3ra-189/19 — cu privire la anularea actului administrativ, recalcularea si achitarea pensiei

Dosarul nr. 3ra-189/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Cucerescu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Clim, S. Iorgov, M. Moraru

ÎNCHEIERE

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ludmila

Bagrin împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu privire la anularea actului

administrativ, recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă,

împotriva deciziei din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care

s-a respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a

menținut hotărârea din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată :

La 12 septembrie 2017 Ludmila Bagrin s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat a

recunoaște ilegală decizia nr. B-1472/17 din 24 august 2017, obligarea pârâtei să-i

recalculeze și să-i achite pensie pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu

lunar achitat procurorului de secție din cadrul Procuraturii Generale, cu recalcularea

acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-

se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie, recalcularea de efectuat de fiecare

dată din data de 1 a lunii în care a fost și va fi efectuată majorarea salariului

procurorului în exercițiu.

În motivarea cererii reclamanta a invocat că a activat în organele procuraturii

din anul 1986, având o vechime în muncă de procuror de 26 ani.

Începând cu 25 martie 2006, la atingerea vârstei de 50 ani în conformitate cu

Legea cu privire la Procuratură nr. 118-XV din 14.03.2003, în vigoare la acel

moment, i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă, în mărime de 80 % din

salariul mediu lunar, potrivit funcției deținute, pe care o primea regulat, cu

respectarea obligatorie a principiului recalculării pensiei, la fiecare majorare

ordinară a salariului lunar al procurorului în exercițiu și a durat aceasta până la

1

sfârșitul anului 2011. În conformitate cu art. 34 alin. (6) din Legea cu privire la

Procuratură nr. 118-XV din 14.03.2003, procurorii pensionari beneficiau de dreptul

de recalculare a pensiei în dependență de majorarea salariului procurorului în

exercițiu, drept pe care l-a dobândit la 25.03.2006.

A menționat că odată cu majorarea salariului procurorului în exercițiu în baza

Legii nr. 355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul

bugetar de la 01.01.2008 cuantumul pensiei i-a fost recalculat conform dreptului

dobândit.

Însă, pârâta din motive neîntemeiate, nu a efectuat recalcularea pensiei, astfel

fiind lipsită de dreptul dobândit licit în anul 2006 la recalcularea pensiei, stabilindu-

i mărimea pensiei cu aplicarea mecanismului general de indexare a acesteia la 01

aprilie a fiecărui an. Astfel, la data de 01 august 2017 s-a adresat cu cerere prealabilă

întru restabilirea în dreptul de a beneficia de principiul recalculării pensiei în legătură

cu majorarea salariului procurorului în funcție potrivit prevederilor Legii nr. 37 din

07 martie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 355 din 23 decembrie

2003 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar, Legii nr. 3 din 25

februarie 2016 cu privire la Procuratură și articolului XXIX din Legea nr. 152 din

01 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

La data de 24 august 2017 Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat

decizia nr. B-1472/17, prin care i s-a refuzat în admiterea cerințelor. A invocat că

începând cu 01 iulie 2011, procurorii, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la

pensie conform Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156-XVI din

14.10.1998.

Consideră decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1472/17 din 24

august 2017 ilegală și pasibilă de a fi anulată cu obligarea pârâtei de a-i recalcula și

achita pensia conform cerințelor formulate. La examinarea cerințelor prealabile

pârâta nu a determinat corect raportul juridic în cauză, circumstanțe importante

pentru soluționarea litigiului, nu a luat în considerație că Legea nr. 56 din 09 iunie

2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost

abrogate alin. (3)-(10) din art. 73 al Legii nr. 294 din 25.12.2008 cu privire la

Procuratură nu este aplicabilă în cazul din speță, deoarece contravine normelor

CEDO, practicii unanim recunoscute a CtEDO, Constituției Republicii Moldova,

Hotărârilor Curții Constituționale, legislației civile naționale și principiului

securității juridice, instituit în jurisprudența instanțelor internaționale și naționale de

justiție.

