluția instanței de apel este neîntemeiată și contravine principiilor art.6 și 13 al Convenției.

Instanța de apel nu a ținut cont de faptul că instanța de fond nu a respectat prevederile art.236 alin. (4) Cod de procedură civilă și nu expediat reclamantului în termen de 5 zile copia dispozitivului hotărârii. Iar Casa Națională de Asigurări Sociale, a aflat despre hotărârea instanței de fond la 24 septembrie 2018, de pe pagina web a instanței. Recurentul consideră că solicitarea privind repunerea în termen, pentru declararea apelului este întemeiată, dat fiind faptul că la materialele dosarului lipsește dovada de citare legală a Casei Națională de Asigurări Sociale pentru 11 iulie 2018, data pronunțării hotărârii primei instanțe. Astfel, în opinia recurentului, prin ignorarea prevederilor art. 236 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de fond îngrădit dreptul apelantului la depunerea apelului în termen.

Omiterea termenului de 30 de zile pentru declararea apelului este justificată, iar cererea de repunere în termen întemeiată, dat fiind faptul că instanța de fond nu a respectat obligația de a expedia reclamantului copia dispozitivului în termen de 5 zile, așa cum prevede legea în cazul în care dispozitivul se pronunță în lipsa părții. Prin soluția instanței de apel se încalcă dreptul apelantului la un proces echitabil și la un recurs efectiv. Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs relevă următoarele. Conform prevederilor art.425 Cod de procedură civilă termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Curtea de Apel Chișinău a emis încheierea contestată la 17 octombrie 2018. Potrivit scrisori de comunicare, instanța de apel a expediat părților încheierea la 01 noiembrie 2018, însă date ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Cererea de recurs a fost declarată la 21 noiembrie 2018, respectiv în termenul prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă. 2 În conformitate cu art.426 alin. (2) și (3) din Codul de procedura civilă, recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă. Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate din următoarele considerente. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că, art. 6 § 1 din Convenție îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. În acest sens, a constatat că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Convenție, include printre altele dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor. Din examinarea actelor anexate la dosar, Colegiul reține următoarea situație de fapt.

Instanța de fond a pronunțat dispozitivul hotărârii judecătorești pe cauza dată, la 11 iulie 2018. La pronunțarea dispozitivului, reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale, nu a fost prezent. La 25 septembrie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel împotriva hotărârii din 11 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În conformitate cu art.362 alin.(1) Cod de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, reieșind din norma citată mai sus termenul legal de declare a apelului, pentru apelant a expirat la 10 august 2018. Potrivit art.362 alin. (3) Codul de procedură civilă repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

Casa Națională de Asigurări Sociale, declarând apel la 25 septembrie 2018, a solicitat repunerea în termenul de atac, relatând că termenul a fost omis deoarece dispozitivul hotărârii a fost pronunțat în lipsa acestuia, iar instanța de fond nu a expediat copia dispozitivului în termen de 5 zile, așa cum prevede legea în cazul în care dispozitivul se pronunță în lipsa părții. Despre hotărârea instanței a aflat la 24 septembrie 2018. Colegiul consideră neîntemeiate argumentele recurentului, or în cadrul examinării cauzei în fond, Casa Națională de Asigurări Sociale a fost citată legal, pentru ședințele de judecată din 11 octombrie 2017, 30 aprilie 2018 și 14 mai 2018 și 28 iunie 2018 (f.d. 25; 49; 59 ). 3 Ședința de judecată din 14 mai 2018, a fost amânată, din motivul expedierii Casei Națioanle de Asigurări Sociale a cererii de concretizare a pretențiilor depusă de reclamant.

Examinarea cauzei, s-a amânat pentru 28 iunie 2018. La 26 iunie 2018, reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale, Bordian Andrei a depus referință la cererea de chemare în judecată înaintată de Cotelea Veaceslav. Prin referința depusă Casa Națională de Asigurări Sociale și-a expus opinia asupra acțiunii și totodată, a solicitat examinarea cauzei în lipsa reprezentantului Casei Națională de Asigurări Sociale. Codul de procedură civilă reglementează la art. 102 alin. (41) că participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară. Reieșind din norma de drept citată, argumentul precum că despre hotărârea primei instanțe din 11 iulie 2018, a aflat de pe pagina web a instanței, Colegiul îl consideră, neîntemeiat și nejustificat.

Reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale, odată ce a fost citat legal și a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, nu mai este în drept să invoce motive de necitarea, or, fiind persoană interesată în soluționarea acestui litigiu urma să-și asume un rol activ și să se intereseze care este soluția luată de către instanța în pricina dată, iar în cazul în care nu este de acord, să exercite calea de atac în termenul stabilit de art. 362 din Codul de procedură civilă. Astfel, solicitând examinarea cauzei în lipsă și cunoscând despre fixare ședinței de judecată pentru 28 iunie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind parte în prezentul litigiu era obligată ca după această dată să urmărească agenda instanței.

Or, pe portalului instanțelor de judecată se publică atât ședințele de judecată cât și rezultatul acestora. Iar în cazul în care partea se folosea cu bună credință de drepturile și obligațiile sale procesuale, avea posibilitatea de a-și exercita calea de atac, în termenul legal. În speță, Casa Națională de Asigurări Sociale, nu a invocat motive mai presus de voința sa pentru declararea apelului peste termen. În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Astfel, din motivul nerespectării de către partea obligată la îndeplinirea actului de procedură în termenului legal imperativ prevăzut de lege, intervine decăderea. Soluția instanței de apel privind restituirea cererii de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeana pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că ține de obligația apelantului de a lua măsurile necesare privind protejarea dreptului său de acces la instanță, prin urmare nu rezultă nicio încălcare a art. 6 § 1. Colegiul conchide că instanța de apel corect a apreciat începutul curgerii termenului de atac cu apel și corect a restituit cererea de apel apelantului or, aceasta 4 nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond nu a depus cererea de apel în termenul legal de atac, precum și motive întemeiate privind repunerea în termen a apelului nu s- au constatat.

Art.113 din Codul de procedură civilă statuează că odată cu împlinirea termenului se produc și efectele încetării posibilității de a mai folosi dreptul de atac asupra hotărârii. Potrivit jurisprudenței CtEDO dreptul de acces la o instanță poate fi astfel supus, în anumite circumstanțe, unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale pentru prescripție (Stubbings și alții împotriva Regatului Unit pct. 51 -52). În hotărârea Ponomaryov vs. Ucraina 3236/03 din 03 aprilie 2008, a statuat că dacă termenul pentru introducerea unei căi ordinare de atac este reînnoit după un interval considerabil și pentru motive care nu par să fie foarte convingătoare, o asemenea decizie ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Curtea a admis că revine în primul rând instanțelor interne sa decidă asupra repunerii în termenul de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea hotărârii luate în proces de către autoritățile competente ale statului. Chiar și atunci, totuși, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligația părților de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoștință.

Art.116 alin.(4) Codul de procedură civilă, statuează că repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură, la caz nu este aplicabilă deoarece recurentul nu a invocat împrejurări care l-au împiedicat a declara apelul în termenul legal. Corect a reținut instanța de apel că, motivele indicate de apelant, nu sunt de natură de a repune în termenul de declarare a apelului. Astfel, depunerea cererii de apel împotriva hotărârii din 11 iulie 2018, la 25 septembrie 2018, demonstrează o neglijență a drepturilor procedurale stipulate în legislația națională.

Colegiul reține că pentru a se putea cere repunerea în termenul de declarare a apelului, partea trebuie sa facă dovada existenței unei împrejurări mai presus de voința sa, deci a unei împrejurări care sa excludă culpa părții respective, însă se constată contrariul. În corespundere cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Instanța de recurs notează că, instanța de apel, corect a concluzionat despre restituirea cererii de apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale, deoarece, 5 apelanta a omis termenul legal de contestare a hotărârii judecătorești, precum și motive întemeiate privind repunerea în termen a apelului nu s-au constatat.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menținerea încheierea contestată. În conformitate cu art. 427 lit. a) art.428 Cod de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale. Se menține încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cotelea Veaceslav împotriva Ministerului Afacerilor Interne, interveneint accesoriu Casa Națională de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorul judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari 6