3ra-1492/18 — anularea actului administrativ

3ra-1492/18 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 3ra-1492/2018

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru (D. Șușchevici)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (Iu. Cimpoi, Al. Danilov, I. Secrieru)

D E C I Z I E

05 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Galina Stratulat

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Eliri”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Eliri” împotriva Primăriei municipiului Chișinău, intervenient accesoriu

Alexandru Ghetmaneț, Boris Brauda cu privire la anularea actelor,

împotriva deciziei din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Eliri” și s-a menținut hotărîrea din

17 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 20 martie 2017, SA „Eliri” a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Alexandru Ghetmaneț,

Boris Brauda cu privire la anularea actelor.

În motivarea acțiunii, reclamanta SA „Eliri” a indicat că este proprietara

construcției situate în mun. Chișinău, str. Xxxxx5, cu nr. cadastral xxxxx, iar Boris

Brauda, Natalia Brauda și Alexandru Ghetmaneț sunt proprietari ai

spațiilor/încăperilor izolate cu numărul cadastral xxxxx.002/003/013 și au început

lucrările de construcție a unei scări exterioare de acces de la etajul 2 al spațiilor ce

le aparțin.

Reclamanta a menționat că în cadrul executării lucrărilor de construcție au fost

sparți și deformați pereții exteriori ai clădirii, care nu le aparține lui Boris Brauda,

Natalia Brauda și Alexandru Ghetmaneț. Or, pereții exteriori ai clădirii multietajate

aparțin SA „Eliri”.

La fel, reclamanta SA „Eliri” a invocat că scara exterioară care se intenționează

a fi construită, depășește limitele încăperilor și a terenului, ce aparțin lui Boris

Brauda, Natalia Brauda și Alexandru Ghetmaneț, fiind așadar în mod ilegal

amplasată pe terenul care aparține SA „Eliri” cu drept de arendă.

1

Reclamanta a indicat că conform datelor din Registrul bunurilor imobile,

terenul cu numărul cadastral xxxxx.140, aflat în proprietatea lui Boris Brauda,

Natalia Brauda și Alexandru Ghetmaneț este liber de orice construcție aferentă, fapt

care exclude cele indicate în autorizația de construire, precum că scara de acces este

amplasată pe terenul respectiv. Iar bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx este

situat pe terenul cu numărul cadastral xxxxx.139, asupra căruia SA „Eliri” are drept

de arendă și pentru care nu și-a manifestat acordul la construcția scării în litigiu. Mai

mult, acordul coproprietarilor de imobil/teren este impus prin dispozițiile art. 3 alin.

(1) lit. d), din Legea mr. 163 din 09 iulie 2010, care prevede necesitatea eliberării

acordului autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren al căror interese pot

fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada de

exploatare a obiectivului construit.

Astfel, reclamanta SA „Eliri” indică că în calitate de arendaș, i-a fost lezat

dreptul de posesie și folosință asupra terenului arendat, cu numărul cadastral

xxxxx.139, deoarece nu și-a dat acordul în privința construcției scării exterioare și i

s-a limitat din contul acesteia dreptului său de posesie asupra terenului.

La fel, reclamanta a menționat că pârâții sunt proprietari doar a încăperilor din

clădire, iar SA „Eliri” este proprietara întregii clădirii situate pe str. Xxxxx5, mun.

Chișinău, fapt ce se confirmă prin Adeverința de Privatizare, emisă de Agenția

Proprietății Publice.

Prin urmare, reclamanta SA „Eliri” a solicitat admiterea prezentei cereri,

anularea certificatului de urbanism nr. 275i/16 din 17 iunie 2017 și a autorizației de

construire cu nr. 232-c/16 din 14 septembrie 2016, eliberată lui Boris Brauda și

Alexandru Ghetmaneț, în partea construcției scării de acces pe terenul deținut de SA

„Eliri”.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-

a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SA „Eliri”

împotriva Primăriei municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Alexandru

Ghetmaneț, Boris Brauda cu privire la anularea certificatul de urbanism nr. 275i/16

din 17 iunie 2017 și autorizația de construire cu nr. 232-c/16 din 14 septembrie 2016,

eliberate lui Boris Brauda și Alexandru Ghetmaneț, în partea construcției scării de

acces pe terenul deținut de SA „Eliri”.

