3ra-783/20 — cu privire la obligarea calculării, stabilirii și achitării a indexărilor anuale

Dosarul nr.3ra-783/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – N. Mămăligă Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi ÎNCHEIERE 19 august 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca – Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Afacerilor Interne, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Veaceslav Cotelea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Ministerului Afacerilor Interne cu privire la obligarea calculării stabilirii și achitării pensiei din data de 26 iunie 2015 cu aplicarea indexărilor anuale și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din data de 19 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne împotriva hotărârii din data de 11 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 20 septembrie 2017 Veaceslav Cotelea a depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a-i calcula și stabili pensia în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 150ef din 26 iunie 2015, la ziua de 26 iunie 2015,

obligarea Ministerului Afacerilor Interne să-i achite pensia lunară pentru perioada 26 iunie 2015 – 10 aprilie 2016, cu aplicarea indexărilor anuale și transmiterea informației către Casa Națională de Asigurări Sociale pentru efectuarea recalculului la pensia lunară calculată și achitată de către Casa Națională de Asigurări Sociale, cu indexarea acesteia, încasarea prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei, recunoașterea Casei Naționale de Asigurări Sociale ca succesorul în drepturi și obligații a Ministerului Afacerilor Interne, cu obligarea acestuia de a-l restabili în drepturile legale conform legislației în vigoare, inclusiv la indexarea valorii pensiei, valorificării pensiei, începând cu 26 iunie 2015, cât și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată Veaceslav Cotelea a indicat că a activat în cadrul organelor afacerilor interne, în funcția de șef al Serviciului Control Migrațiune nr.02 al DCM a Biroului migrație și azil. Prin ordinul Ministerului 1 Afacerilor Interne nr. 150ef din 26 iunie 2015 s-a încetat serviciul și contractul individual de muncă cu dreptul de a primi pensia pe linia MAI. În luna septembrie 2015 i s-a refuzat achitarea pensiei, nefiind calculată corect vechimea în muncă. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 18 decembrie 2015 s-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să-i calculeze vechimea în muncă în raport de 2 luni pentru o lună de muncă, pentru perioada activității în izolatorul de detenție provizorie, hotărârea fiind menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2016 și decizia Curții Supreme de Justiție din 21 decembrie 2016. După recepționarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2016, care este executorie din momentul pronunțării, la 20 septembrie 2016 Veaceslav Cotelea a depus în adresa Ministerului Afacerilor Interne cerere, prin care a solicitat executarea benevolă a hotărârii judecătorești, însă prin răspunsul primit a fost informat că decizia va fi contestată, prin urmare executarea hotărârii este sistată.

Astfel, după publicarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 21 decembrie 2016, la 27 decembrie 2016 Veaceslav Cotelea s-a adresat repetat Ministerului Afacerilor Interne cu cerere, prin care a solicitat executarea benevolă a hotărârii judecătorești, la care a anexat și copia deciziei Curții Supreme de Justiție. Însă hotărârea judecătorească nu s-a executat. La 03 martie 2017, Veaceslav Cotelea a depus o altă cerere, insistând la executarea hotărârii, ca rezultat secția cadre a început să întreprindă careva acțiuni și a executat parțial hotărârea judecătorească și anume a efectuat recalcularea vechimii în muncă, fiindu-i stabilită pensia, dar fără a fi calculată și achitată. Prin scrisoarea din 10 aprilie 2017 Veaceslav Cotelea a fost înștiințat că dosarul său de pensionare a fost transferat la Casa Națională de Asigurări Sociale.

Casa Națională de Asigurări Sociale l-a informat că potrivit legislației calcularea și achitarea pensiei se va efectua retroactiv doar cu un an în urmă din momentul transmiterii dosarului către Casa Națională de Asigurări Sociale, începând cu 10 aprilie 2016 și nu din momentul dreptului apărut. La 27 iulie 2017 a depus în adresa Ministerului Afacerilor Interne cerere prin care a solicitat executarea hotărârii judecătorești irevocabile cu stabilirea, calcularea și achitarea pensiei dispusă prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 150ef din 26 iunie 2015 cu privire la întreruperea raporturilor de serviciu, rezilierea contractului individual de muncă. Prin răspunsul, remis cu încălcarea termenului de examinare a petiției, Ministerului Afacerilor Interne i-a adus la cunoștință că cererea nu va fi examinată.

