2ra-2405/18 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-2405/18 Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul central (jud. V. Cupcea) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu) DECIZIE 18 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Mariana Pitic Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de Liliana Godoroja, reprezentată de avocatul Boris Dariev în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Lilianei Godoroja împotriva lui Andrei Vrabii cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Andrei Vrabii, casată hotărârea din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei Orhei sediul central și pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă acțiunea constată: La 15 februarie 2017, Liliana Godoroja a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Vrabii cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că în baza contractului de donație din 5 ianuarie 2015, autentificat la notarul Tatiana Bejenar, a dobândit de la părinții săi dreptul de proprietate asupra casei de locuit situată în sat. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX. A relatat că Andrei Vrabii este vecinul său de hotar, gospodăriile lor fiind despărțite de un gard din plasă. La 5 septembrie 2015, pârâtul a deteriorat o porțiune de gard cu suprafața de 4,8 m montat cu 4 foi de ardezie pe pilon din beton prefabricat și o foaie din 1 metal, precum și acoperișul la o construcție accesorie și trei piloni din beton prefabricat.

În temeiul plângerii depuse de mama sa Vera Godoroja, care avea grijă de gospodărie în timp ce dânsa se afla peste hotarele țării, în privința acțiunilor ilegale ale lui Andrei Vrabii, la 7 octombrie 2015 a fost întocmit procesul – verbal cu privire la contravenție și decizia prin care ultimul a fost recunoscut vinovat de faptul că la 5 septembrie 2015 intenționat a deteriorat gardul și două foi de ardezie din gospodăria ei, acesta fiind sancționat, în temeiul art. 104 Cod contravențional, cu amendă în mărime de 600 de lei. A remarcat că în rezultatul acțiunilor ilegale ale pârâtului prin distrugerea bunurilor ce-i aparțin, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil. Astfel, potrivit raportului de evaluare nr. 0351859 din 30 septembrie 2015 întocmit de Camera de Comerț și Industrie filiala Orhei, cu ieșire la fața locului, valoarea de piață a prejudiciului material constituie 1284 de lei.

Totodată, dânsa a suportat și alte cheltuieli suplimentare și anume, pentru întocmirea raportului de evaluare a achitat suma de 960 de lei, serviciile de xerox - 200 de lei, serviciile OCT Orhei – 251 de lei și serviciile avocatului – 3500 de lei. A evidențiat că urmare a acțiunilor ilicite ale pârâtului dânsa a suportat și suferințe psihice, astfel, prejudiciul moral îl estimează în mărime de 10 000 de lei. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1398 alin. (1), 1422 alin. (1), 1423 alin. (1), (2) Cod civil, art. 166, 167 CPC. A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul lui Andrei Vrabii în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 2695 de lei, a prejudiciului moral în mărime de 10000 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 3500 de lei.

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei Orhei sediul central, a fost admisă acțiunea parțial. A fost încasat de la Andrei Vrabii în beneficiul Lilianei Godoroja prejudiciul material în mărime de 1484 de lei, prejudiciul moral în mărime de 2000 de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2500 de lei. În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Andrei Vrabii, casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată. La 25 iulie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Liliana Godoroja, reprezentată de avocatul Boris Dariev a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și pasibilă de a fi casată integral. Instanța de apel a interpretat eronat normele de drept material, în special, prevederile art. 131 alin. (4) și (7) CPC, or, în cadrul ședinței de judecată intimatul, prin referința depusă, a recunoscut prejudiciul cauzat prin deteriorarea 2 gardului în sumă de 1248 de lei, fiind de acord să-l restituie integral, prin urmare, dânsa este degrevată de obligația dovedirii faptelor invocate de ea. Având în vedere prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil, a menționat că acțiunile ilicite ale intimatului au fost dovedite în prima instanță prin recunoașterea de către ultimul a faptelor invocate de ea în acțiune.

La 29 noiembrie 2018, Andrei Vrabii a depus referință la recursul declarat de Liliana Godoroja, solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 23 mai 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 136), fiind recepționată de către recurentă la 30 mai 2018, ceea ce se confirmă prin ștampila aplicată pe plicul anexat la cererea de recurs (f. d. 140). Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 25 iulie 2018 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe. După cum rezultă din actele cauzei, Liliana Godoroja înaintând acțiunea în judecată împotriva lui Andrei Vrabii, a solicitat încasarea sumei de 2 695 de lei cu prejudiciu material, 10 000 de lei – prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei și având ca obiect repararea prejudiciului cauzat în urma deteriorării gardului casei de locuit individuală, prima instanță a ajuns la concluzia admiterii parțiale a acțiunii și a încasat de la Andrei Vrabii în beneficiul Lilianei Godoroja suma de 1 484 de lei cu titlu de prejudiciu material, 2000 de lei – prejudiciu moral, și 2 500 de lei - cheltuieli de asistență juridică. În rest pretenția cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de 1 211 de lei, a prejudiciului moral în cuantumul de 8 000 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 1 000 de lei, a respins ca neîntemeiate. Judecând apelul declarat de către Andrei Vrabii, prin decizia din 19 aprilie 2018, Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei Orhei sediul central și a emis o nouă hotărâre, prin care a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