Prin decizia din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Societatea pe Acțiuni „Eliri” și s-a menținut hotărîrea din 17 octombrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces la

data de 25 iunie 2018, conform scrisorii de expediere nr. 7349 (f.d.138), însă careva

date despre recepționarea acesteia de către recurenta SA „Eliri”, la materialele cauzei

lipsesc.

2

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost depus de

SA „Eliri” la data de 10 septembrie 2018, cu respectarea termenului prevăzut la art.

434 Cod de procedură civilă.

Prin cererea de recurs, recurenta SA „Eliri” a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei

noi hotărîri, prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea pe Acțiuni „Eliri” împotriva Primăriei municipiului Chișinău,

intervenient accesoriu Alexandru Ghetmaneț, Boris Brauda cu privire la anularea

actelor.

În motivarea cererii de recurs, recurenta SA „Eliri” a indicat că instanța de apel

a încălcat și aplicat eronat normele de drept material.

Recurenta a menționat că concluzia instanței de apel, precum că pretenția

reclamantei privind anularea certificatului de urbanism nr 275i/16 din 17 iunie 2017

nu poate fi satisfăcută din motivul consumării la momentul examinării cauzei, a

efectelor certificatului de urbanism dat, este una greșită. Or, în conformitate cu

prevederile lit. b), alin. (1), al art. 12 al Legii nr. 163/2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, autorizația de construire se emite în baza cererii

în care se indică locul amplasării imobilului/terenului, în cel mult 10 zile lucrătoare

de la data înregistrării acesteia, iar la cerere se anexează certificatul de urbanism

pentru proiectare.

Astfel, recurenta SA „Eliri” a indicat că în cazul declarării nulității certificatului

de urbanism, devine nevalabil unul din actele reglementate de lege pentru eliberarea

autorizației de construire, decazând astfel suportul juridic pentru eliberarea acesteia.

Or, în dreptul administrativ, nulitatea unui act administrativ principal, care este

certificatul de urbanism nr 275i/16 din 17 iunie 2017, determină nulitatea actului

administrativ subsecvent, autorizația de construire nr. 232-c/16 din 14 septembrie

2016.

Recurenta a menționat că fiind lezată în drepturi prin lucrările de construcție

respective, nu și-a dat acordul la construcția de către intimați a scării exterioare. SA

„Eliri” are drept de proprietate asupra întregii construcții cu nr. cadastral xxxxx, care

este un imobil unitar și indivizibil, fiind, în mod inerent, și proprietara pereților

exteriori ai imobilului nominalizat, iar prin spargerea pereților exteriori în vederea

amenajării scării exterioare, a fost lezat dreptul de proprietate al reclamantei asupra

pereților exteriori.

La fel, recurenta a indicat că scara exterioară construită depășește limitele

terenului ce aparține lui Alexandru Ghetmaneț, Boris Brauda, fiind în mod ilegal

amplasată pe terenul cu nr. cadastra xxxxx.139, asupra căruia SA „Eliri” are drept

de arendă, fapt care duce la tulburarea posesiei legitime și a folosinței acestuia.

Recurenta SA „Eliri” a menționat că instanța de apel a soluționat problema

drepturilor unor persoane neantrenate în proces.

Recurenta a indicat că la data de 29 decembrie 2016 a fost încheiat contractul

de vânzare-cumpărare nr. 11213, prin care bunul imobil cu nr. cadastral xxxxx.013,

care reprezintă încăperile izolate din cadrul construcției amplasate în str. Miron

Costin, nr. 5 și cu privire la care au fost eliberate certificatul de urbanism nr 275i/16

fin 17 iunie 2017 și autorizația de construire nr. 232-c/16 din 14 septembrie 2016,

3

au fost înstrăinate Mariei Baban. Iar, la data de 07 aprilie 2017 a fost încheiat

contractul de vânzare-cumpărare nr. 2061, prin care bunul imobil cu nr. cadastral

xxxxx.003, care reprezintă o altă încăpere izolată cu privire la care a fost eliberate

actele contestate a fost înstrăinată către Maria Baban.

Astfel, recurenta a menționat că, Maria Baban este noul proprietar al spațiilor,

în care au fost efectuate lucrările de construcție autorizate în baza actelor

administrative contestate în prezentul litigiu, anularea actelor contestate va afecta

drepturile acesteia, prin faptul declarării ca fiind ilegale a lucrărilor de construcție

de care la moment aceasta beneficiază.

