3ra-141/20 — contestarea actului administrativ

3ra-141/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

dosarul nr. 3ra-141/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (D. Sușchevici)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A.Pahopol, V. Negru)

ÎNCHEIERE

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Baban Maria, reprezentată

de avocatul Goncearuc Victoria și de Primăria municipiului Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea pe Acțiuni „Eliri” împotriva Primăriei municipiului Chișinău,

intervenienți accesorii Ghetmaneț Alexandru, Brauda Boris, Brauda Natalia, Baban

Maria cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Eliri”, a fost casată hotărârea

din 17 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o

decizie nouă

c o n s t a t ă

La 20 martie 2017 Societatea pe Acțiuni „Eliri” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău, intervenienți accesorii

Ghetmaneț Alexandru, Brauda Boris cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că este proprietara construcției situate în mun.

Chișinău, str. Miron Costin, 5, nr. cadastral 0100413.139.01, iar Boris Brauda,

Natalia Brauda și Alexandru Ghetmaneț sunt proprietari ai încăperilor izolate cu nr.

cadastrale 0100413.139.01.002/003/013 și au început lucrările de construcție a unei

scări exterioare de acces la etajul 2 al spațiilor ce le aparțin.

A menționat că în cadrul executării lucrărilor de construcție au fost sparți și

deformați pereții exteriori ai clădirii, care nu le aparțin lui Boris Brauda, Natalia

Brauda și Alexandru Ghetmaneț, ci aparțin SA „Eliri”.

A mai menționat că scara exterioară care se intenționează a fi construită

depășește limitele încăperilor și a terenului ce aparțin lui Boris Brauda, Natalia

Brauda și Alexandru Ghetmaneț, urmând a fi ilegal amplasată pe terenul ce aparține

SA „Eliri” cu drept de arendă.

A indicat că conform datelor din Registrul bunurilor imobile, terenul cu nr.

cadastral 0100413.140, aflat în proprietatea lui Boris Brauda, Natalia Brauda și

Alexandru Ghetmaneț este liber de orice construcție aferentă, fapt ce exclude cele

indicate în autorizația de construcție, precum și că scara de acces este amplasată pe

terenul respectiv. Iar, bunul imobil cu nr. cadastral 0100413.139.01 este situat pe

terenul cu nr. cadastral 0100413.139, asupra căruia SA „Eliri” are drept de arendă și

pentru care nu și-a manifestat acordul la construcția scării în litigiu. Mai mult,

acordul coproprietarilor de imobil/teren este impus prin dispozițiile art. 3 alin. (1)

lit. b) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010, care prevede necesitatea eliberării

acordului autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese

pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în

perioada de exploatare a obiectivului construit.

Astfel, a invocat că în calitate de arendaș, i-a fost lezat dreptul de posesie și

folosință asupra terenului arendat cu nr. cadastral 0100413.139, deoarece nu și-a dat

acordul în privința construcției scării exterioare și i s-a limitat astfel dreptul de

posesie asupra terenului.

A mai menționat că Boris Brauda, Natalia Brauda și Alexandru Ghetmaneț

sunt proprietari doar ai încăperilor din clădire, iar SA „Eliri” este proprietara întregii

clădiri situate pe str. Miron Costin 5, mun. Chișinău, fapt ce se confirmă prin

adeverința de privatizare emisă de Agenția Proprietății Publice.

A solicitat anularea certificatului de urbanism nr. 275i/16 din 17 iunie 2016 și

a autorizației de construire nr. 323-c/16 din 14 septembrie 2016, eliberată lui Boris

Brauda și Alexandru Ghetmaneț, în partea construcției scării de acces pe terenul

deținut de SA „Eliri” .

Prin hotărârea din 17 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost respinsă.

La 13 noiembrie 2017 SA „Eliri” a declarat apel împotriva hotărârii din 17

octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de SA „Eliri” și a fost menținută hotărârea din 17 octombrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 10 septembrie 2018 SA „Eliri” a declarat recurs împotriva deciziei din 29

mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei

instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 05 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de SA „Eliri”, a fost casată decizia din 29 mai 2018 a Curții de

Apel Chișinău cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Prin încheierea protocolară din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău în

proces au fost atrași în calitate de persoane terțe Baban Maria și Brauda Natalia.

