3ra-1658/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1658/18 Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) N. Mazur Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci ÎNCHEIERE 12 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Afacerilor Interne și Casa Națională de Asigurări Sociale”, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru Procop împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 14 august 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne și apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 13 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă : La 20 mai 2017 Alexandru Procop a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând: - constatarea ilegalității refuzului Ministerului Afacerilor Interne privitor la anularea tăbliței calculării pensiei pentru vechimea în muncă și a încheierii de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă, pe dosarul de pensionare nr. 022952, în partea stabilirii salariului de funcție în mărime de 1 050 de lei;

- anularea tăbliței calculării pensiei pentru vechimea în muncă și a încheierii de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă, pe dosarul de pensionare nr. 022952, în partea stabilirii salariului de funcție în mărime de 1 050 de lei, ca fiind emise contrar prevederilor legii și procedurii stabilite; - obligarea Ministerului Afacerilor Interne să-i recalculeze pensia conform salariului calculat și achitat pentru ultimele 10 zile lucrate anterior eliberării și pensionării, reieșind din salariul de funcție de 4 963,87 lei, începând cu data pensionării, 3 decembrie 2014 și până la 31 decembrie 2016; - obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i stabili și achita pensia începând cu 1 ianuarie 2017, reieșind din salariul de funcție de 4 963,87 de lei, achitat la momentul concedierii din organele afacerilor interne, recalculându-i pensia pentru această perioadă.

1 În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că a activat în organele afacerilor interne ale Republicii Moldova timp de 33 ani și a fost eliberat la 3 decembrie 2014 în legătură cu atingerea vârstei de pensionare, cu stabilirea pensiei pentru 33 ani vechime în muncă, în mărime de 75% din salariu. Conform interpelării avocatului Gheorghe Crețu, în legătură cu acordarea asistenței juridice reclamantului, Direcției Generale Economie și Finanțe a Ministerului Afacerilor Interne i s-a solicitat eliberarea unui certificat cu indicarea concretă a modului de calcul al pensiei stabilite la momentul pensionării, pentru a aprecia corectitudinea și legalitatea cuantumului pensiei stabilite, cât și copia atestatului de pensionare, reieșind din dosarul de pensionare.

La sfârșitul lunii februarie 2017 avocatul a recepționat copia încheierii de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă și tăblița calculării pensiei pentru vechime în muncă pe dosarul de pensionare nr. 022952. Constatând nereguli și ilegalități la luarea în calculul a mărimii salariului de funcție, care a fost diminuat considerabil, având ca consecință calcularea și stabilirea greșită a pensiei, reclamantul s-a adresat cu cerere prealabilă către Ministerul Afacerilor Interne, prin care a solicitat abrogarea tăbliței calculării pensiei pentru vechimea în muncă și a încheierii de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă, pe dosarul de pensionare nr. 022952, în partea stabilirii salariului de funcție în mărime de 1 050 de lei, ca fiind emise contrar prevederilor legii și procedurii stabilite.

Prin răspunsul nr. 15/3- P-69/17 din 28 aprilie 2017, recepționat de reclamant la 2 mai 2017, acesta a fost informat că pensia a fost stabilita în conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor si a persoanelor din corpul de comandă și trupelor organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 și Hotărîrii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, cu ulterioarele modificări. Totodată a fost informat că în conformitate cu art. 44 din legea dată, pensia a fost calculată din salariul de funcție, conform funcției deținute la data concedierii și salariul pentru gradul militar, sporul procentual pentru vechime în muncă, precum și media lunară a altor recompense, plăti, sporuri și suplimente primate în ultimul an de serviciu, cu excepția plăților compensatorii și a indemnizației bănești unice în mărimea sumei mijloacelor bănești de întreținere pe un an.