La 10 octombrie 2018, în adresa Primăriei municipiului Chișinău, lui

Alexandru Ghetmaneț și Boris Brauda a fost expediată copia recursului declarat de

SA „Eliri”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă participanții

la proces nu și-au valorificat acest drept și nu au depus referință la recursul declarat

de SA „Eliri”.

Prin încheierea din 21 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de SA „Eliri” împotriva deciziei din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău,

a fost considerat admisibil.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

SA „Eliri” urmează a fi admis, se casează decizia din 29 mai 2018 a Curții de Apel

Chișinău în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Eliri” împotriva Primăriei municipiului Chișinău, intervenient accesoriu

Alexandru Ghetmaneț, Boris Brauda cu privire la anularea actelor, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată, din

următoarele motivele.

În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din materialele cauzei, Colegiul reține că la 20 martie 2017, SA „Eliri” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău,

intervenient accesoriu Alexandru Ghetmaneț, Boris Brauda cu privire la anularea

actelor.

Respectiv, instanța de recurs relevă că reclamanta SA „Eliri” a solicitat

admiterea prezentei cereri, anularea certificatului de urbanism nr. 275i/16 din data

de 17 iunie 2017 și a autorizației de construire cu nr. 232-c/16 din 14 septembrie

2016, eliberate lui Boris Brauda și Alexandru Ghetmaneț, în partea construcției

scării de acces pe terenul deținut de SA „Eliri”.

4

Conform art. 3 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data de

10 februarie 2000, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele

administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept

recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de autoritățile

publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi; subdiviziunile

autorităților publice și funcționarii din structurile specificate la lit. a) și b). Obiect al

acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a

unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Conform art. 1 al Legii nr. 835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului

și amenajării teritoriului, certificat de urbanism este un act cu caracter informativ și

reglementativ, emis de autoritatea administrației publice locale abilitată prin lege, la

cererea oricărei persoane fizice sau juridice interesate, prin care se aduc la cunoștința

solicitantului date privind regimul juridic, economic, tehnic și arhitectural-urbanistic

de exploatare a terenurilor și construcțiilor pentru care a fost solicitat.

Instanța de recurs indică că indiferent de tipul certificatului de urbanism, acesta

constituie, în anumite condiții, un act administrativ în sensul dispozițiilor art.3 al

Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000.

Ținînd cont de cele menționate supra, obiectul acțiunii înaintate de SA „Eliri”

îl constituie certificatul de urbanism nr. 275i/16 din 17 iunie 2016 și autorizația de

construire cu nr. 232-c/16 din 14 septembrie 2016, eliberată lui Boris Brauda și

Alexandru Ghetmaneț, în partea construcției scării de acces pe terenul deținut de SA

„Eliri”.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-

a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SA „Eliri”

împotriva Primăriei municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Alexandru

Ghetmaneț, Boris Brauda cu privire la anularea certificatul de urbanism nr. 275i/16

din 17 iunie 2017 și autorizației de construire cu nr. 232-c/16 din 14 septembrie

2016, eliberate lui Boris Brauda și Alexandru Ghetmaneț, în partea construcției

scării de acces pe terenul deținut de SA „Eliri”.

Prin decizia din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Societatea pe Acțiuni „Eliri” și s-a menținut hotărîrea din 17 octombrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de SA „Eliri” împotriva Primăriei municipiului Chișinău,

intervenient accesoriu Alexandru Ghetmaneț, Boris Brauda cu privire la anularea

certificatul de urbanism nr. 275i/16 din 17 iunie 2017 și autorizației de construire cu

nr. 232-c/16 din 14 septembrie 2016, eliberate lui Boris Brauda și Alexandru

Ghetmaneț, în partea construcției scării de acces pe terenul deținut de SA „Eliri”.

Instanța de recurs menționează că, la materialele cauzei lipsește certificatul de

urbanism nr. 275i/16 din 17 iunie 2017, dar este anexat certificatul de urbanism nr.

275i/16 din 17 iunie 2016 (f.d.49 verso).

