2ra-1015/18 — stabilirea domiciliului copiilor minori și incasarea pensiei de intretinere a copiilor minori

2ra-1015/18 — stabilirea domiciliului copiilor minori și incasarea pensiei de intretinere a copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosar nr. 2ra-1015/2018

prima instanță, Judecătoria Cahul, sediul Cantemir, (jud: S. Caitaz)

instanța de apel, Curtea de Apel Cahul (jud: G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă)

Î N C H E I E R E

27 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Dmitrii Lupașcu,

reprezentat de avocatul Serghei Rusev,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Chirilă

împotriva lui Dmitrii Lupașcu, persoana interesată Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei Cantemir cu privire la încasarea pensiei de întreținere și

determinarea domiciliului copiilor minori,

împotriva deciziei din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care

s-a respins ca nefondat apelul declarat de Dmitrii Lupașcu, reprezentat de avocatul

Serghei Rusev, și s-a menținută hotărârea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei

Cahul, sediul Cantemir,

c o n s t a t ă :

La data de 05 aprilie 2017, Svetlana Chirilă, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Dmitrii Lupașcu, persoana interesată Direcția Asistență

Socială și Protecția Familiei Cantemir cu privire la încasarea pensiei de întreținere

și determinarea domiciliului copiilor minori.

În motivarea acțiunii, reclamanta Svetlana Chirilă, a indicat că, s-a aflat în

relații de familie cu pârâtul Dmitrii Lupașcu, pe parcursul perioadei de 9 ani, din

care au rezultat doi copii minori, XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX,

născut la XXXXX. Viața în comun cu pârâtul a eșuat din motivul, că dânsul a

cunoscut o altă femeie, cu care concubinează de mai mult timp și la moment nu

mai locuiesc împreună. Copiii au rămas să locuiască cu ea, și s-au stabilit cu

domiciliul la părinții ei din satul Bobocica, raionul Cantemir.

Reclamanta Svetlana Chirilă, a relatat că, pârâtul Dmitrii Lupașcu, practic

tot timpul se află peste hotarele țării, nu comunică cu ea și nici cu copii, nu se

interesează de viața și soarta copiilor, și nici nu acordă ajutor material, pentru

întreținerea copiilor, fapt din care și a fost nevoită să se adreseze în instanța de

judecată, privind încasarea de la Dmitrii Lupașcu a pensiei de întreținere a

copiilor minori. Concomitent cu încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori,

a solicitat soluționarea chestiunii, privind determinarea domiciliului copiilor

minori și anume ca domiciliul copiilor minori, să fie stabilit cu mama, dat fiind

1

faptul că, este în stare să asigure copiilor, un trai decent și o dezvoltare

armonioasă, atât fizică, cât și psihică.

Reclamanta Svetlana Chirilă, a solicitat încasarea de la pârâtul Dmitrii

Lupașcu, a pensiei pentru întreținerea copiilor minori, XXXXX, născută la

XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, în sumă de 1/3 din salariu și/sau alte

venituri lunare, iar în caz de instabilitate a veniturilor, cuantumul pensiei de

întreținere să fie stabilit în mărime de 1500 lei, lunar, pentru fiecare copil, cu

începere din ziua depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea

majoratului de către copii.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Chirilă

împotriva lui Dmitrii Lupașcu, s-a stabilit domiciliul lui XXXXX, născută la

XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, la domiciliul mamei Svetlana Chirilă, s-

a încasat de la Dmitrii Lupașcu născut la XXXXX, locuitor al satului

XXXXX,IDNP XXXXX, în beneficiul reclamantei Svetlanei Chirilă, pensie de

întreținere pentru copiii minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născut

la XXXXX, într-o sumă bănească fixă în mărime de câte 1000 lei, pe lună la

întreținerea fiecărui copil, începând cu data de 05 aprilie 2017 și până la

majoratul copiilor, s-a încasat de la Dmitrii Lupașcu, în beneficiul statului taxa

de stat în mărime de 720 lei.

Prin decizia din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, s-a respins ca

nefondat, apelul declarat de Dmitrii Lupașcu, reprezentat de avocatul Serghei

Rusev, și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 14

noiembrie 2017, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de Chirilă Svetlana împotriva lui Lupașcu Dmitrii, persoana interesată Direcția

Asistență Socială și Protecția Familiei Cantemir cu privire la determinarea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

În argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că instanța

de fond, a examinat minuțios și obiectiv și a emis o hotărâre întemeiată și

motivată, fiind adoptată cu aplicarea corectă a normelor de drept material și cu

respectare a normelor de drept procedural și care urmează a fi menținută.

