2ra-2469/18 — majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori

2ra-2469/18 — majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 2ra-2469/18

Prima instanță, Judecătoria Drochia, sediul central, judecător: V. Craveț

Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți judecători: A. Garbuz, A. Ciobanu, I. Grosu

ÎNCHEIERE

12 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Serghei Pripa și Cristina

Pripa,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Pripa

împotriva lui Serghei Pripa cu privire la modificarea cuantumului pensiei de

întreținere a copiilor minori,

împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins

apelul declarat de Serghei Pripa, reprezentat de avocatul Iulian Pleșca și s-a menținut

hotărârea din 02 februarie 2018 a judecătoriei Drochia sediul central și

împotriva deciziei suplimentare din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți,

prin care s-a admis cererea Cristinei Pripa cu privire la emiterea deciziei

suplimentare în cauza civilă la apelul declarat de Serghei Pripa, reprezentat de

avocatul Iulian Pleșca împotriva hotărârea din 02 februarie 2018 a judecătoriei

Drochia sediul central, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de Cristina Pripa împotriva lui Serghei Pripa cu privire la modificarea

cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, s-a încasat de la Serghei Pripa

în beneficiul Cristinei Pripa cheltuielile de judecată în sumă de 500 lei,

c o n s t a t ă:

La 16 aprilie 2017, reclamanta Cristina Pripa a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Serghei Pripa cu privire la modificarea cuantumului pensiei

de întreținere a copiilor minori.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta Cristina Pripa a

invocat că a fost în căsătorie cu pârâtul Serghei Pripa, iar în urma neînțelegerilor

familiare au divorțat.

Reclamanta Cristina Pripa a relatat că din căsătoria comună au doi copii minori

- fiica xxxxxxxxxxx, născută la xxxxxxxxxxxx și fiica xxxxxxxxxx, născută la

xxxxxxxx, care se află la întreținerea sa.

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2015 a judecătoriei Drochia, s-a admis parțial

cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Pripa, s-a încasat de la Serghei

Pripa în beneficiul Cristinei Pripa pensie alimentară pentru întreținerea copiilor

1

minori xxxxxxxxx, născută la xxxxxxxx în mărime fixă de 650 lei din salariu și/sau

toate felurile de venit lunar și xxxxxxxxxx, născută la xxxxxxxxxxxx în mărime de

800 lei din salariu și/sau toate felurile de venit lunar începând cu 10 august 2015

până la atingerea majoratului copiilor sau schimbării situației materiale ale părților,

s-a încasat de la Serghei Pripa taxa de stat în beneficiul statului în sumă de 522 lei,

s-a încasat de la Serghei Pripa în beneficiul Cristinei Pripa cheltuielile de judecată

proporțional părții admise din pretenții în sumă de 1318,05 lei.

Reclamanta Cristina Pripa a menționat că în prezent situația materială a sa este

una complicată, veniturile pe care le realizează sunt insuficiente, iar suma achitată

de pârât pentru întreținerea copiilor este prea mică. Pe lîngă aceasta, din anul 2015,

s-a schimbat minimul de existență pentru întreținerea copiilor, iar fiica xxxxxxxxx

a trecut și ea în categoria copiilor cu vârsta între 7 și 17 ani. De asemenea, prețurile

la produsele alimentare și mărfurile industriale au crescut considerabil, și pe cale de

consecință întreținerea copiilor minori necesită mai multe surse financiare.

Reclamanta Cristina Pripa a relatat că pârâtul Serghei Pripa are o situație

financiară mai bună, el merge permanent la câștig peste hotarele țării, unde

realizează venituri considerabile din munci neoficiale, având posibilitatea de a achita

o pensie de întreținere mai mare.

Reclamanta Cristina Pripa consideră că pensia pentru întreținerea copiilor

minori încasată de la Serghei Pripa este insuficientă și nu corespunde situației actuale

și solicită încasarea pensiei alimentare de întreținere a copiilor minori de la Serghei

Pripa în mărime de 1000 lei lunar, pentru fiecare copil.