Respectiv, Colegiul menționează că, instanța trebuie să stabilească cu

certitudine care este obiectul acțiunii înaintate de către reclamanta SA „Eliri”,

legalitatea și temeinicia cărui act administrativ este pusă la îndoială, a certificatului

de urbanism nr. 275i/16 din 17 iunie 2017 sau a certificatului de urbanism nr. 275i/16

din 17 iunie 2016. Or, din cererea de chemare în judecată și cererea de recurs reiese

5

că reclamanta SA „Eliri” a solicitat anularea certificatului de urbanism nr. 275i/16

din 17 iunie 2017.

În conformitate cu art. 9 alin. (2) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească explică participanților la proces drepturile și obligațiile lor

procesuale, preîntîmpină asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau

neexercitarea actului procesual, le acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă,

la solicitarea părților și altor participanți la proces, prezentarea de probe care să

contribuie la adoptarea unei hotărîri legale și întemeiate, conduce dezbaterile

judiciare, informează părțile despre posibilitatea inițierii procesului de mediere și ia

orice alte măsuri necesare bunei desfășurări a procesului, pune în discuția părților și

altor participanți la proces orice împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte

acțiuni prevăzute de lege.

Astfel, Colegiul reține că, în pofida rolului diriguitor al instanței judecătorești,

instanța de apel nu a întreprins măsuri pentru a stabili cu certitudine obiectul acțiunii

înaintate de SA „Eliri”, și anume anul eliberării certificatului de urbanism contestat.

Suplimentar, instanța de recurs menționează că, instanțele de judecată, trebuie,

să emită o hotărâre clară, având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale,

în temeiul principiului clarității hotărârii judecătorești.

Astfel, Colegiul relevă că, în dispozitivul hotărârii din 17 octombrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de

chemare în judecată depusă de SA „Eliri” cu privire la anularea certificatul de

urbanism nr. 275i/16 din 17 iunie 2017 (f.d.87). Iar, în dispozitivul hotărârii motivate

din 17 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins ca fiind

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SA „Eliri” cu privire la

anularea certificatul de urbanism nr. 275i/16 din 17 iunie 2016 (f.d.98).

În conformitate cu art. 249 alin. (1) Cod de procedură civilă, după pronunțarea

hotărîrii, instanța care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici să o modifice.

Respectiv, în ipoteza în care la materialele cauzei, lipsește o încheiere prin care

să fie corectat dispozitivul hotărârii din 17 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, Colegiul relevă că, prima instanță a ignorat prevederile art. 249 alin.

(1) Cod de procedură civilă.

Colegiul relevă că, instanța de apel eronat a constatat că, certificatul de

urbanism se consideră consumat și nu urmează a fi examinat prin prisma legalității

și temeiniciei unui act administrativ.

Conform art. 5 alin. (5) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție nr. 163 din 09 iulie 2010, termenul de valabilitate a certificatului de

urbanism pentru proiectare se consideră consumat după avizarea de către arhitectul-

șef a documentației de proiect în volum de: plan general (plan de situație, plan

trasare), fațade, soluții cromatice, proiect de organizare a executării lucrărilor de

construcție, rețele edilitare exterioare.

În acest context, se reține că certificatul de urbanism stă la baza eliberării

autorizației de construire. La eliberarea certificatului de urbanism urmează să

fie respectate condițiile stabilite prin lege, or, autorizația de construire nu poate

fi eliberată fără a fi în concordanță cu prevederile certificatului de urbanism.

6

Sub aspectul naturii juridice a certificatului de urbanism, în practica

judiciară s-a statuat că, atunci cînd certificatul de urbanism are doar caracterul

unui aviz, acesta nu întrunește condițiile unui act administrativ. În acest context,

certificatul de urbanism nu creează nici un drept subiectiv și nici o obligație,

întrucît dreptul de a construi este oferit particularului doar prin autorizația de

construire care are față de certificatul de urbanism un caracter executoriu, iar

obligațiile de urbanism sînt create prin regulamentele și planurile de urbanism.

Astfel, legalitatea certificatului de urbanism, care poartă caracterul unui

aviz, nu poate fi atacată în contencios administrativ pe calea unei acțiuni

directe, legalitatea lui putînd fi analizată de către instanța de contencios

administrativ numai în cadrul unei acțiuni a legalității autorizației de construire.

Respectiv, Colegiul relevă că instanța de apel urma să verifice legalitatea

certificatului de urbanism, care afectează legalitatea autorizației de construcției, or,

autorizația de construire nu poate fi eliberată fără a fi în concordanță cu

prevederile certificatului de urbanism.

