3r-254/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- restituirea cererii de apel
3r-254/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.3r-254/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. : N. Mămăligă)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud.: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)
D E C I Z I E
19 decembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Galina Stratulat
Dumitru Mardari
examinând recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cotelea Veaceslav
împotriva Ministerului Afacerilor Interne, interveneint accesoriu Casa Națională de
Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ,
împotriva încheierii din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins cererea privind repunerea în termenul de declarare a apelului și s-a restituit
apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, ca fiind depus tardiv,
c o n s t a t ă:
La 2 septembrie 2017, Cotelea Veaceslav s-a adresat în instanța de judecată, cu
cererea de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, interveneint
accesoriu Casa Națională de Asigurări Sociale concretizată ulterior prin care a solicitat
stabilirea pensiei reclamantului în baza ordinului MAI nr.150 ef din 26 iunie 2015,
obligarea Ministerului Afacerilor Interne să îi achite pensie lunară pe perioada 26 iunie
2015- 10 aprilie 2016, cu aplicarea indexații anuale și transmiterea informației Casei
Naționale de Asigurări Sociale cu scopul recalculării pensiei lunare calculată și achitată
de către Casa Națională de Asigurări Sociale, cu indexarea din 26 iunie 2015 și
încasarea sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciului moral.
Prin hotărârea din 11 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de
chemare în judecată depusă de Cotelea Veaceslav, a fost admisă parțial.
S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne și Casa Națională de Asigurări Sociale să
recalculeze mărimea pensiei, cu sporurile și indexațiile ce se cuvin reclamantului
Cotelea Veaceslav, în conformitate cu prevederile legale, începând cu momentul
stabilirii pensiei - 26 iunie 2015, reieșind din calculul total al vechimii în serviciu
acumulată pentru stabilirea pensiei în organele afacerilor interne.
S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să achite diferența neachitată a mărimii
pentru Cotelea Veaceslav pentru perioada 26 iunie 2015-31 decembrie 2016, cu
indexările ulterioare, conform prevederilor legislației în vigoare.
1
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să achite diferența neachitată a
mărimii pensiei pentru Cotelea Veaceslav, începând cu 1 ianuarie 2017, cu indexările
ulterioare conform prevederilor legislației în vigoare. În rest, pretențiile s-au respins, ca
neîntemeiate.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 25 septembrie 2018, Casa
Națională de Asigurări Sociale a declarat apel solicitând repunerea în termenul de
declarare a apelului, admiterea apelului, casarea hotărârii menționate și emiterea unei
decizii de respingere a cererii de chemare în judecată, ca nefondată.
Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea Casei Naționale de Asigurări Sociale privind repunerea în termenul de declarare
a apelului și s-a restituit apelul, ca fiind depus în afara termenului legal.
La 21 noiembrie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs
împotriva încheierii din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea încheierii menționate, repunerea în termenul de declarare a
apelului și restituirea pricinii în instanța de apel la stadia punerii pe rol a cererii de apel.
În motivare, a relatat că nu este de acord cu încheierea. Soluția instanței de apel
este neîntemeiată și contravine principiilor art.6 și 13 al Convenției. Instanța de apel nu
a ținut cont de faptul că instanța de fond nu a respectat prevederile art.236 alin. (4) Cod
de procedură civilă și nu expediat reclamantului în termen de 5 zile copia dispozitivului
hotărârii. Iar Casa Națională de Asigurări Sociale, a aflat despre hotărârea instanței de
fond la 24 septembrie 2018, de pe pagina web a instanței.
Recurentul consideră că solicitarea privind repunerea în termen, pentru declararea
apelului este întemeiată, dat fiind faptul că la materialele dosarului lipsește dovada de
citare legală a Casei Națională de Asigurări Sociale pentru 11 iulie 2018, data
pronunțării hotărârii primei instanțe.
Astfel, în opinia recurentului, prin ignorarea prevederilor art. 236 alin. (4) Cod de
procedură civilă, instanța de fond îngrădit dreptul apelantului la depunerea apelului în
termen. Omiterea termenului de 30 de zile pentru declararea apelului este justificată, iar
cererea de repunere în termen întemeiată, dat fiind faptul că instanța de fond nu a
respectat obligația de a expedia reclamantului copia dispozitivului în termen de 5 zile,
așa cum prevede legea în cazul în care dispozitivul se pronunță în lipsa părții.
