2ra-2469/18 — majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori

Dosar nr. 2ra-2469/18 Prima instanță, Judecătoria Drochia, sediul central, judecător: V. Craveț Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți judecători: A. Garbuz, A. Ciobanu, I. Grosu ÎNCHEIERE 12 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Serghei Pripa și Cristina Pripa, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Pripa împotriva lui Serghei Pripa cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins apelul declarat de Serghei Pripa, reprezentat de avocatul Iulian Pleșca și s-a menținut hotărârea din 02 februarie 2018 a judecătoriei Drochia sediul central și împotriva deciziei suplimentare din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a admis cererea Cristinei Pripa cu privire la emiterea deciziei suplimentare în cauza civilă la apelul declarat de Serghei Pripa, reprezentat de avocatul Iulian Pleșca împotriva hotărârea din 02 februarie 2018 a judecătoriei Drochia sediul central, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Pripa împotriva lui Serghei Pripa cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, s-a încasat de la Serghei Pripa în beneficiul Cristinei Pripa cheltuielile de judecată în sumă de 500 lei, c o n s t a t ă: La 16 aprilie 2017,

reclamanta Cristina Pripa a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Pripa cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta Cristina Pripa a invocat că a fost în căsătorie cu pârâtul Serghei Pripa, iar în urma neînțelegerilor familiare au divorțat. Reclamanta Cristina Pripa a relatat că din căsătoria comună au doi copii minori - fiica xxxxxxxxxxx, născută la xxxxxxxxxxxx și fiica xxxxxxxxxx, născută la xxxxxxxx, care se află la întreținerea sa.

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2015 a judecătoriei Drochia, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Pripa, s-a încasat de la Serghei Pripa în beneficiul Cristinei Pripa pensie alimentară pentru întreținerea copiilor 1 minori xxxxxxxxx, născută la xxxxxxxx în mărime fixă de 650 lei din salariu și/sau toate felurile de venit lunar și xxxxxxxxxx, născută la xxxxxxxxxxxx în mărime de 800 lei din salariu și/sau toate felurile de venit lunar începând cu 10 august 2015 până la atingerea majoratului copiilor sau schimbării situației materiale ale părților, s-a încasat de la Serghei Pripa taxa de stat în beneficiul statului în sumă de 522 lei, s-a încasat de la Serghei Pripa în beneficiul Cristinei Pripa cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții în sumă de 1318,05 lei.

Reclamanta Cristina Pripa a menționat că în prezent situația materială a sa este una complicată, veniturile pe care le realizează sunt insuficiente, iar suma achitată de pârât pentru întreținerea copiilor este prea mică. Pe lîngă aceasta, din anul 2015, s-a schimbat minimul de existență pentru întreținerea copiilor, iar fiica xxxxxxxxx a trecut și ea în categoria copiilor cu vârsta între 7 și 17 ani. De asemenea, prețurile la produsele alimentare și mărfurile industriale au crescut considerabil, și pe cale de consecință întreținerea copiilor minori necesită mai multe surse financiare. Reclamanta Cristina Pripa a relatat că pârâtul Serghei Pripa are o situație financiară mai bună, el merge permanent la câștig peste hotarele țării, unde realizează venituri considerabile din munci neoficiale, având posibilitatea de a achita o pensie de întreținere mai mare.

Reclamanta Cristina Pripa consideră că pensia pentru întreținerea copiilor minori încasată de la Serghei Pripa este insuficientă și nu corespunde situației actuale și solicită încasarea pensiei alimentare de întreținere a copiilor minori de la Serghei Pripa în mărime de 1000 lei lunar, pentru fiecare copil. Reclamanta Cristina Pripa a solicitat admiterea acțiunii, majorarea cuantumului pensiei alimentare de întreținere a copiilor minori încasată prin hotărârea din 24 noiembrie 2015 a judecătoriei Drochia, de la Serghei Pripa pentru întreținerea fiicei xxxxxxxxxx, născută la xxxxxxxxxxxx și fiicei xxxxxxxxx, născută la xxxxxxxx, încasând câte 1000 lei lunar pentru fiecare, începând cu data adresării în instanța de judecată și până la majoratul copiilor sau până la schimbarea situației materiale a părților, încasarea tuturor cheltuielilor de judecată suportate la examinarea prezentei cauze.

