3ra-1609/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra–1609/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. R. Berdilo)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. I. Țurcan, Iu. Cotruță, N. Simciuc)

Î N C H E I E R E

28 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Liudmila

Cebanica împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și

menținută hotărârea din 28 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

c o n s t a t ă:

La 21 iulie 2017, Liudmila Cebanica a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea deciziei Casei nr.

С-1062/17 din 03 iulie 2017, repunerea în dreptul lezat și obligarea recalculării

pensiei pentru vechime în muncă și achitarea pensiei pentru vechime în muncă,

reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului, cu recalcularea acesteia, în

cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de

funcția deținută la data ieșirii la pensie. Recalcularea de efectuat de fiecare dată din

data de 1 a lunii în care a fost și va fi efectuată majorarea salariului procurorului în

exercițiu.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, a activat în organele

procuraturii, începând cu 16 august 1977 până la 09 ianuarie 2002, având o

vechime în munca de procuror de 25 ani. La atingerea vârstei de 50 ani, i-а fost

stabilită pensia pentru vechime în muncă. Cuantumul pensiei i-а fost calculat în

mărime de 80 % din salariul mediu lunar, potrivit funcției deținute, cu recalcularea

acesteia la fiecare majorare a salariului mediu lunar a procurorului în funcție.

Faptul dobândirii dreptului de recalcularea pensiei la majorarea salariului de

funcție a procurorului în exercițiu și utilizării acestui drept până la sfârșitul anului

2011 nu este negat nici de pârâtă.

Conform Legii nr. 37 din 07 martie 2013 pentru modificarea și completarea

1

Legii nr.355 din 23 decembrie 2003 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul

bugetar, salariul procurorului s-a majorat cu 35%, care se efectuează începând cu

01 ianuarie 2013. Potrivit art. XXIX din Legea nr. 152 din 01 iulie 2016 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, începând cu 01 august 2016

salariul de funcție al procurorului se stabilește în raport cu salariul judecătorului,

conform Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și

procurorilor și Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ținându-

se cont de nivelul procuraturii în care își desfășoară activitatea și de vechimea în

muncă în funcția de procuror.

Astfel, conform art. 51 din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind

salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariul de funcție al procurorului în

Procuratura Generală, cu o vechime în funcția de procuror de peste 16 ani, este în

mărime de 4,5 salarii medii pe economie.

Cu toate acestea, Casa Națională de Asigurări Sociale, nu efectuează

recalcularea pensiei, astfel lipsind-o de dreptul la recalcularea pensiei, dobândit

licit la 15 iulie 1998, și neîntemeiat a aplicat în privința sa mecanismul de indexare

a pensiei la data de 01 aprilie a fiecărui an.

Nefiind de acord cu aceste acțiuni, s-a adresat cu o cerere prealabilă către

Casa Națională de Asigurări Sociale în care a solicitat să îi fie recalculată pensia,

însă a primit refuz.

Prin urmare, în opinia reclamantei este ilegal și neîntemeiat refuzul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. C-1062/2017 din 03 iulie 2017, deoarece îi

lezează un drept deja dobândit și prevăzut de lege.

La fel, Casa Națională de Asigurări Sociale urmează să-i recalculeze pensia

pentru vechime în muncă, ținând cont de majorarea salariului procurorului,

începând cu 05 aprilie 2013, continuând cu 01 august 2016 și de fiecare dată a

majorării salariului procurorului în exercițiu din funcția deținută la data ieșirii la

pensie.

Urmare a nesoluționării în termen a cererii și în scopul restabilirii drepturilor

violate, în instanța de judecată a fost intentată acțiunea privind anularea actului

administrativ și obligarea recalculării pensiei.

Prin hotărârea din 28 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

cererea de chemare în judecată a fost admisă integral. S-a anulat decizia Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. C-1062/17 din 03 iulie 2017 fiind repusă

Liudmila Cebanica în dreptul lezat de recalculare a pensiei pentru vechime în

muncă în dependență de majorarea generală a salariului procurorului în exercițiu,

ținându-se cont de funcția deținută și data ieșirii la pensie.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze și să-i achite

Liudmilei Cebanica, pensia pentru vechime în muncă reieșind din salariul mediu

lunar achitat procurorului de secție în cadrul Procuraturii Generale, cu recalcularea

acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-

se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie.

Totodată, instanța a statuat ca recalcularea să fie efectuată începând cu data de

05 aprilie 2013, ținându-se cont de majorarea generală a salariului procurorului în

exercițiu pe perioada de pensionare și de funcția deținută la data ieșirii la pensie.

Prin decizia din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută

2

hotărârea din 28 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

La 19 septembrie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

împotriva deciziei din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a

interpretat în mod eronat legea.

La 06 noiembrie 2018, Liudmila Cebanica a depus o referință la cererea de

recurs declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale prin care a solicitat de a

considera recursul ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Casa Națională de Asigurări Sociale, neîntemeiat și care urmează a fi

declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Casa Națională de Asigurări Sociale, nu pot

duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432

al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv

asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității

soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

3

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

4