3ra-1554/18 — contestarea actului administrativ

3ra-1554/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1554/18

prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău (jud. L. Pruteanu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. A. Minciuna, N. Simciuc, A. Pahopol)

ÎNCHEIERE

15 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Eugenia

Bogaciov, reprezentată de avocatul Alexandru Bodrug,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Preturii sectorului Buiucani, intervenient

Eugenia Bogaciov cu privire la contestarea actului administrativ,

și la acțiunea depusă de Eugenia Bogaciov împotriva Preturii sectorului Buiucani cu

privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 27 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Eugenia Bogaciov și a fost menținută hotărârea din 18 martie

2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

constată:

La data de 17 iunie 2015 Eugenia Bogaciov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Preturii sectorului Buiucani cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat, că în baza prescripției nr. 03 din 02 iunie 2015, emisă

de specialistul principal al Preturii sect. Buiucani mun. Chișinău, Gheorghe Melnic, a fost

obligată să demoleze pe cont propriu șura din lemn și sera acoperită cu peliculă de

polietilenă și aducerea terenului la forma inițială conform art. 101 din Codul funciar.

Nefiind de acord cu prescripția nominalizată, la data de 04 iunie 2015 s-a adresat cu

plângere prealabilă în baza art. 14 al Legii cu privire la contencios administrativ, prin care

și-a exprimat dezacordul cu prescripția dată și a solicitat anularea acesteia, însă prin

scrisoarea nr. B-277/15 din 08 iunie 2015, semnată de pretorul sect. Buiucani mun.

Chișinău Valeriu Nemerenco, a fost respinsă ca neîntemeiata cererea prealabilă.

A considerat că prescripția nominalizată este ilegală și susceptibilă de anulare,

deoarece la capitolul constatare este indicat ca: „în curtea pe str. Mitropolit Banulescu

1

Bodoni nr. 21, mun. Chișinău, pe teren public, cet. Bogaciov Eugenia a construit o șura de

lemn neautorizată cu o anexă și o seră acoperită cu peliculă de polietilenă”. Faptele expuse

nu corespund realității, deoarece șura de lemn neidentificată conform planului cadastral de

către agentul constatator în ograda casei sale, unde mai sunt încă două șure de lemn din

anul 1984, când i-a fost repartizat apartamentul, în care locuiește. Pe planul cadastral este

trecută șura respectivă cu nr. 7, care până a-i fi repartizat imobilul în folosință, a fost

legalizată de organele autoadministrării publice locale la timpul respectiv și nici într-un fel

nu poate fi considerată ca ilegală.

A susținut că agentul constatator nu a adus nici o proba, că șura supusă demolării este

neautorizată și astfel consideră, că acțiunile sale sunt lipsite de temei legal.

La fel a afirmat că prescripția urmează a fi anulată și din motiv că, obiectul supus

demolării nu este identificat în corespundere cu legislația în vigoare, deoarece în ograda

casei sunt trei șuri, în acest mod i se încalcă dreptul de folosință asupra celorlalte șuri,

aflate în ograda casei sale.

A mai afirmat că declarațiile reprezentantului preturii nu corespund realității, precum

ca reclamanta dispune de suficient spațiu auxiliar pentru depozitarea bunurilor de uz

casnic, cât și materialele necesare pentru încălzire cu soba, deoarece trei familii locuiesc

într-un apartament de 27 m.p. și nu dispune de spațiu necesar pentru depozitarea bunurilor

de uz casnic.

A declarat reclamanta că șura supusă demolării este demontabilă și în orice moment

poate fi demontată din teritoriul grădinii de care se folosește.

A solicitat anularea prescripției nr. 03 din 02 iunie 2015 emisă de specialistul

principal al Preturii sectorului Buiucani, mun. Chișinău.

La data de 03 septembrie 2015, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat s-a

adresat în instanța de contencios administrativ cu cerere de chemare în judecată împotriva

Preturii sect. Buiucani, mun. Chișinău, intervenient accesoriu Eugenia Bogaciov cu privire

la anularea dispoziției nr. 123 din 29 iunie 2015 cu privire la demolarea de către Eugenia

Bogaciov a construcțiilor executate ilegal în curtea comună din str. Mitropolit Gavriil

Bănulescu Bodoni nr. 21.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, prin dispoziția nr.123 din 29 iunie 2015, pretorul

sect. Buiucani a dispus demontarea construcțiilor executate ilegal în curtea comună din str.