Prin decizia din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de SA „Eliri”, a fost casată hotărârea din 17 octombrie 2017 a

judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o decizie nouă de admitere a

acțiunii; au fost anulate certificatul de urbanism nr. 275i/16 din 17 iunie 2016 și

autorizația de construire nr. 323-c/16 din 14 septembrie 2016, eliberată lui Boris

Brauda și Alexandru Ghetmaneț, în partea construcției scării de acces pe terenul

deținut de SA „Eliri” .

Instanța de apel a conchis că actele contestate au fost emise cu respectarea

competenței. Or, conform normelor de drept material, aprobarea documentației de

2

urbanism pentru elaborarea și aprobarea planurilor urbanistice și regulamentelor de

urbanism, țin de competența autorităților administrației publice locale interesate.

Privind nerespectarea procedurii emiterii actelor administrative contestate,

instanța de apel a menționat că la emiterea certificatului de urbanism nr. 275i/16 din

17.06.2016 nu a fost prezentat acordul autentificat notarial al tuturor

coproprietarilor imobilului și inclusiv coposesorului terenului pe care urmează a fi

construită scara exterioară, ale căror interese riscă a fi afectate nemijlocit în

procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării scării

exterioare.

În acest sens, Curtea de Apel Chișinău a notat că intimații Ghetmaneț

Alexandru, Brauda Boris, Brauda Natalia, Baban Maria sunt coproprietari doar a

încăperilor interioare/izolate ale construcțiilor amplasate pe terenul vizat în speță,

iar edificarea unei scări exterioare presupune construirea acesteia pe terenul arendat

la moment de către SA „Eliri”, fapt care în mod inevitabil aduce atingere intereselor

ultimei.

Instanța de apel a mai menționat că în cazul în care se constată că certificatul

de urbanism a fost emis cu încălcarea legii, pe cale de consecință rezultă și

ilegalitatea autorizației de construire, care se emite în baza certificatului. Or,

lucrările de construcție autorizate în baza actelor respective, de asemenea, sunt

ilegale.

La 13 noiembrie 2019 Baban Maria, reprezentată de avocatul Goncearuc

Victoria, a depus recurs împotriva deciziei din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că un certificat de urbanism care să fie

eliberat în anul 2017, cum solicită reclamantul în cererea de chemare în judecată, nu

există. Respectiv, consideră că SA „Eliri” a solicitat anularea unui act administrativ

inexistent, în consecință lipsind obiectul acțiunii. Iar, concretizarea pretențiilor în

apel (prin specificarea anului corect de emitere a certificatului de urbanism -2016)

nu putea fi acceptată, or, modificarea obiectului acțiunii la judecarea apelului este

ilegală.

A mai indicat că instanțele nu au constatat și nu au elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei, normele de drept

material au fost aplicate eronat, iar concluziile expuse în hotărâre sunt în

contradicție cu circumstanțele pricinii.

La 19 noiembrie 2019 Primăria mun. Chișinău a depus recurs împotriva

deciziei din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că concluziile instanței de apel expuse în

decizie contravin normelor de drept material și procedural, iar la examinarea cauzei

nu au fost pe deplin constatate și elucidate circumstanțele care au importanță pentru

soluționare justă a pricinii.

Examinând admisibilitatea recursurilor, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

3

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data

de 10 februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în

conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 15 octombrie 2019. Prin

urmare, recursul depus de Baban Maria, reprezentată de avocatul Goncearuc

Victoria, la data de 13 noiembrie 2019 este în termen.

Referitor la recursul depus de Primăria mun. Chișinău, completul denotă că

prin poșta electronică decizia instanței de apel a fost transmisă către Primărie la data

de 06 noiembrie 2019. Prin urmare, recursul depus de Primăria mun. Chișinău la

data de 19 noiembrie 2019 este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în

prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața

completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).

Examinând temeiurile recursurilor, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

4

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile depuse de Baban Maria, reprezentată

de avocatul Goncearuc Victoria și de Primăria municipiului Chișinău, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile depuse se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

5

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile depuse de

Baban Maria, reprezentată de avocatul Goncearuc Victoria și de Primăria

municipiului Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2,3,4) al Codului de procedură civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și

art. 207, 433 lit. a), 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile depuse de Baban Maria, reprezentată de avocatul Goncearuc

Victoria și de Primăria municipiului Chișinău, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Iurie Bejenaru

6