Prin hotărârea din 02 februarie 2018 a judecătoriei Drochia, sediul central s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Pripa împotriva lui Serghei Pripa cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, s-a modificat cuantumul pensiei alimentare încasat prin hotărârea din 24 noiembrie 2015 a judecătoriei Drochia și pe viitor de încasat de la Serghei Pripa în beneficiul Cristinei Pripa pensie pentru întreținerea copiilor minori fiicei xxxxxxxxxx, născută la xxxxxxxxxxxx și fiicei xxxxxxxxx, născută la xxxxxxxx în sumă bănească fixă în mărime de 1000 lei lunar pentru fiecare copil începând cu 18 aprilie 2017, până la majoratul copiilor sau modificării stării materiale a părților, s-a încasat de la Serghei Pripa în beneficiul Cristinei Pripa cheltuielile de judecată în sumă de 3000 lei, s-a încasat de la Serghei Pripa în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 720 lei.

Prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de Serghei Pripa, reprezentat de avocatul Iuliean Pleșca și s-a menținut hotărârea din 02 februarie 2018 a judecătoriei Drochia sediul central în cauza civilă la cererea de 2 chemare în judecată depusă de Cristina Pripa împotriva lui Serghei Pripa cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori.

Prin decizia suplimentară din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a admis cererea Cristinei Pripa cu privire la emiterea deciziei suplimentare în cauza civilă la apelul declarat de Serghei Pripa, reprezentat de avocatul Iulian Pleșca împotriva hotărârea din 02 februarie 2018 a judecătoriei Drochia sediul central, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Pripa împotriva lui Serghei Pripa cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, s-a încasat de la Serghei Pripa în beneficiul Cristinei Pripa cheltuielile de judecată în sumă de 500 lei. În consolidarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că Serghei Pripa și Cristina Pripa au doi copii comuni: Valeria Pripa, născută la xxxxxxxxxxxx și Vlada Pripa, născută la xxxxxxxx.

Conform adeverinței nr.3936 din 22 august 2016 eliberată de Primăria satului Pelinia raionul Drochia copiii minori, xxxxxxxxx și xxxxxxxxxx, se află la întreținerea reclamantei Cristina Pripa. Instanța de apel a reținut că Serghei Pripa în baza hotărârii judecătorești achită pensia de întreținere a copiilor minori xxxxxxxxx, născută la xxxxxxxxxxxx în mărime de 800 lei lunar și xxxxxxxx, născută la xxxxxxxx în mărime fixă de 650 lei lunar. Instanța de apel a reținut prevederile art. art. 74, 76 Codul familiei care prevede că părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material.

În cazurile când părintele care datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri când, din anumite motive, încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art.75 Codul familiei.

În conformitate cu prevederile art. 110 Codul familiei, care prevede că în cazul în care starea materială sau familială a uneia dintre părți s-a schimbat, instanța judecătorească, luând în considerare și alte circumstanțe importante ale părților, este în drept, la cererea oricăreia dintre ele, să modifice cuantumul pensiei de întreținere sau să-l scutească pe debitorul întreținerii de plata acesteia. Instanța de apel a indicat că potrivit datelor Biroului Național de Statistică valoarea minimului de existență în total a unui copil în vârstă de la 1 până la 6 ani este de 1482, 20 lei, iar a unui copil în vârstă de la 7 până la 17 ani este în sumă de 1963,40 lei.