La fel, i s-a adus la cunoștință că, deoarece la momentul concedierii în cadrul Ministerului Afacerilor Interne nu exista subdiviziunea biroul Telenești de examinare și evidență a transportului DTI, la calcularea pensiei s-a luat în considerare salariul de funcție și plățile funcției echivalente din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Reclamantul a menționat că anterior eliberării și stabilirii pensiei, s-a aflat în litigiu cu Ministerul Afacerilor Interne, referitor la anularea ordinelor de concediere, reîncadrarea în funcție și încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la lucru. Astfel că, prin hotărârile irevocabile a instanțelor de judecată, ordinele de concediere au fost anulate ca fiind ilegale, iar Alexandru Procop a fost repus în funcție, cu încasarea tuturor plăților salariate.

Alexandru Procop a indicat că ulterior restabilirii în baza ordinului nr. 14ef. din 24 ianuarie 2014, i-a fost calculat și achitat salariul mediu lunar în mărime de 4963,87 de lei, fapt confirmat de Direcția Generală Economie și Finanțe a Ministerului Afacerilor Interne în răspunsul din 6 aprilie 2015 și extrasul din calculul 2 salariului la momentul concedierii, cuantumul căruia nu a fost utilizat la stabilirea pensiei. Reclamantul a invocat că, deși pârâtul a făcut referire la prevederile art. 44 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupelor organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, acestea au fost neglijate, iar în rezultat a fost emis un act administrativ abuziv, ilegal.

Prin urmare, Alexandru Procop consideră că este neîntemeiată și ilegală utilizarea salariului de funcție în mărime de 1 050 lei, pentru funcția stabilită la pct. 3 din încheierea de stabilire a pensiei pentru vechimea în muncă, deoarece el nu a fost eliberat și pensionat din funcția dată, dar a activat o perioadă de 10 zile calendaristice în cadrul Serviciului Protecție Internă și Anticorupție, pentru care i s-a achitat plățile salariale în sumă de 4 963, 87 de lei. Prin hotărîrea din 13 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată înaintată de către Alexandru Procop împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Casei Naționale de Asigurări Sociale, s-a admis.

S-a recunoscut ca fiind ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne privitor la anularea tăbliței calculării pensiei pentru vechimea în muncă pe dosarul de pensionare nr. 022952 și încheierii de stabilire a pensiei pentru vechimea în muncă pe dosarul de pensionare nr. 022952, în partea stabilirii salariului de funcție în mărime de 1 050 de lei reclamantului Alexandru Procop. S-a anulat tăblița calculării pensiei pentru vechimea în muncă pe dosarul de pensionare nr. 022952 și încheierea de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă pe dosarul de pensionare nr. 022952, în partea stabilirii salariului de funcție în mărime de 1050 de lei reclamantului Alexandru Procop, ca fiind ilegale, emise contrar prevederilor legii și procedurii stabilite.

S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să-i calculeze lui Alexandru Procop pensia conform salariului calculat și achitat pentru ultimele 10 zile lucrate anterior eliberării și pensionării, reieșind din salariul mediu de funcție de 4963,87 de lei, începând cu data pensionării 3 decembrie 2014 și până la 31 decembrie 2016. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să stabilească și să plătească pensia reclamantului Alexandru Procop începând cu 1 ianuarie 2017, reieșind din salariul mediu de funcție de 4963,87 de lei, achitat la momentul concedierii din organele afacerilor interne ale Republici Moldova, recalculându-i pensia pentru această perioadă. În motivarea soluției adoptate, prima instanță a reținut că pensia lui Alexandru Procop urmează a fi recalculată reieșind din salariul de 4 963,87 de lei, având în vedere că prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 14 ef.

din 24 ianuarie 2014 reclamantul Alexandru Procop a fost restabilit în funcția deținută anterior cu achitarea unui salariu mediu și a fost preavizat despre faptul că în termen de 10 zile calendaristice, Ministerul Afacerilor Interne va rezilia contractul individual de muncă în temeiul art. 47 lit. b) din cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, la atingerea limitei de vârstă de aflare în serviciu. Prin ordinul nr. 21ef. din 3 februarie 2014 cu reclamantul a fost încetat serviciul în politie, cu dreptul de a primi pensie pe linia Ministerului Afacerilor Interne. La 18 martie 2014 reclamantul a contestat în instanță ordinele nr. 14ef. din 24 ianuarie 2014 și 21ef.