Mitropolit Bănulescu Bodoni nr. 21.

A relatat că efectuând controlul sub aspectul legalității a actelor adoptate de

autoritățile administrației publice locale, a constatat că dispoziția nr.123 din 29 iunie 2015,

contravine prevederilor legislației în vigoare. Astfel, prin notificarea nr. 1304/014-1564

din 29 iulie 2015, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Pretorului

sect. Buiucani abrogarea dispoziției contestate, însă nu a primit niciun răspuns.

A considerat că dispoziția nominalizată este adoptată contrar prevederilor legislației

în vigoare, deoarece, potrivit pct.4 al Hotărârii Guvernului nr.360 din 25 iunie 1996 cu

privire la controlul de stat al calității în construcții, controlul de stat al calității în

construcții este exercitat de către Inspecția de Stat în Construcții, conform prevederilor

Legii privind calitatea în construcții. În același context, reține că prevederile pct. 27 al

aceluiași act normativ stipulează că, în cazul în care în urma controlului au fost depistate

încălcări ale legislației în construcții, executarea lucrărilor cu abateri de la documentația de

2

proiect, sau cerințele normativelor în vigoare, producerea și livrarea materialelor și

articolelor pentru construcții, care nu corespund cerințelor standardelor, inspectorul

responsabil de control ia decizia de aplicare a măsurilor de lichidare a neconformitătilor

depistate, care vor fi următoarele: a) înmânarea prescripției subiectului controlat cu cerințe

de lichidare a neconformitătilor; b) sistarea lucrărilor de construcții executate cu abateri de

la documentația de proiect sau cerințele normativelor în vizoare; c) sistarea producerii,

furnizării și utilizării materialelor și articolelor pentru construcții .are nu corespund

cerințelor standardelor; d) adresarea unui demers către comisia de atestare a specialiștilor

în domeniul construcțiilor de a suspenda sau anula certificatul de atestare a dirigintelui de

șantier și responsabilului tehnic, care au admis încălcarea legislației și normelor în

construcții sau a soluțiilor tehnice ale proiectului; e) întocmirea unui proces-verbal de

constatare a contravențiilor administrative pentru aplicarea sancțiunilor prevăzute de

Codul cu privire la contravențiile administrative.

Totodată, menționează că art.416 din Codul contravențional reglementează faptul că

contravențiile prevăzute la art. 177-179 se constată de Inspecția de Stat în Construcții, și

sunt în drept să constate contravențiile și să încheie procese-verbale: șeful Inspecției de

Stat în Construcții și adjuncții lui, șefii direcțiilor din cadrul inspecției, șefii inspecțiilor

teritoriale în construcții și adjuncții lor, inspectorii principali de stat în construcții,

specialiștii principali ai Inspecției de Stat în construcții, iar procesele-verbale cu privire la

contravenții se remit spre examinare în fond instanței de judecată competente.

A reținut că art.2 al Legii nr.721 din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcții

reglementează că, prevederile acestei legi se aplică construcțiilor de orice categorie și

instalațiilor aferente acestora, indiferent de tipul de proprietate sau destinație, precum și

lucrărilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare și de reparații ale

acestora. Totodată, sînt exceptate de la prevederile prezentei legi clădirile de locuit cu un

nivel, pentru una sau două familii, și anexele gospodărești ale acestora situate în calitățile

rurale, precum și construcțiile provizorii cu suprafețe mai mici de 150 mp. Controlul

calității construcțiilor indicate la alin.(2) intră în funcția organelor administrației publice

locale.

A menționat că în urma examinării conținutului dispoziției nr.123 din 29 iunie 2015,

a constatat că prin efectul actului administrativ notificat s-a împuternicit ÎMPSL să execute

în mod forțat demontarea instalației folosite ca seră, a șurei și anexei alăturate la șură din

curtea comună la adresa str. Mitropolit Bănulescu Bodoni nr. 21.

Suplimentar, afirmă că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a contestat

decizia Consiliului municipal nr. 10/10 din 04 decembrie 2014, prin care a fost aprobat

Regulamentul provizoriu privind procedura de demolare a construcțiilor executate ilegal

pe terenurile ce aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău și prin

Hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 08 mai 2105, pct.1.3 și 1.4 al

Regulamentului aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău 10/10 din 04

decembrie 2014 a fost anulat în partea sintagmelor „construcții capitale, construcții cu

destinație locativă sau cu altă destinație” și respectiv în partea sintagmelor „reconstrucțiile,

replanificările, intervențiile în construcții” ca fiind emise contrar prevederilor legale.