În opinia reclamantului Ministerul Afacerilor Interne neîntemeiat a refuzat la momentul emiterii ordinului nr. 150ef din 26 iunie 2015 de a calcula și achita pensia, aceasta fiind de competența Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, ca urmare a acțiunilor Ministerului Afacerilor Interne i-a fost cauzat prejudiciu material constituit din valoarea pensiei lunare pe perioada 26 iunie 2015 – 10 aprilie 2016 și indexarea pensiei în mărimea în care urma a fi stabilită în fiecare an, de asemenea i s-a cauzat și un prejudiciu moral pe care îl estimează la suma de 10 000 lei.

Prin hotărârea din data de 11 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Veaceslav Cotelea, s-a obligat în mod solidar Ministerul Afacerilor Interne și Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze mărimea pensiei, cu sporurile și indexările ce se 2 cuvin lui Veaceslav Cotelea, în conformitate cu prevederile legale, începând cu momentul stabilirii pensiei – 26 iunie 2015, reieșind din calculul total al vechimii în serviciu acumulată pentru stabilirea pensiei în organele afacerilor interne. S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să achite diferența neachitată a mărimii pensiei lui Veaceslav Cotelea pentru perioada de la momentul stabilirii pensiei – 26 iunie 2015 până la 31 decembrie 2016, cu indexările ulterioare conform prevederilor legislației în vigoare.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să achite diferența neachitată a mărimii pensiei lui Veaceslav Cotelea pentru perioada de la 01 ianuarie 2017, cu indexările ulterioare conform prevederilor legislației în vigoare. În rest, pretențiile cu privire la repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată s- au respins. (f.d.73-74,178-185, vol. I) Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 27 iulie 2018, în termen, Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri prin care pretențiile îndreptate împotriva Ministerului Afacerilor Interne să fie respinse. Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 19 martie 2020 a respins apelul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne împotriva hotărârii din data de 11 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

( f.d. 209, 210-221, vol.I) Pentru a decide astfel instanțele de judecată au constatat că prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 150ef din 26 iunie 2015 s-a încetat serviciul și contractul individual de muncă cu căpitanul de poliție, Veaceslav Cotelea, șef al Serviciului control și migrație nr. 2 al Direcției Control, Migrație a Biroului migrație și azil, cu dreptul de a primi pensie pe linia Ministerului Afacerilor Interne. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 18 decembrie 2015, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2016 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 decembrie 2016 s-a obligat Ministerul Afacerilor să-i stabilească lui Veaceslav Cotelea stagiul vechimii în funcție cu avantaje pentru perioadele de la 13 februarie 2001 până la 24 septembrie 2002, în care a activat în funcția de polițist pentru pază și escortă CPS Rezina IPJ Orhei și de la 21 noiembrie 2008 până la 05 martie 2012 în care a activat în funcția de Șef de izolator al Izolatorului de detenție provizorie al CPR Rezina, luându-se în considerație două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

În aceste circumstanțe instanțele de judecată au reținut prevederile art. 123, alin. (2) din Codul de procedură civilă, care stipulează că faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă pricina și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleași persoane. De asemenea, s-a mai menționat că efectul pozitiv al puterii lucrului judecat se manifestă ca prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți, venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.

Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. 3 Această reglementare a puterii de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești. Prezumția nu oprește judecata celui de-al doilea proces, ci doar ușurează sarcina probațiunii, aducând în fața instanței constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecății anterioare și care nu pot fi ignorate. În lumina principiului autorității de lucru judecat, instanțele de judecată au concluzionat că o hotărâre judecătorească prin care s-au stabilit faptele enunțate, cât și constatările reținute în mod irevocabil, se bucură de prezumția absolută de adevăr și nu pot fi contrazise printr-o altă hotărâre.