Curtea Constituțională, prin hotărârea nr. 4 din 27 ianuarie 2000 privind

controlul constituționalității unor prevederi din legile care reglementează asigurarea

cu pensii a judecătorilor, procurorilor, anchetatorilor Procuraturii, funcționarilor

publici a decis că „Stipulările legii privind stabilirea unor garanții materiale ale

independenței procurorilor, judecătorilor trebuie să corespundă înaltului statut de

persoane cu demnitate publică”.

Prin hotărârea nr. 4 din 27 ianuarie 2000 privind controlul constituționalității

unor prevederi din legile care reglementează asigurarea cu pensii a judecătorilor,

procurorilor, anchetatorilor Procuraturii și funcționarilor publici Curtea

Constituțională a reținut că „Dreptul cetățeanului la asigurarea cu pensie se află în

dependență directă de caracterul activității social-utile prestate”.

2

A susținut că argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că

drepturile de pensionare a procurorilor sunt reglementate de prevederile art. 462 din

Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, care însă

nu prevede faptul că, pensiile procurorilor și indemnizațiile viagere se recalculează

în cazul majorării generale a salariului procurorilor, nu poate fi reținut deoarece art.

46/2 din Legea menționată a fost introdus prin LP nr. 56 din 09.06.11, MO nr. 107-

109/01.07.11, art. 280, în vigoare 01.07.2011, care beneficiază de pensie din

25.03.2006.

Prin hotărârea din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de către Ludmila Bagrin. S-a

recunoscut ca fiind nefondată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-

1472/17 din 24.08.2017. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să achite

Ludmilei Bagrin pensia pentru vechime în muncă reieșind din salariul mediu lunar

achitat procurorului de secție din cadrul Procuraturii Generale. S-a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să recalculeze Ludmilei Bagrin pensia pentru

vechime în muncă începând cu 05 aprilie 2013 ținând cont de majorarea generală a

salariatului procurorului în exercițiu pe perioada de pensionare și de funcția deținută

la data ieșirii la pensie. (f.d. 114, 120-126)

Prin decizia din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din

17 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 151, 152-155)

Pentru a ajunge la această concluzie instanțele au reținut că Ludmilei Bagrin

nejustificat nu i s-a recalculat de către Casa Națională de Asigurări Sociale pensia

din 01 august 2016 cu 35 % în urma majorării salariului procurorului, fapt care este

prevăzut în art. XXIX din Legea nr. 152 din 01.07.2016 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative și indică că începând cu 01 august 2016 salariul de

funcție a procurorului se stabilește în raport cu salariul judecătorului conform Legii

nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor și

Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ținându-se cont de nivelul

procuraturii în care desfășoară activitatea și de vechimea în muncă.

La 14 decembrie 2018 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs,

prin care a solicitat casarea deciziei din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a respinge cererea de chemare în judecată

înaintată de către Ludmila Bagrin ca fiind nefondată. (f.d. 158-161)

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel n-a constatat și elucidat pe

deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, a aplicat eronat

normele de drept material și procedural.

Consideră că instanța de apel la examinarea cauzei nu a ținut cont de

prevederile art. 33 al Legii nr. 156-XIV din 14.10.1998 privind sistemul public de

pensii (cu modificările și completările din 01.01.2017), care stabilește expres

cazurile în care apare dreptul la reexaminarea pensiei.

De asemenea, instanțele nu au aplicat prevederile art. 46 alin. (1) din Legea nr.

780 din 27.12.2001 privind actele legislative în vigoare până la data de 12.07.2018,

care prevăd că actul legislativ produce efecte numai în timpul cât este în vigoare și

nu poate fi retroactiv, or la moment o lege care să prevadă dreptul la recalcularea

3

pensiei procurilor nu este, deoarece a fost abrogată în anul 2011 și nu poate avea

efect pe viitor.

La 08 februarie 2019 Ludmila Bagrin a depus referință, prin care a solicitat

respingerea recursului declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale ca fiind

inadmisibil. (f.d. 167-168)

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 02 octombrie

2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar

lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 14 decembrie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Casa

Națională de Asigurări Sociale este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel

a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

4

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale asemenea aspecte nu se

regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.

(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursul, declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

5