La fel instanța de apel a reținut că datele statistice descriu minimul de existență pentru un copil, or, esența creșterii și îngrijirii unui copil în opinia instanței nu poate fi limitată la minimul de existență, totodată, încasarea unei pensii de întreținere sub formă unei cote părți din salariu ar afecta substanțial drepturile copiilor la asigurarea unui trai decent. Instanța de apel a reținut prevederile art. 18 alin. (1) din Convenția 3 internațională din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, care prevede că statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului.

Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rând părinților sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului. Astfel, instanța de apel a indicat că cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar a fost stabilită reieșind din prevederile art. 76 alin. (1) Codul familiei, iar faptul că intimata este sau nu angajată în câmpul muncii și că nu a confirmat faptul că lunar cheltuiește 4000 lei pentru întreținerea copiilor nu are relevanță la examinarea prezentei cauze, or, pensia de întreținere se solicită pentru asigurarea unui minim de existență a copiilor minori și apelantul este obligat să achite partea sa de cheltuieli pentru întreținerea copiilor indiferent de cheltuielile suportate de părintele cu care copiii domiciliază.

Cu referire la argumentul apelantului precum că lucrează și are un venit stabil, instanța de apel a reținut că, din certificatul prezentat se atestă că sa angajat la serviciu în luna iulie 2017, adică după înaintarea cererii de chemare în judecată de către reclamanta Cristina Pripa, iar ulterior, citațiile pe numele lui, se restituiau cu mențiunea ”plecat”, circumstanță care denotă faptul că angajarea la serviciu a fost temporară, astfel legal sa majorat pensia de întreținere fără a ține cont de suma de 4200 lei, venit lunar invocat de apelant. Instanța de apel consideră că hotărârea primei instanțe este întemeiată și legală, iar motivele invocate de către apelant sunt neîntemeiate, instanța de apel ajungând la concluzia de a respinge apelul declarat și de a menține hotărârea primei instanțe.

Totodată, instanța de apel a reținut că la 05 iulie 2018 Cristina Pripa a înaintat o cerere, prin care a solicitat emiterea unei decizii suplimentare prin care să se dispună încasarea din contul lui Serghei Pripa în beneficiul Cristinei Pripa a cheltuielilor de judecată ce constau din cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2000 lei. Instanța de apel a constatat că suma de 2000 lei achitată de către Cristina Pripa pentru întocmirea referinței la cererea de apel declarată de către Serghei Pripa nu este una rezonabilă în raport cu obiectul litigiului și cu complexitatea cauzei, astfel, instanța de apel a considerat necesar de a încasa din contul lui Serghei Pripa în beneficiul Cristinei Pripa, în calitate de cheltuieli de asistență juridică, suma de 500 lei, sumă care în opinia instanței de apel, este una rezonabilă.

La 20 iulie 2018, Serghei Pripa a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Pripa. În motivarea cererii de recurs recurentul Serghei Pripa a indicat că nu este de acord cu hotărârea instanței de fond și decizia instanței de apel, deoarece sunt ilegale, fiind emise cu încălcarea esențială și aplicarea eronată normelor de drept material și procedural, concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. 4 Recurentul Serghei Pripa a invocat că instanța de fond și instanța de apel nu au constat circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, concluziile instanțelor expuse în hotărârii sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, fiind efectuată o apreciere arbitrară a probelor.

Recurentul Serghei Pripa a indicat că Cristina Pripa abia la data de 20 noiembrie 2017 s-a angajat oficial în câmpul muncii în cadrul SRL „Pavelir-Com” pe 0,5 unitate, având un salariu de 1175 lei. Recurentul Serghei Pripa a invocat că intimata Cristina Pripa nu este antrenată pe deplin în câmpul muncii, și nu există circumstanțe ce ar împiedica-o să o facă. Recurentul Serghei Pripa a relatat că este angajat oficial în câmpul muncii începând cu 29 iulie 2017, în cadrul SRL „Regiunea-Exim”, în calitate de șofer, având un salariu lunar stabil de 4200 lei, veniturile sale fiind stabile, transparente, oficiale și constante. Nu activează peste hotarele Republicii Moldova neoficial și nu tăinuiește veniturile.