La fel, instanța de apel a invocat prevederile art. 75 alin. (1) Codul familiei

al RM, care stipulează că pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează

din salariu și/sau alte venituri ale părinților în mărime de 1/4 - pentru un copil, 1/3

– pentru doi copii și 1/2 – pentru 3 și mai mulți copii.

De asemenea, instanța de apel a reținut art. 76 alin. (1) și (2) Codul familiei,

care prevede că, în cazurile în care părintele, care datorează întreținere copilului

său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primește

salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu are un salariu și/sau

alte venituri, precum și în alte cazuri când, din anumite motive, încasarea pensiei

de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă,

dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța

judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă

bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub

forma unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art. 75. Cuantumul sumei

bănești fixe încasate în conformitate cu alin. (1) se determină de instanța

judecătorească, ținându-se cont de starea materială și familială a părților, de alte

circumstanțe importante și păstrându-se, dacă este posibil, nivelul anterior de

asigurare materială a copilului. În spiritul practicii judiciare naționale, la

2

încasarea pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă, instanțele judecătorești

urmează să țină cont de starea materială și familială a părților și de alte

circumstanțe importante pentru soluționarea problemei încasării pensiei de

întreținere a copiilor minori. Totodată, instanțele judecătorești urmează să țină

cont și de prevederile art. 58 alin. (1) și art. 74 alin. (1), din Codul familiei.

Instanța de apel a mai menționat că, nici în cadrul examinării cauzei în

instanța de apel și nici la examinarea cauzei în instanța de fond, de către apelant,

sau reprezentantul acestuia, nu au fost prezentate careva probe convingătoare,

care ar demonstra situația materială precară a apelantului. În cadrul examinării

cauzei în prima instanță, de către apelantul Dmitrii Lupașcu, au fost anexate

adeverință-confirmare, eliberată de Primăria satului Tartaul, raionul Cantemir,

potrivit căreia se confirmă că, apelantul Dmitrii Lupașcu, nu deține cote de

terenuri agricole și nu deține bunuri imobile pe teritoriul satului Tartaul, raionul

Cantemir. Totodată de către apelantul Dmitrii Lupașcu, a fost anexat certificatul,

eliberat de Primăria satului Tartaul, raionul Cantemir, potrivit căruia se confirmă

că nu este angajat în câmpul muncii, pe teritoriul satului Tartaul, raionul

Cantemir.

Instanța de apel a mai reținut ca fiind neîntemeiate argumentele apelantului

Dmitrii Lupașcu și reprezentantului său, avocatul Serghei Rusev, invocate în

cererea de apel și susținute de reprezentant în ședințele de judecată, în instanța de

fond și în instanța de apel, referitor la situația materială dificilă a apelantului or,

aceste argumente nu au fost susținute prin probe convingătoare.

Instanța de apel a mai menționat că adeverința-confirmare, eliberată de

Primăria satului Tartaul, raionul Cantemir, privind lipsa bunurilor imobile,

înregistrate pe numele apelantului Dmitrii Lupașcu, pe teritoriul satului Tartaul,

raionul Cantemir și certificatul, eliberat de aceiași primărie, precum că apelantul

nu este angajat în câmpul muncii pe teritoriul localității respective, nu sânt

suficiente, ca să confirme situația materială dificilă a apelantului.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, în ședința instanței de fond, cât și

în ședința instanței de apel, nu s-a constatat că apelantul Dmitrii Lupașcu are și

alte persoane la întreținere, nu a fost constatat că apelantul suferă de careva

maladie sau boală, ce nu iar permite acestuia să muncească și respectiv nu sânt

stabilite circumstanțe, care ar putea duce la concluzia de micșorare a pensiei de

întreținere a copiilor minori.

La fel instanța de apel a reținut că, fiind neîntemeiate argumentele

apelantului, referitor la imposibilitatea de a reveni în Republica Moldova, din

motivul lipsei documentelor de identitate și angajare în serviciu.

Instanța de apel a invocat prevederile art. 18 alin. (1) al Legii nr. 338 din

15 decembrie 1994 cu privire la drepturile copilului, care prevede că ambii

părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii poartă răspunderea principală

pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținând cont

în primul rând de interesele acestuia. Răspunderea pentru creșterea copilului și

asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rând părinților, și altor persoane

responsabile care trebuie să se conducă de interesul superior al copilului.