Totodată, instanța de recurs indică că certificatul de urbanism nr. 275i/16 a fost

eliberat la data de 17 iunie 2016 lui Boris Brauda și Alexandru Ghetmaneț, cu o

valabilitate de 12 luni (f.d.49), iar în baza acestui certificat de urbanism a fost

eliberată autorizația de construire cu nr. 232-c/16 din 14 septembrie 2016 (f.d.52

verso).

Instanța de recurs reține că SA „Eliri” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Alexandru

Ghetmaneț, Boris Brauda cu privire la anularea actelor administrative, la 20 martie

2017, în termenul de valabilitate a certificatului de urbanism, or acesta fiind eliberat

la data de 17 iunie 2016, cu o valabilitate de 12 luni, avea termen de valabilitate pînă

17 iunie 2017.

La fel, instanța de recurs menționează că prin certificatul de urbanism nr.

275i/16, eliberat la data de 17 iunie 2016 lui Boris Brauda și Alexandru Ghetmaneț,

și a autorizației de construire cu nr. 232-c/16 din 14 septembrie 2016, au fost

autorizate executarea lucrărilor de reamenajare a spațiului interior al imobilului

nelocativ cu nr. cadastral xxxxx.003 și organizarea căilor de evacuare.

Reclamanta SA „Eliri”, în motivarea acțiunii a invocat că în cadrul executării

lucrărilor de construcție au fost sparți și deformați pereții exteriori ai clădirii care îi

aparține, iar scara exterioară, care se intenționează a fi construită va fi amplasată pe

terenul care aparține SA „Eliri” cu drept de arendă.

Conform art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție, certificatul de urbanism pentru

proiectare (anexa nr.1) se elaborează și se emite în baza cererii, în care se indică

locul amplasării imobilului/terenului și la care se anexează, în original și în copii,

acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot

fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada

exploatării obiectului construit.

Instanța de judecată relevă că, conform extrasului din Registrul bunurilor

imobile, SA „Eliri” este proprietara a 90,07 % cotă parte din bunului imobil cu nr.

cadastral xxxxx (f.d.10)

7

Respectiv, orice reamenajare a spațiului interior al imobilului nelocativ cu nr.

cadastral xxxxx.003 și organizarea căilor de evacuare pentru acest bun imobil, în

procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului

construit, ar putea afecta nemijlocit interesele SA „Eliri”, care este proprietara a

90,07 % cotă parte din bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx.

În aceste circumstanțe instanța de recurs indică că instanța de apel nu a verificat

existența acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil ale căror interese

pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada

exploatării obiectului construit, or la materialele cauzei lipsește un asemenea acord

eliberat de SA „Eliri”.

Mai mult, Colegiu indică că instanța de apel urma să aplice direct prevederile

Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, în special art. 24

alin. (3) al legii nominalizate, care stabilește că la examinarea în instanța de

contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probațiunii este pusă pe seama

pîrîtului, iar în materie de despăgubire, sarcina probațiunii revine ambelor părți.

Astfel, pîrîta Primăria municipiului Chișinău nu a probat legalitatea actelor

contestate și anume nu a prezentat actele, care au stat la baza eliberării certificatului

de urbanism nr. 275i/16, eliberat la data de 17 iunie 2016 și a autorizației de

construire cu nr. 232-c/16 din 14 septembrie 2016.

Mai mult, în conformitate cu art. 9 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanței

judecătorești îi revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea procesului, ale

cărui limite și al cărui conținut sînt stabilite de prezentul cod și de alte legi.

Iar, în conformitate cu art. 9 alin. (2) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească explică participanților la proces drepturile și obligațiile lor

procesuale, preîntâmpină asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau

neexercitarea actului procesual, le acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă,

la solicitarea părților și altor participanți la proces, prezentarea de probe care să

contribuie la adoptarea unei hotărâri legale și întemeiate, conduce dezbaterile

judiciare, informează părțile despre posibilitatea inițierii procesului de mediere și ia

orice alte măsuri necesare bunei desfășurări a procesului, pune în discuția părților și

altor participanți la proces orice împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte

acțiuni prevăzute de lege.