Astfel, a specificat că, conform cadrului legal citat, construcțiile capitale,

construcțiile cu destinație locativă, construite neautorizat pe teren proprietate municipală,

3

precum și construcțiile cu altă destinație menționate de regulament nu vizează

competențele autorităților locale.

A soliciatat anularea dispoziției nr. 123 din 29 iunie 2015, cu privire la demolarea

construcțiilor executate ilegal în curtea comună din str. M. Bănulescu Bodoni, 21, de către

Eugenia Bogaciov.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani din 27 noiembrie 2015, a fost conexată într-o

singură procedură cererea de chemare în judecată depusă de Eugenia Bogaciov împotriva

Preturii sect. Buiucani mun. Chișinău, prin care a solicitat anularea prescripției Preturii

sect. Buiucani nr. 03 din 02 iunie 2015 cu cererea de chemare în judecată a Oficiului

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Preturii sect. Buiucani, mun. Chișinău,

intervenient accesoriu Eugenia Bogaciov cu privire la anulare dispoziției nr. 123 din 29

iunie 2015.

Prin hotărârea din 18 martie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău acțiunea

depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și Eugenia Bogaciov a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 27 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Eugenia Bogaciov și a fost menținută hotărârea din 18 martie 2016 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

Pentru a decide astfel instanța de apel a constatat că specialistul principal al Preturii

sect. Buiucani mun. Chișinău, Gheorghe Melnic a fost în drept la data de 02 iunie 2015,

constatând că Eugenia Bogaciov a construit neautorizat pe terenul aflat în proprietatea

mun. Chișinău în curtea comună de pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni nr. 21, o

șură din lemn cu o anexă și o seră acoperită cu peliculă de polietilenă, să emită Prescripția

nr. 03, din data de 02 iunie 2015, prin care aceasta a fost obligată să demoleze pe cont

propriu șura din lemn și sera acoperită cu peliculă de polietilenă și aducerea terenului la

forma inițială conform art. 101 din Codul funciar, iar Pretorul sectorului Buiucani mun.

Chișinău a fost în drept să emită Dispoziția nr. 123 din 29 iunie 2015 cu privire la

demolarea de către Eugenia Bogaciov a construcțiilor executate ilegal în curtea comună

din str. Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni nr. 21. Or, potrivit Hotărârii Guvernului

nr.360 din 25 iunie 1996 cu privire la controlul de stat al calității în construcții, Legea

nr.721 privind calitatea în construcții și art. 179 din Codul Contravențional, la care se face

referire, reglementează raporturi juridice, care au ca obiect construcțiile capitale, iar prin

actele administrative contestate în prezenta procedură, se dispune demontarea șurii din

lemn cu o anexă și a serei acoperită cu peliculă de polietilenă, care nu cad sub incidența

normelor expuse, nefiind construcții capitale.

Instanța de apel a reținut drept neîntemeiate argumentele reclamantei cu privire la

anularea Regulamentului provizoriu privind procedura de demolare a construcțiilor

executate ilegal pe teritoriile ce aparțin domeniului public/privat al mun. Chișinău, astfel

ar decade Pretorul din dreptul de a semna respectivele dispoziții, deoarece Regulamentul a

fost anulat parțial și anume în partea referitor la construcțiile capitale, pe când la caz se

cere demolarea unor construcții neautorizate ușor demontabile.

De asemenea instanța de apel a reținut că nedispunerea de suficient spațiu de către

apelantă pentru a-și depozita bunurile personale nu constituie temei de anulare a actului

administrativ.

4

La data de 25 iunie 2018, Eugenia Bogaciov a declarat recurs împotriva deciziei din

27 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, deoarece au fost emise cu încălcarea normelor de drept material

și procedural, instanțele ierarhic inferioare au dat apreciere arbitrară probelor, nu au fost

constatate circumstanțele pricinii.

A menționat că instanța de fond și instanța de apel au omis să se expună asupra

planului terenului din 02 februarie 1981 întocmit de Biroul de Inventariere Tehnică la acel

moment și sunt trecute în plan ca construcții auxiliare pentru depozitarea lemnelor.