Reclamanta Cristina Pripa a solicitat admiterea acțiunii, majorarea

cuantumului pensiei alimentare de întreținere a copiilor minori încasată prin

hotărârea din 24 noiembrie 2015 a judecătoriei Drochia, de la Serghei Pripa pentru

întreținerea fiicei xxxxxxxxxx, născută la xxxxxxxxxxxx și fiicei xxxxxxxxx,

născută la xxxxxxxx, încasând câte 1000 lei lunar pentru fiecare, începând cu data

adresării în instanța de judecată și până la majoratul copiilor sau până la schimbarea

situației materiale a părților, încasarea tuturor cheltuielilor de judecată suportate la

examinarea prezentei cauze.

Prin hotărârea din 02 februarie 2018 a judecătoriei Drochia, sediul central s-a

admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Pripa împotriva lui

Serghei Pripa cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor

minori, s-a modificat cuantumul pensiei alimentare încasat prin hotărârea din

24 noiembrie 2015 a judecătoriei Drochia și pe viitor de încasat de la Serghei Pripa

în beneficiul Cristinei Pripa pensie pentru întreținerea copiilor minori fiicei

xxxxxxxxxx, născută la xxxxxxxxxxxx și fiicei xxxxxxxxx, născută la xxxxxxxx în

sumă bănească fixă în mărime de 1000 lei lunar pentru fiecare copil începând cu

18 aprilie 2017, până la majoratul copiilor sau modificării stării materiale a părților,

s-a încasat de la Serghei Pripa în beneficiul Cristinei Pripa cheltuielile de judecată

în sumă de 3000 lei, s-a încasat de la Serghei Pripa în beneficiul statului taxa de stat

în mărime de 720 lei.

Prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat

de Serghei Pripa, reprezentat de avocatul Iuliean Pleșca și s-a menținut hotărârea din

02 februarie 2018 a judecătoriei Drochia sediul central în cauza civilă la cererea de

2

chemare în judecată depusă de Cristina Pripa împotriva lui Serghei Pripa cu privire

la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori.

Prin decizia suplimentară din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a

admis cererea Cristinei Pripa cu privire la emiterea deciziei suplimentare în cauza

civilă la apelul declarat de Serghei Pripa, reprezentat de avocatul Iulian Pleșca

împotriva hotărârea din 02 februarie 2018 a judecătoriei Drochia sediul central,

adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Pripa

împotriva lui Serghei Pripa cu privire la modificarea cuantumului pensiei de

întreținere a copiilor minori, s-a încasat de la Serghei Pripa în beneficiul Cristinei

Pripa cheltuielile de judecată în sumă de 500 lei.

În consolidarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că Serghei Pripa

și Cristina Pripa au doi copii comuni: Valeria Pripa, născută la xxxxxxxxxxxx și

Vlada Pripa, născută la xxxxxxxx. Conform adeverinței nr.3936 din 22 august 2016

eliberată de Primăria satului Pelinia raionul Drochia copiii minori, xxxxxxxxx și

xxxxxxxxxx, se află la întreținerea reclamantei Cristina Pripa.

Instanța de apel a reținut că Serghei Pripa în baza hotărârii judecătorești achită

pensia de întreținere a copiilor minori xxxxxxxxx, născută la xxxxxxxxxxxx în

mărime de 800 lei lunar și xxxxxxxx, născută la xxxxxxxx în mărime fixă de 650 lei

lunar.

Instanța de apel a reținut prevederile art. art. 74, 76 Codul familiei care prevede

că părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă

care necesită sprijin material. În cazurile când părintele care datorează întreținere

copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primește

salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu are un salariu și/sau alte

venituri, precum și în alte cazuri când, din anumite motive, încasarea pensiei de

întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă,

dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească

poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă

plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma unei cote din

salariu și/sau alte venituri conform art.75 Codul familiei.

În conformitate cu prevederile art. 110 Codul familiei, care prevede că în cazul

în care starea materială sau familială a uneia dintre părți s-a schimbat, instanța

judecătorească, luând în considerare și alte circumstanțe importante ale părților, este

în drept, la cererea oricăreia dintre ele, să modifice cuantumul pensiei de întreținere

sau să-l scutească pe debitorul întreținerii de plata acesteia.

Instanța de apel a indicat că potrivit datelor Biroului Național de Statistică

valoarea minimului de existență în total a unui copil în vârstă de la 1 până la 6 ani

este de 1482, 20 lei, iar a unui copil în vârstă de la 7 până la 17 ani este în sumă de

1963,40 lei.