Prin soluția instanței de apel se încalcă dreptul apelantului la un proces echitabil și
la un recurs efectiv.
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs relevă
următoarele.
Conform prevederilor art.425 Cod de procedură civilă termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Curtea de Apel Chișinău a emis încheierea contestată la 17 octombrie 2018.
Potrivit scrisori de comunicare, instanța de apel a expediat părților încheierea la 01
noiembrie 2018, însă date ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la
dosar lipsesc.
Cererea de recurs a fost declarată la 21 noiembrie 2018, respectiv în termenul
prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă.
2
În conformitate cu art.426 alin. (2) și (3) din Codul de procedura civilă, recursul se
depune la instanța a cărei încheiere se atacă.
Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din
3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a
referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să
mențină încheierea.
Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi
respins cu menținerea încheierii contestate din următoarele considerente.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că, art. 6 § 1 din Convenție îi
garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare
la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.
În acest sens, a constatat că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din
Convenție, include printre altele dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le
consideră pertinente pentru cauza lor.
Din examinarea actelor anexate la dosar, Colegiul reține următoarea situație de
fapt.
Instanța de fond a pronunțat dispozitivul hotărârii judecătorești pe cauza dată, la 11
iulie 2018.
La pronunțarea dispozitivului, reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale,
nu a fost prezent.
La 25 septembrie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel
împotriva hotărârii din 11 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
În conformitate cu art.362 alin.(1) Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu
prevede altfel.
Astfel, reieșind din norma citată mai sus termenul legal de declare a apelului,
pentru apelant a expirat la 10 august 2018.
Potrivit art.362 alin. (3) Codul de procedură civilă repunerea în termen de apel se
face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.
Casa Națională de Asigurări Sociale, declarând apel la 25 septembrie 2018, a
solicitat repunerea în termenul de atac, relatând că termenul a fost omis deoarece
dispozitivul hotărârii a fost pronunțat în lipsa acestuia, iar instanța de fond nu a expediat
copia dispozitivului în termen de 5 zile, așa cum prevede legea în cazul în care
dispozitivul se pronunță în lipsa părții. Despre hotărârea instanței a aflat la 24
septembrie 2018.
Colegiul consideră neîntemeiate argumentele recurentului, or în cadrul examinării
cauzei în fond, Casa Națională de Asigurări Sociale a fost citată legal, pentru ședințele
de judecată din 11 octombrie 2017, 30 aprilie 2018 și 14 mai 2018 și 28 iunie 2018 (f.d.
25; 49; 59 ).
3
Ședința de judecată din 14 mai 2018, a fost amânată, din motivul expedierii Casei
Națioanle de Asigurări Sociale a cererii de concretizare a pretențiilor depusă de
reclamant.
Examinarea cauzei, s-a amânat pentru 28 iunie 2018.
La 26 iunie 2018, reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale, Bordian
Andrei a depus referință la cererea de chemare în judecată înaintată de Cotelea
Veaceslav. Prin referința depusă Casa Națională de Asigurări Sociale și-a expus opinia
asupra acțiunii și totodată, a solicitat examinarea cauzei în lipsa reprezentantului Casei
Națională de Asigurări Sociale.
Codul de procedură civilă reglementează la art. 102 alin. (41) că participanții la
proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea
actelor de procedură la o dată ulterioară.
Reieșind din norma de drept citată, argumentul precum că despre hotărârea primei
instanțe din 11 iulie 2018, a aflat de pe pagina web a instanței, Colegiul îl consideră,
neîntemeiat și nejustificat.
Reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale, odată ce a fost citat legal și a
solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, nu mai este în drept să invoce motive de
necitarea, or, fiind persoană interesată în soluționarea acestui litigiu urma să-și asume
un rol activ și să se intereseze care este soluția luată de către instanța în pricina dată, iar
în cazul în care nu este de acord, să exercite calea de atac în termenul stabilit de art. 362
din Codul de procedură civilă.