din 3 februarie 2014. Iar, prin hotărîrea din 28 aprilie 2015 a 3 Judecătoriei Centru, mun. Chișinău menținută prin decizia din 8 decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 20 aprilie 2016 a Curții Supreme de Justiție, în beneficiul reclamantului s-a încasat salariul restant pentru pentru perioada 11 iulie 2011 - 11 iulie 2014 și penalitățile de întârziere. Prin urmare, instanța de fond a conchis că pensia reclamantului a fost calculată incorect, reieșind din salariul primit de ultimul pînă la concedierea lui în anul 2003, ne fiind luat în considerare faptul că acesta a fost restabilit în funcție din momentul concedierii. Totodată, în această perioadă, cît reclamantul s-a judecat, salariile colaboratorilor de politie s-au mărit, astfel că, la restabilire în funcție salariul mediu al reclamantului constituia 4 963,87 de lei, fapt constatat și prin hotărârile judecătorești sus menționate.

La 1 martie 2018 Casa Națională de Asigurări Sociale, și ulterior la 12 martie 2018 Ministerul Afacerilor Interne, au declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea hotărîrii, cu pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii. Prin decizia din 14 august 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne și apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 13 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 7 septembrie 2018, Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva deciziei din 14 august 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca fiind depusă în privința unui pârât necorespunzător.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia contestată este ilegală, nefondată și pasibilă de a fi casată, întrucât nu corespunde exigențelor art. 6 CEDO și art. 239, art. 241 din Codul de procedură civilă. La fel, s-a indicat că decizia nu corespunde tuturor normelor de drept și nu răspunde în mod sigur și expres la tor obiecțiile formulate în procesul examinării cererii de apel. Curtea de Apel nu a luat în considerare faptul că încheierea de stabilire a pensiei pentru vechimea în muncă pe dosarul de pensionare nr. 022952 a fost emisă în 2014, anterior emiterii hotărârilor judecătorești la care s-a făcut referire și în cererea de apel. Drept urmare, abia la 28 aprilie 2015, prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, s-a dispus încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne în folosul reclamantului a salariului restant pentru perioada 11 iulie 2011 - 11 iulie 2014, a penalităților de întârziere și compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului. Recurentul Ministerul Afacerilor Interne a relatat că, faptul că salariul de funcție de 1 050 de lei prezentat în tăblița calculării pensiei pentru vechimea în muncă pe dosarul de pensionare nr. 022952, este unul eronat, nu a fost negat nici în prima instanță și nici în cea de apel, dar chiar a menționat că, prin hotărîrea din 28 aprilie 2015 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, s-a admis parțial cererea lui Alexandru Procop, s-a încasat salariul pentru ultimii 3 ani (11 iulie 2011 - 11 iulie 2014), penalitatea de întârziere și că tot din această hotărâre rezultă faptul că salariul 4 mediu al lui Alexandru Procop este de 4 963,87 de lei, fapt confirmat și de prima instanță în hotărîrea din 13 februarie 2018. Astfel, în momentul calculării cuantumului pensiei, aceste detalii nu au putut fi luate în calcul or, reclamantului i-a fost stabilită pensia la 17 decembrie 2014. Recurentul a mai menționat că instanța de apel nu a luat în considerare nici argumentele că, în conformitate cu art. 48 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, începând cu 1 ianuarie 2017, pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

Respectiv, Casa Națională de Asigurări Sociale este unicul organ de calculare și stabilire a pensiei. Dosarele de pensionare au fost transmise Casei Naționale de Asigurări Sociale, iar sursele financiare planificate de către Direcția protecție și asistență socială a Ministerului Afacerilor Interne pentru anul 2017, la compartimentul „Pensiile militare”, au fost redistribuite Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Cu atât mai mult, urmare precedentului creat după survenirea modificărilor din 1 ianuarie 2017, în cazul unor decizii definitive și irevocabile ale Curții Supreme de Justiție pe cauze analogice sau care au ca obiect recalcularea pensiei, care sunt în defavoarea Ministerului Afacerilor Interne, reclamanții sunt informați despre faptul că ministerul este în imposibilitate de a executa deciziile menționate, întrucât în cadrul ministerului nu mai există un organ de pensionare împuternicit cu atribuții de a stabili sau recalcula pensia, iar sursele financiare planificate anterior pentru achitarea pensiilor, cu această ocazie au fost redistribuite Casei Naționale de Asigurări Sociale, în bugetul ministerului neexistând compartimentul „Pensiile militare”, ceia ce denotă că ministerul nu mai are resurse planificate și nici nu are dreptul să prevadă resurse financiare pentru compartimentul menționat.