Răsturnarea puterii lucrului judecat, printr-o reluare a judecării într-o nouă acțiune între părți, determină o instabilitate a raporturilor juridice civile, care, odată stabilite printr-o hotărâre judecătorească cu caracter irevocabil, intră în sfera raporturilor de ordine publică, pe care părțile nu o pot modifica nici în situația în care ar exista acordul lor. În concluzie, CEDO a stabilit că instanțele sunt obligate să țină cont de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare, repunerea în discuție a situației soluționate definitiv prin alte hotărâri constituind o încălcare a art. 6.1 din Convenție. Dezlegarea asupra unei probleme de drept date printr-o hotărâre irevocabilă este de natură să clarifice din acel moment acea problemă, creând speranța legitimă că ea nu va mai fi negată de o altă instanță de judecată într-o procedură ulterioară.

În final, instanțele de judecată, raportând circumstanțele expuse supra la prevederile normelor legale enunțate, au ajuns la concluzia temeiniciei pretențiilor lui Veaceslav Cotelea cu privire la recalcularea cuantumului pensiei cu sporurile și indexările ce se cuvin acestuia, în conformitate cu prevederile legale, începând cu momentul stabilirii pensiei – 26 iunie 2015, conform calculului total al vechimii în serviciu acumulată pentru stabilirea pensiei în organele afacerilor interne, reieșind din drepturile constatate prin hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 18 decembrie 2015. Totodată instanțele de judecată au respins argumentele Ministerului Afacerilor Interne care invocă că potrivit pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1427 din 28 decembrie 2016 cu privire la preluarea atribuțiilor de plată a pensiilor și prestațiilor sociale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, sistemului penitenciar, ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului și Centrului Național Anticorupție, a transmis dosarul lui Veaceslav Cotelea la Casa Națională de Asigurări Sociale și deci, ultima este competentă a efectua recalcularea/achitarea plăților solicitate de Cotelea Veaceslav.

La acest capitol instanțele au obligat în mod solidar atât Ministerul Afacerilor Interne, cât și Casa Națională de Asigurări Sociale de a recalcula mărimea pensiei, cu sporurile și indexați-le ce se cuvin lui Veaceslav Cotelea, or modul de recalculare a vechimii în muncă în rezultatul emiterii hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 decembrie 2015, se va efectua reieșind din activitatea lui Cotelea Veaceslav de la ultimul loc de muncă, la caz, Ministerul Afacerilor Interne. Respectiv, prin concursul ambelor autorități publice, prin coroborarea informațiilor de care dispun, urmează ai fi recalculată în mărime deplină a pensiei lui Veaceslav Cotelea, reieșind din calculul total al vechimii în serviciu acumulată în organele afacerilor interne.

4 Reieșind din constatarea temeiniciei pretenției lui Veaceslav Cotelea cu privire la recalcularea cuantumului pensiei din momentul stabilirii pensiei conform calculului total al vechimii în serviciu acumulată în organele afacerilor interne, instanțele de judecată în baza art. 13, alin. (1), art. 30, alin. (1) și art. 33, alin. (1) lit. a) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii au conchis asupra temeiniciei pretenției cu privire la achitarea diferenței la care este îndreptățit Veaceslav Cotelea, între mărimea pensiei calculate inițial și celei ce urmează a fi recalculată, pentru perioada de la 26 iunie 2015 și până la 31 decembrie 2016, cu indexările ulterioare.

La fel, Veaceslav Cotelea este îndreptățit să i se achite diferența neachitată a mărimii pensiei și pentru perioada de la 01 ianuarie 2017 și ulterior, cu indexările cuvenite conform legislației în vigoare. Referitor la pretenția lui Veaceslav Cotelea privind repararea prejudiciului moral, instanțele de judecată în temeiul art.1422, alin.(1) și (2), art. 1423 din Codul civil, (în vigoare până la 01 martie 2019) au conchis că aceasta este neîntemeiată, deoarece persoana care invocă faptul că i-a fost cauzat un prejudiciu moral, urmează prin probe pertinente și concludente să probeze circumstanțele pe care le invocă, să indice caracterul și gravitatea suferințelor pretinse a fi cauzate, toate circumstanțele în care au fost cauzate, pentru a determina dacă este necesar, pe lângă restabilirea dreptului sau interesul legitim încălcat, încasarea unei despăgubiri sub formă bănească pentru a restabili integral drepturile încălcate.