La fel instanța de apel a reținut că datele statistice descriu minimul de existență

pentru un copil, or, esența creșterii și îngrijirii unui copil în opinia instanței nu poate

fi limitată la minimul de existență, totodată, încasarea unei pensii de întreținere sub

formă unei cote părți din salariu ar afecta substanțial drepturile copiilor la asigurarea

unui trai decent.

Instanța de apel a reținut prevederile art. 18 alin. (1) din Convenția

3

internațională din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului, în vigoare

pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, care prevede că statele părți vor

depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia ambii

părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului.

Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine în

primul rând părinților sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se

conducă înainte de orice după interesul superior al copilului.

Astfel, instanța de apel a indicat că cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă

bănească fixă plătită lunar a fost stabilită reieșind din prevederile art. 76 alin. (1)

Codul familiei, iar faptul că intimata este sau nu angajată în câmpul muncii și că nu

a confirmat faptul că lunar cheltuiește 4000 lei pentru întreținerea copiilor nu are

relevanță la examinarea prezentei cauze, or, pensia de întreținere se solicită pentru

asigurarea unui minim de existență a copiilor minori și apelantul este obligat să

achite partea sa de cheltuieli pentru întreținerea copiilor indiferent de cheltuielile

suportate de părintele cu care copiii domiciliază.

Cu referire la argumentul apelantului precum că lucrează și are un venit stabil,

instanța de apel a reținut că, din certificatul prezentat se atestă că sa angajat la

serviciu în luna iulie 2017, adică după înaintarea cererii de chemare în judecată de

către reclamanta Cristina Pripa, iar ulterior, citațiile pe numele lui, se restituiau cu

mențiunea ”plecat”, circumstanță care denotă faptul că angajarea la serviciu a fost

temporară, astfel legal sa majorat pensia de întreținere fără a ține cont de suma de

4200 lei, venit lunar invocat de apelant.

Instanța de apel consideră că hotărârea primei instanțe este întemeiată și legală,

iar motivele invocate de către apelant sunt neîntemeiate, instanța de apel ajungând

la concluzia de a respinge apelul declarat și de a menține hotărârea primei instanțe.

Totodată, instanța de apel a reținut că la 05 iulie 2018 Cristina Pripa a înaintat

o cerere, prin care a solicitat emiterea unei decizii suplimentare prin care să se

dispună încasarea din contul lui Serghei Pripa în beneficiul Cristinei Pripa a

cheltuielilor de judecată ce constau din cheltuielile de asistență juridică în mărime

de 2000 lei.

Instanța de apel a constatat că suma de 2000 lei achitată de către Cristina Pripa

pentru întocmirea referinței la cererea de apel declarată de către Serghei Pripa nu

este una rezonabilă în raport cu obiectul litigiului și cu complexitatea cauzei, astfel,

instanța de apel a considerat necesar de a încasa din contul lui Serghei Pripa în

beneficiul Cristinei Pripa, în calitate de cheltuieli de asistență juridică, suma de 500

lei, sumă care în opinia instanței de apel, este una rezonabilă.

La 20 iulie 2018, Serghei Pripa a depus cerere de recurs împotriva deciziei din

24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri,

prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată depusă de Cristina

Pripa.

În motivarea cererii de recurs recurentul Serghei Pripa a indicat că nu este de

acord cu hotărârea instanței de fond și decizia instanței de apel, deoarece sunt ilegale,

fiind emise cu încălcarea esențială și aplicarea eronată normelor de drept material și

procedural, concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

4

Recurentul Serghei Pripa a invocat că instanța de fond și instanța de apel nu

au constat circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, concluziile

instanțelor expuse în hotărârii sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, fiind

efectuată o apreciere arbitrară a probelor.

Recurentul Serghei Pripa a indicat că Cristina Pripa abia la data de 20 noiembrie

2017 s-a angajat oficial în câmpul muncii în cadrul SRL „Pavelir-Com” pe 0,5

unitate, având un salariu de 1175 lei.

Recurentul Serghei Pripa a invocat că intimata Cristina Pripa nu este antrenată

pe deplin în câmpul muncii, și nu există circumstanțe ce ar împiedica-o să o facă.