A susținut că instanța de apel în mod eronat a constatat că nu a fost identificată

construcția neautorizată, la materialele cauzei au fost prezentate fotografii referitoare la

bunurile respective, or, această apreciere a probelor contravine prevederilor art. 117, 121,

122 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Agentul constatator nu a adus nicio probă că șura supusă demolării este neautorizată,

astfel, acțiunile acestuia sunt lipsite de suport legal.

A afirmat că decizia din 27 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău a recepționat-

o la data de 22 iunie 2018.

Prin referința din 08 noiembrie 2018 Pretura sectorului Buiucani a solicitat

respingerea recursului declarat de Eugenia Bogaciov ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care, recursul este depus cu omiterea termenului de

declarare prevăzut la art. 434.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2

luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Eugenia Bogaciov, reprezentată de

avocatul Alexandru Bodrug, urmează a fi considerat inadmisibil din motiv că este depus

cu omiterea termenului de declarare a recursului.

După cum rezultă din materialele cauzei, decizia instanței de apel a fost adoptată la

27 septembrie 2016. Recurenta – apelanta Eugenia Bogaciov cît și reprezentantul acesteia

la ședința instanței de apel din 27 septembrie 2016 nu s-au prezentat, deși au cunoscut

despre desfășurarea acesteia, fiind legal citați, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat

la materialele cauzei (f.d. 77).

Tot, materialele cauzei relevă că copia deciziei motivate din 27 septembrie 2016 a

Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa recurentei Eugenia Bogaciov la data de

18 octombrie 2016, potrivit scrisorii de însoțire nr. 25817-4 (f.d. 87), însă lipsește dovada

de recepționare a acesteia.

5

Nu poate fi reținut argumentul recurentei precum că decizia recurată i-a fost

comunicată abia la 22 iunie 2018, deoarece recurenta a dispus de posibilitate reală să

cunoască cu mult mai înainte de 22 iunie 2018 despre pronunțarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 27 septembrie 2016 pe marginea cauzei și să o conteste în termenul legal. Or,

acțiunea în judecată s-a inițiată la cererea recurentei Eugenia Bogaciov și ca reclamantă,

recurenta fiind citat legal la examinarea pricinii în prima instanță, inclusiv la ședința de

judecată a Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2016, însă a contestat decizia

recurată abia la data de 25 iunie 2018, în afara termenului legal prevăzut de art. 434 din

Codul de procedură civilă.

În conformitate cu dispozițiile art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie

să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art. 113 alin. (1) Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța

judecătorească (judecător).

Art. 61 alin. (1) Cod de procedură civilă, stipulează că părțile sunt obligate să se

folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune

capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului

sau inducerea sa în eroare.

Folosirea cu buna-credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este obligată

la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să respecte termenele prevăzute de

lege.

Având în vedere că cererea de recurs a fost depus abia la data de 25 iunie 2018,

instanța de recurs consideră că recurenta cît și reprezentantul acesteia nu au depus

diligența necesară pentru ca în termenul legal, să conteste decizia instanței de apel.

În această ordine de idei, Colegiul constată cu certitudine că Eugenia Bogaciov,

reprezentată de avocatul Alexandru Bodrug, depunând cererea de recurs împotriva deciziei

instanței de apel peste termenul legal, a demonstrat o neglijență a drepturilor sale

procedurale stipulate în legislația națională, fapt ce generează inadmisibilitatea recursului.

Instanța de recurs reține că o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, având în vedere că

prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămânerea

irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac a deciziei judecătorești emise în

instanța de apel și ar leza în acest mod principiul raporturilor juridice.

Totodată, făcând trimitere la jurisprudența CEDO, Colegiul mai precizează că

recurenta urma să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces

la instanță (cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/06 din 11 septembrie 2007) și de a

contesta în termenul legal decizia instanței de apel, fapt care a fost ignorat de către aceasta,

prin urmare, generând, omiterea termenului prescris la depunerea recursului.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recurenta a depus cererea

de recurs în afara termenului legal, Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

6

declarat de Eugenia Bogaciov, reprezentată de avocatul Alexandru Bodrug, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Eugenia Bogaciov, reprezentată de avocatul Alexandru

Bodrug, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

7