La caz, Veaceslav Cotelea nu a prezentat probe care să dovedească circumstanțele invocate mai sus și deci, necesitatea încasării sumei cu titlu de prejudiciu moral întru repararea prejudiciului moral pretins ai fi cauzat. De asemenea, instanțele de judecată au respins ca fiind neprobată și pretenția lui Veaceslav Cotelea cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată. Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Ministerul Afacerilor Interne, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care pretențiile îndreptate împotriva Ministerului Afacerilor Interne să fie respinse.

În motivarea recursului Ministerul Afacerilor Interne a indicat că până la 01 ianuarie 2017 competența de stabilire, calculare și achitare a pensiei colaboratorilor afacerilor interne, dar și competența de calculare a vechimii în muncă, care urmează a fi luată în considerație la stabilirea pensiei, era Ministerul Afacerilor Interne. Ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 1427 din 28 decembrie 2016, începând cu 01 ianuarie 2017 s-a stabilit competența Casei Naționale de Asigurări Sociale de a efectua plata pensiilor și prestațiilor sociale, în mărimile stabilite de Ministerul Afacerilor Interne. Prin urmare, organul competent cu calcularea vechimii în muncă care urmează a fi luată în considerare la stabilirea pensiei, precum și cu stabilirea, calcularea și achitare pensiei persoanelor din trupele organelor afacerilor interne, începând cu 01 ianuarie 2017 este Casa Națională de Asigurări Sociale.

Subsidiar, Ministerul Afacerilor Interne a menționat că potrivit pct.4 din Hotărârea Guvernului nr. 1427 din 28 decembrie 2016, datoriile acumulate la plata pensiilor și prestațiilor sociale către beneficiari la data de 01 ianuarie 2017 vor fi achitate din contul transferurilor de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat. Deci, dosarele de pensionare au fost transmise Casei Naționale de Asigurări 5 Sociale, iar sursele financiare planificate de către Direcția protecție și asistență socială a Ministerului Afacerilor Interne pentru anul 2017 la compartimentul „pensiile militare” au fost redistribuite Casei Naționale de Asigurări Sociale.

De asemenea, a mai menționat că la 01 septembrie 2017, a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.693 din 30 august 2017 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, prin care a fost aprobată o nouă structură a aparatului central al Ministerului, în care nu se regăsește Direcția protecție și asistență socială, în competența căreia era stabilirea, calcularea, precum și recalcularea alocațiilor, pensiilor și indemnizațiilor pensionarilor ministerului. Astfel, Ministerul Afacerilor Interne se află în imposibilitatea executării deciziei Curții de Apel Chișinău și hotărârii instanței de fond, situație care ar crea mijloace financiare suplimentare în cazul neexecutării în termen a hotărârii judecătorești.

La 17 august 2020 a depus referință Veaceslav Cotelea reprezentat de avocatul Stela Lefter, prin care a solicitat declararea recursului depus de către Ministerul Afacerilor Interne inadmisibil, totodată încasarea cheltuielilor de judecată suportate pentru asistență juridică în instanța de fond, apel și recurs în mărime de 9 500 lei. Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. Conform art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ. Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ. În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 19 martie 2020, în absența reprezentantului Ministerului Afacerilor Interne. 6 La 31 martie 2020 Ministerul Afacerilor Interne, în termen, a depus prin intermediul poștei electronice recurs împotriva deciziei instanței de apel din data de 19 martie 2020. (f.d.223-225, vol.I) Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într- o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa 7 necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Ministerul Afacerilor Interne, este inadmisibilă. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, depus de către Ministerul Afacerilor Interne, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca - Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas 8