Recurentul Serghei Pripa a relatat că este angajat oficial în câmpul muncii

începând cu 29 iulie 2017, în cadrul SRL „Regiunea-Exim”, în calitate de șofer,

având un salariu lunar stabil de 4200 lei, veniturile sale fiind stabile, transparente,

oficiale și constante. Nu activează peste hotarele Republicii Moldova neoficial și nu

tăinuiește veniturile.

Recurentul Serghei Pripa a menționat că instanța de apel și prima instanță nu

au invocat concluzii obiective referitoare la faptul că cuantumul pensiei alimentare

de 2000 lei lunar contravine prevederilor art. 75 alin. (1) Codul familiei, care este

mai mult de 1/3 din salariul lunar al subsemnatului, ce constituie suma de 4200 lei

lunar. Iar alte venituri el nu le are, și nu are posibilitatea de a le avea din cauză că

zilnic este antrenat doar la acest serviciu.

La 15 octombrie 2018 Cristina Pripa a declarat recurs împotriva deciziei

suplimentare din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți prin care a solicitat

admiterea recursului, modificarea deciziei suplimentre a instanței de apel, prin care

să fie dispusă încasarea din contului lui Serghei Pripa în beneficiul Cristinei Pripa a

cheltuielilor de asistență juridică la etapa judecării cauzei în instanța de apel în sumă

de 2000 lei.

În motivarea cererii de recurs recurenta Cristina Pripa a indicat că nu este de

acord cu decizia suplimentară a instanței de apel, deoarece este ilegală, nu a fost

aplicată norma de drept material care trebuia să fie aplicată, a fost interpretată în

mod eronat legea.

Recurenta Cristina Pripa a menționat că pentru prezentarea referinței la cererea

de apel a achitat suma de 2000 lei, conform bonul de plată Seria PL Nr. 335541 din

11 mai 2018, ce constituie onorariul avocatului Rusu Virgiliu pentru activitatea

acestuia în întocmirea referinței.

Recurenta Cristina Pripa a invocat prevederile art. 96 alin. (1) Cod de procedură

civilă care prevede că, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul

să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică,

în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

Recurenta Cristina Pripa consideră că în mod eronat instanța de apel a constatat

că onorariu avocatului în cuantum de 2000 lei nu este unul rezonabil.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată participanților la proces la data

5

de 18 iunie 2018, prin scrisoarea de expediere numărul 15340 (f. d. 129), fiind

recepționată de către recurenta Cristina Pripa la 22 iunie 2018, corespunzător

trimiterii poștale DS3100053370AS (f.d.131), însă la materialele cauzei lipsesc date

despre recepționarea acesteia de către recurentul Serghei Pripa. Totodată, copia

deciziei suplimentare din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost expediată

participanților la proces la data de 26 septembrie 2018, prin scrisoarea de expediere

numărul 20462, fiind recepționată de către recurenta Cristina Pripa la 02 octombrie

2018, corespunzător trimiterii poștale DS3118081860AS (f.d.152) și de recurentul

Serghei Pripa la 02 octombrie 2018, conform trimiterii poștale DS3118081859AS

(f.d.151).

Prin urmare, la caz se constată că recurenții Serghei Pripa și Cristina Pripa,

s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursurile în termen.

La 05 noiembrie 2018, în adresa intimaților Serghei Pripa și Cristina Pripa, a

fost expediată copia recursului declarat de Serghei Pripa și Cristina Pripa,cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 15 noiembrie 2018 Cristina Pripa a depus referință la cererea de recurs

declarată de Serghei Pripa prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

La 30 noiembrie 2018 Serghei Pripa a depus referință la cererea de recurs

declarată de Cristina Pripa prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind

ilegală.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Serghei Pripa și Cristina Pripa,

în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt

inadmisibile.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Serghei Pripa și Cristina

Pripa, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate de Serghei Pripa și

Cristina Pripa, se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către

6

instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la

instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective. Trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei

hotărâre din 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1-11 ) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

7

Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire

cu privire la fondul recursului.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a

Curții Supreme de Justiție la data emiterii și se transmite tuturor participanților la

proces și reprezentanților acestora.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile

declarate de Serghei Pripa și Cristina Pripa, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă și, drept urmare, sunt

inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod

de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Serghei Pripa și Cristina

Pripa, împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți și deciziei

suplimentare din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea

de chemare în judecată depusă de Cristina Pripa împotriva lui Serghei Pripa cu

privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

8