Astfel, solicitând examinarea cauzei în lipsă și cunoscând despre fixare ședinței de
judecată pentru 28 iunie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind parte în
prezentul litigiu era obligată ca după această dată să urmărească agenda instanței.
Or, pe portalului instanțelor de judecată se publică atât ședințele de judecată cât și
rezultatul acestora. Iar în cazul în care partea se folosea cu bună credință de drepturile și
obligațiile sale procesuale, avea posibilitatea de a-și exercita calea de atac, în termenul
legal.
În speță, Casa Națională de Asigurări Sociale, nu a invocat motive mai presus de
voința sa pentru declararea apelului peste termen.
În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul
de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de
instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de
a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Astfel, din motivul nerespectării de către partea obligată la îndeplinirea actului de
procedură în termenului legal imperativ prevăzut de lege, intervine decăderea.
Soluția instanței de apel privind restituirea cererii de apel este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din
Convenția Europeana pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, având în vedere că ține de obligația apelantului de a lua măsurile
necesare privind protejarea dreptului său de acces la instanță, prin urmare nu rezultă
nicio încălcare a art. 6 § 1.
Colegiul conchide că instanța de apel corect a apreciat începutul curgerii
termenului de atac cu apel și corect a restituit cererea de apel apelantului or, aceasta
4
nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond nu a depus cererea de apel în termenul
legal de atac, precum și motive întemeiate privind repunerea în termen a apelului nu s-
au constatat.
Art.113 din Codul de procedură civilă statuează că odată cu împlinirea termenului
se produc și efectele încetării posibilității de a mai folosi dreptul de atac asupra
hotărârii.
Potrivit jurisprudenței CtEDO dreptul de acces la o instanță poate fi astfel supus, în
anumite circumstanțe, unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale pentru
prescripție (Stubbings și alții împotriva Regatului Unit pct. 51 -52).
În hotărârea Ponomaryov vs. Ucraina 3236/03 din 03 aprilie 2008, a statuat că
dacă termenul pentru introducerea unei căi ordinare de atac este reînnoit după un
interval considerabil și pentru motive care nu par să fie foarte convingătoare, o
asemenea decizie ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un
mod similar cu o cale extraordinară de atac.
Curtea a admis că revine în primul rând instanțelor interne sa decidă asupra
repunerii în termenul de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o
marjă de apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru care au
acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu,
necomunicarea hotărârii luate în proces de către autoritățile competente ale statului.
Chiar și atunci, totuși, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind
obligația părților de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care
ele au cunoștință.
Art.116 alin.(4) Codul de procedură civilă, statuează că repunerea în termen nu
poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de
împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să
cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură, la caz nu
este aplicabilă deoarece recurentul nu a invocat împrejurări care l-au împiedicat a
declara apelul în termenul legal.
Corect a reținut instanța de apel că, motivele indicate de apelant, nu sunt de natură
de a repune în termenul de declarare a apelului.
Astfel, depunerea cererii de apel împotriva hotărârii din 11 iulie 2018, la 25
septembrie 2018, demonstrează o neglijență a drepturilor procedurale stipulate în
legislația națională.
Colegiul reține că pentru a se putea cere repunerea în termenul de declarare a
apelului, partea trebuie sa facă dovada existenței unei împrejurări mai presus de voința
sa, deci a unei împrejurări care sa excludă culpa părții respective, însă se constată
contrariul.
În corespundere cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile
sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța
judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește
tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Instanța de recurs notează că, instanța de apel, corect a concluzionat despre
restituirea cererii de apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale, deoarece,
5
apelanta a omis termenul legal de contestare a hotărârii judecătorești, precum și motive
întemeiate privind repunerea în termen a apelului nu s-au constatat.
Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și
de a menținerea încheierea contestată.
În conformitate cu art. 427 lit. a) art.428 Cod de procedură civilă, Colegiul Civil,
Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.
Se menține încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, adoptată
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cotelea Veaceslav
împotriva Ministerului Afacerilor Interne, interveneint accesoriu Casa Națională de
Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorul
judecătorii Galina Stratulat
Dumitru Mardari
6