În același context, Colegiul indică că, în conformitate cu art. 230 alin. (1-3)

Cod de procedură civilă, la cercetarea înscrisurilor sau a probelor materiale, la

audierea și vizionarea înregistrărilor audio-video, la dispunerea unei expertize, la

audierea martorilor, la adoptarea de măsuri privind asigurarea probelor, precum și

în probleme de drept litigios, instanța judecătorească, printr-o încheiere, poate

atrage, din oficiu sau la cererea oricărui participant la proces, specialiști în domeniul

respectiv pentru consultații, explicații și ajutor tehnic (la fotografieri, la elaborare de

planuri și scheme, la selectare de probe (modele) pentru expertiză, la evaluare de

bunuri etc.). Persoana citată în calitate de specialist este obligată să se prezinte în

instanță, să răspundă la întrebări, să dea în scris sau oral consultații și explicații, să-

i acorde asistență tehnică, după caz. Specialistul dă în judecată explicații scrise sau

orale, în funcție de cunoștințele profesionale și de genul activității sale, fără a efectua

investigații speciale.

8

În conformitate cu art. 148 alin. (1) Cod de procedură civilă, pentru elucidarea

unor aspecte din domeniul științei, artei, tehnicii, meșteșugurilor artizanale și din

alte domenii, apărute în proces, care cer cunoștințe speciale, instanța dispune

efectuarea unei expertize, la cererea părții sau a unui alt participant la proces, iar în

cazurile prevăzute de lege, din oficiu. Actele reviziei ori ale inspecțiilor

departamentale, precum și raportul scris al specialistului, nu pot înlocui raportul de

expertiză și nici exclude necesitatea efectuării expertizei în aceeași problemă.

Colegiul relevă că în motivarea acțiunii reclamanta SA „Eliri” a invocat că

scara exterioară care se intenționează a fi construită, depășește limitele încăperilor

și a terenului ce aparțin lui Boris Brauda, Natalia Brauda și Alexandru Ghetmaneț,

fiind amplasată pe terenul care aparține SA „Eliri”.

Instanța de recurs menționează că pentru a stabili dacă prin construirea acestei

scări sunt afectate drepturile SA „Eliri”, instanțele ierarhic inferioare urmau să

stabilească cu certitudine unde este situată această scară de evacuare, dacă această

scară este fixată de pereții încăperilor, care aparțin SA „Eliri” și pe terenul pe care îl

deține cu drept de arendă SA „Eliri”.

Respectiv, instanțele de judecată trebuie să stabilească cu certitudine unde urma

a fi edificată scara, inclusiv prin studierea dosarului de inventariere tehnică a

construcției și a dosarelor cadastrale a bunurilor imobile ce aparțin reclamantei SA

„Eliri” și a pîrîților.

Colegiul relevă că, pentru a stabili dacă prin edificarea acestei scări sunt

afectate drepturile SA „Eliri”, instanțele ierarhic inferioare urmau să antreneze un

specialist sau expert pentru a stabili cu certitudine unde urma a fi edificată scara,

unde este edificată aceasta și dacă prin prin construirea acestei scări sunt afectate

drepturile SA „Eliri”.

Totodată, Colegiul menționează că instanța de apel nu a dat apreciere extrasului

din Registrul bunurilor imobile, conform căruia bunul imobil cu numărul cadastral

xxxxx.003 aparține cu drept de proprietate Mariei Baban, începînd cu data de 07

aprilie 2017, în baza contractului de vînzare cumpărare nr. 2061 din 07 aprilie 2017

(f.d.71-74).

Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de

recurs ține să menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă

claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar

la probarea concluziilor unei părți.

Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, statuând că, instanța de

apel a soluționat eronat litigiul în cauză, iar instanța de recurs este în imposibilitate

de a corecta respectiva eroare judiciară, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, concluzionează de a admite

recursul declarat de SA „Eliri”, se casează decizia din 29 mai 2018 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Eliri” împotriva Primăriei municipiului Chișinău, intervenient accesoriu

9

Alexandru Ghetmaneț, Boris Brauda cu privire la anularea actelor, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

La judecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

supra, creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând cauza,

să emită o hotărâre legală și întemeiată, reieșind din circumstanțele esențiale a

litigiului dedus judecății.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Eliri”.

Se casează decizia din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Eliri” împotriva

Primăriei municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Alexandru Ghetmaneț,

Boris Brauda cu privire la anularea actelor, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Galina Stratulat

Nina Vascan

10