Instanța de apel a invocat prevederile art. 27 alin. (2) al Convenției cu privire

la drepturile copilului, adoptată la 20 noiembrie 1989 la New York, în vigoare

pentru Republica Moldova, din 25 februarie 1993, conform căreia părinților și

oricăror altor persoane, care au în grijă un copil le revine în primul rând

3

responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor

financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.

Instanța de apel a indicat că, încasarea pensiei de întreținere a copiilor

minori, XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, în mărime

de a câte 1000 de lei, plătită lunar pentru fiecare copil, din contul apelantului

Dmitrii Lupașcu, vine în concordanță cu interesul superior al copiilor și va avea

un impact pozitiv, sub aspectul respectării acestuia.

La data de 04 aprilie 2018, Dmitrii Lupașcu, reprezentat de avocatul

Serghei Rusev, a declarat recurs împotriva deciziei din 27 februarie 2018 Curții de

Apel Cahul, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel, și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cuantumul

pensiei de întreținere a copiilor minori XXXXX și XXXXX să fie determinată,

într-o sumă bănească fixă de 700 lei, lunar pentru fiecare copil.

În motivarea cererii de recurs, recurentul, Dmitrii Lupașcu, a indicat că,

consideră decizia a instanței de apel, ca fiind neîntemeiată deoarece instanța de

apel nu a constatat și elucidat pe deplin toate împrejurările, care au importanță

pentru soluționarea pricinii în fond și a aplicat incorect normele de drept material

și procedural, stabilite la art. 432 alin. (2) lit. a), d) Codul de procedură civilă.

Recurentul a menționat că, instanța de apel nu a luat în considerație starea sa

materială grea, care este una precară și că este în imposibilitate de a achita suma

de 2000 lei, drept pensie de întreținere a copiilor minori. A invocat că nu dispune

de careva bunuri imobile, de terenuri agricole, ce i-ar permite să aibă un venit

regulat, nu este angajat în câmpul muncii, are finisate doar 8 clase, nu deține

careva profesii, iar din acest motiv, are impedimente la angajare la o muncă

calificată și bine plătită, prin urmare indică că va fi în imposibilitate, să achite

pensia de întreținere în mărime de 2000 lei, lunar pentru copii.

La fel, recurentul Dmitrii Lupașcu, a specificat că, în decizia instanței de

apel, se face referire la practica judiciară națională, potrivit căreia cuantumul de

1000 lei, pensie de întreținere pentru un copil minor, reprezintă o sumă

rezonabilă, însă consideră că instanța de apel, a aplicat în mod eronat analogia

legii, sau analogia dreptului, deoarece în asemenea cazuri, instanța nu poate opera

cu о anumită practica judiciară, circumstanțele și aprecierea cuantumului pensiei

de întreținere a copiilor minori, urmau a fi determinate în mod individual, de la

caz la caz, ținând cont de starea materială a părinților.

Totodată, recurentul a menționat că, nu contestă sub nici o formă obligația,

de întreținere a copiilor minori, că este de acord cu achitarea pensiei, însă solicită

instanței de judecată sa-i stabilească о pensie de întreținere în concordanță cu

realitățile, în care se află și cu posibilitățile sale. Consideră că reieșind din

posibilitățile pe care le are, va putea achita lunar, aproximativ 650-700 lei pentru

fiecare copil, iar acest lucru îi va permite sa dispună de anumite resurse

financiare, pentru a se întreține.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

27 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, a fost expediată participanților la

proces la data de 03 martie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 05-2a-147-

31012018 (f.d. 79), însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei,

lipsește.

4

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost

depus de către Dmitrii Lupașcu, reprezentat de avocatul Serghei Rusev, la data de

04 aprilie 2018, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură

civilă.

La 02 mai 2018, în adresa intimatei Svetlana Chirilă, a fost expediată copia

recursului declarat de către Dmitrii Lupașcu, reprezentat de avocatul Serghei

Rusev, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimata, Svetlana Chirilă nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și

nu a depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Dmitrii Lupașcu,

reprezentat de avocatul Serghei Rusev, în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Dmitrii Lupașcu,

reprezentat de avocatul Serghei Rusev, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de către Dmitrii Lupașcu,

reprezentat de avocatul Serghei Rusev, se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

5

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Dmitrii Lupașcu, reprezentat de avocatul

Serghei Rusev.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se considera inadmisibil recursul declarat de Dmitrii Lupașcu, reprezentat de

avocatul Serghei Rusev, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din

27 februarie 2018, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Svetlana Chirilă împotriva lui Dmitrii Lupașcu, persoana interesată Direcția

Asistență Socială și Protecția Familiei Cantemir cu privire la încasarea pensiei de

întreținere și determinarea domiciliului copiilor minori.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

6