Subsecvent, consideră că cererea de chemare în judecată a fost depusă de reclamant ulterior intrării în vigoare a modificărilor din 1 ianuarie 2017, motiv pentru care, ministerul nu poartă vină pentru faptul că până la moment, reclamantului nu i-a fost recalculată pensia, iar ministerul se află în imposibilitate de a o recalcula, în lipsa unui organ împuternicit cu astfel de atribuții. Totodată, s-a menționat că instanța de apel a omis să verifice și alte argumente invocate în apel. Urmare celor relatate, în partea recalculării pensiei reclamantului, recurentul Ministerul Afacerilor Interne consideră că urmează a fi înlocuit în această parte cu succesorul său în drepturi și obligații, Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt ignorat de ambele instanțe.

Or, în conformitate cu art. 70 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul ieșirii uneia dintre părți din raportul juridic litigios sau din raportul stabilit prin hotărâre judecătorească (deces, reorganizare, cesiune de creanță, transfer de datorie și alte cazuri de subrogare), instanța permite înlocuirea părții cu succesorul ei în drepturi. Succesiunea în drepturi este posibilă în orice fază a procesului. 5 La 25 septembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal (f.d. 205), recurs împotriva deciziei din 14 august 2018 a Curții de Apel Chișinău a declarat și Casa Națională de Asigurări Sociale, care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri.

În motivarea recursului, fiind reiterate argumentele de fapt și de drept expuse în instanța de apel, s-a invocat că decizia contestată este neîntemeiată deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite. În sensul dat, a indicat că intimatul este beneficiar de pensie pentru vechime în muncă stabilită de Ministerul Afacerilor Interne începând cu 4 februarie 2014, în mărime de 75% din salariu.

Respectiv, consideră că soluția instanțelor prin care s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să stabilească și să plătească pensia reclamantului începând cu 1 ianuarie 2017, reieșind din salariul mediu de funcție de 4 963,87 lei, achitat la momentul concedierii din organele afacerilor interne ale Republici Moldova, recalculându-i pensia pentru această perioadă, este neîntemeiată, deoarece Casa Națională de Asigurări Sociale are competența legală de a stabili pensia persoanelor vizate la art. 48 din Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, care au obținut dreptul de a se pensiona începând cu data de 1 ianuarie 2017. Însă, intimatul era beneficiar de pensie până la data de 1 ianuarie 2017, fiind pensionat de la data de 4 februarie 2014. În așa fel, atât hotărârea primei instanțe cât și decizia instanței de apel la acest capitol nu are suport legal, or, Casa Națională de Asigurări Sociale nu poate stabili repetat pensia intimatului începând cu 1 ianuarie 2017, deoarece legea de pensionare nu prevede această posibilitate.

Or, conform art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, Casa Națională de Asigurări Sociale are competența de a recalcula pensiile stabilite anterior, în cazul în care survin astfel de circumstanțe. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Colegiul menționează că la materialele dosarului lipsește dovada legală de recepționare a deciziei integrale de către Ministerul Afacerilor Interne. Totodată, potrivit copiei de pe scrisoarea de însoțire (f.d. 204), Casa Națională de Asigurări Sociale a recepționat decizia integrală a instanței de apel, la data de 3 septembrie 2018. Din aceste considerente recursurile Ministerului Afacerilor Interne și Casei Naționale de Asigurări Sociale, se consideră declarate în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). 6 Examinând temeiurile recursurilor declarate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursurilor sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de 7 fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne și Casa Națională de Asigurări Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se declară inadmisibile recursurile înaintate de Ministerul Afacerilor Interne și Casa Națională de Asigurări Sociale. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari 8