Recurentul Serghei Pripa a menționat că instanța de apel și prima instanță nu au invocat concluzii obiective referitoare la faptul că cuantumul pensiei alimentare de 2000 lei lunar contravine prevederilor art. 75 alin. (1) Codul familiei, care este mai mult de 1/3 din salariul lunar al subsemnatului, ce constituie suma de 4200 lei lunar. Iar alte venituri el nu le are, și nu are posibilitatea de a le avea din cauză că zilnic este antrenat doar la acest serviciu. La 15 octombrie 2018 Cristina Pripa a declarat recurs împotriva deciziei suplimentare din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei suplimentre a instanței de apel, prin care să fie dispusă încasarea din contului lui Serghei Pripa în beneficiul Cristinei Pripa a cheltuielilor de asistență juridică la etapa judecării cauzei în instanța de apel în sumă de 2000 lei.

În motivarea cererii de recurs recurenta Cristina Pripa a indicat că nu este de acord cu decizia suplimentară a instanței de apel, deoarece este ilegală, nu a fost aplicată norma de drept material care trebuia să fie aplicată, a fost interpretată în mod eronat legea. Recurenta Cristina Pripa a menționat că pentru prezentarea referinței la cererea de apel a achitat suma de 2000 lei, conform bonul de plată Seria PL Nr. 335541 din 11 mai 2018, ce constituie onorariul avocatului Rusu Virgiliu pentru activitatea acestuia în întocmirea referinței. Recurenta Cristina Pripa a invocat prevederile art. 96 alin. (1) Cod de procedură civilă care prevede că, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

Recurenta Cristina Pripa consideră că în mod eronat instanța de apel a constatat că onorariu avocatului în cuantum de 2000 lei nu este unul rezonabil. În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată participanților la proces la data 5 de 18 iunie 2018, prin scrisoarea de expediere numărul 15340 (f. d. 129), fiind recepționată de către recurenta Cristina Pripa la 22 iunie 2018, corespunzător trimiterii poștale DS3100053370AS (f.d.131), însă la materialele cauzei lipsesc date despre recepționarea acesteia de către recurentul Serghei Pripa.

Totodată, copia deciziei suplimentare din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost expediată participanților la proces la data de 26 septembrie 2018, prin scrisoarea de expediere numărul 20462, fiind recepționată de către recurenta Cristina Pripa la 02 octombrie 2018, corespunzător trimiterii poștale DS3118081860AS (f.d.152) și de recurentul Serghei Pripa la 02 octombrie 2018, conform trimiterii poștale DS3118081859AS (f.d.151). Prin urmare, la caz se constată că recurenții Serghei Pripa și Cristina Pripa, s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursurile în termen. La 05 noiembrie 2018, în adresa intimaților Serghei Pripa și Cristina Pripa, a fost expediată copia recursului declarat de Serghei Pripa și Cristina Pripa,cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 15 noiembrie 2018 Cristina Pripa a depus referință la cererea de recurs declarată de Serghei Pripa prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. La 30 noiembrie 2018 Serghei Pripa a depus referință la cererea de recurs declarată de Cristina Pripa prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind ilegală. Examinând temeiurile recursurilor declarate de Serghei Pripa și Cristina Pripa, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Serghei Pripa și Cristina Pripa, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate de Serghei Pripa și Cristina Pripa, se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către 6 instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective.

Trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei hotărâre din 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1-11 ) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

7 Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a Curții Supreme de Justiție la data emiterii și se transmite tuturor participanților la proces și reprezentanților acestora. În asemenea circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile declarate de Serghei Pripa și Cristina Pripa, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Serghei Pripa și Cristina Pripa, împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți și deciziei suplimentare din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Pripa împotriva lui Serghei Pripa cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan 8