La adoptarea unei asemenea soluții, instanța de apel a conchis că Liliana Godoroja nu poate pretinde repararaea prejudiciului, în condițiile în care dânsa nu 3 avea calitate procesuală activă în cazul contravențional, unde Andrei Vrabii a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 104 Cod contravențional. Instanța de recurs constată, însă, că Curtea de Apel Chișinău la adoptarea deciziei a interpretat eronat normele de drept material și a dat o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, pe când prima instanță, justificat, pronunțându-se asupra aspectelor importante, având în susținere cadrul legal aplicabil în speță, a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a cererii de chemare în judecată a SRL „Bristar Grup”.

Astfel, conform procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03 021023 din 7 octombrie 2015, intimatul-pârât Andrei Vrabii a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 104 Cod contravențional, pentru faptul că la data de 5 septembrie 2015, în jurul orei 11.00, aflându-se în satul XXXXX, a deteriorat gardul vecinei, situat între gospodării și a deteriorat două foi de ardezie a gospodăriei ce-i aparține Verei Godoroja (f. d. 7-8).

Conform raportului de evaluare nr. 0351859, întocmit la 30 septembrie 2015 de Camera de Comerț și Industrie, filiala Orhei, s-a constatat că la 5 septembrie 2015, Andrei Vrabii a demolat gardul montat de ardezie, astfel în urma intervenției vecinul a deteriorat acoperișul la o construcție accesorie (este tăiată cornișa de la acoperiș și apa de ploaie se scurge pe perete), lipsește foaia din metal și suportul din cherestea cu dimensiunile 1,5 m x 0,25 m x 0,05 m, au fost deteriorați trei piloni din beton prefabricat. Prin raportul de evaluare s-a stabilit valoarea de piață a prejudiciului material cauzat proprietarilor Vera Godoroja și Mihail Godoroja la gardul casei de locuit amplasată pe adresa r-nul Orhei, satul Chiperceni, ce constituie suma de 1 284 lei (f.d.

16-25). În conformitate cu art. 1398 alin. (1) Cod civil, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. Conform art. 45 alin. (1) Cod contravențional, dacă prin contravenție a fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-și valorifice pretențiile civile în procedură civilă. Potrivit art. 1422 alin. (1) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Iar conform art. 1423 al aceluiași Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le 4 apreciază instanța de judecată, luînd în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate. Astfel fiind, reieșind din raționamentele legale invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată corectitudinea concluziei primei instanțe, care a calificat acțiunile lui Andrei Vrabii ca fiind prejudiciabile și săvârșite cu vinovăție.

Or, prin extrasul din Registrul bunurilor imobile, se constată că proprietarul bunului imobil, situat în XXXXX este Liliana Godoroja, în temeiul contractului de donație nr. 7 din 5 ianuarie 2015 (f.d. 15). Prin urmare, instanța de fond corect a stabilit încălcarea de către Andrei Vrabii a drepturilor de proprietate, ca urmare, și pricinuirea unui prejudiciu Lilianei Godoroja, care deține dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu. Pentru motivele expuse, nu pot fi reținute argumentele instanței de apel privind netemeinicia acțiunii cu referire la faptul că prin procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03 021023 din 7 octombrie 2015, este menționat că prejudiciul a fost cauzat Verei Godoroja, persoană care nu are o calitate procesuală activă în litigiul dat.

Și asta deoarece, în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii delictuale ale lui Andrei Vrabii, antrenate în privința proprietății ce constă din imobilul situat în XXXXX, care cu certitidine s-a stabilit că aparține Lilianei Godoroja În circumstanțele enunțate, instanța de recurs concluzionează că Curtea de Apel Chișinău în mod neîntemeiat a dispus respingerea acțiunii, interpretând și aplicând în mod eronat normele de drept material aplicabile prezentei spețe, fapt ce impune casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În acest context se va nota că, respingerea acțiunii înaintate de către Liliana Godoroja poate constitui o imixtiune disproporțională în dreptul acesteia la proprietate contrar standardelor înserate în art. 1 Protocol 1 la Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Pentru motivele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat, care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de către Liliana Godoroja, reprezentată de avocatul Boris Dariev. Se casează integral decizia din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău și se menține hotărârea din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei Orhei sediul central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Lilianei Godoroja împotriva lui 5 Andrei Vrabii cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Mariana Pitic Ala Cobăneanu 6