2ra-2436/18 — cu privire la anularea ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea indemnizației pentru concediul medical, a salariului ratat și reclaculat, a procentului de refinanțare a salariului, a dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-2436/18 Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău (jud. N. Arabadji) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) ÎNCHEIERE 5 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Mițcul în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Mițcul împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Iron Stone” cu privire la anularea ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea indemnizației pentru concediul medical, a salariului ratat și recalculat, a procentului de refinanțare a salariului, a dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral împotriva deciziei din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Alexandru Mițcul, casată hotărârea din 25 august 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă constată: La 16 iulie 2013, Alexandru Mițcul a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Iron Stone” cu privire la anularea ordinelor de eliberare din serviciu și angajare în câmpul muncii în calitate de gazoelectrosudor, restabilirea ordinului de angajare în calitate de inginer tehnolog, recalcularea și încasarea salariului ratat și a indemnizației pentru concediul medical, repararea prejudiciului moral, restabilirea la lucru în calitate de inginer tehnolog, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la lucru. În motivarea acțiunii a invocat că în luna august 2009 a fost angajat la SRL „Iron Stone” în funcția de inginer tehnolog, cu un salariu lunar de 4000 de lei.

La cererea de angajare a anexat carnetul de muncă, copia diplomei de studii ca dovadă a calificației de inginer tehnolog și alte acte necesare pentru angajare la serviciu. 1 A relatat că la 26 septembrie 2009, a căzut dintr-un copac, iar ca rezultat i-a fost traumat XXXXX, urmând un tratament medical de lungă durată, fiind în concediul medical o perioadă mai mult de 4 luni. Astfel, în primele zile de tratament în staționar a fost vizitat de un colaborator al SRL „Iron Stone”, care i-a propus să scrie două cereri una de angajare în funcția de gazoelectrosudor și alta de concediere, fără indicarea datei eliberării din serviciu, în schimbul acordării de către angajator a unui ajutor material, propunere pe care dânsul a acceptat-o din motiv că urma a-i fi efectuată o intervenție chirurgicală.

Deși a semnat cererile menționate, angajatorul nu i-a achitat ajutorul material promis. Ca urmare, aproximativ peste 2 luni dânsul s-a deplasat la oficiul angajatorului, unde a aflat că nu mai activează la SRL „Iron Stone”, fiind concediat în baza cererii sale. A evidențiat că a fost concediat ilegal de la locul de muncă în perioada când se afla în concediul medical în baza cererii, pe care a scris-o fiind grav bolnav. Drept urmare, i-au fost încălcate drepturile la angajarea în câmpul muncii, pârâtul ilegal angajându-l în funcția de gazoelectrosudor, dânsul neavând calificarea necesară. Totodată, SRL „Iron Stone” i-a încălcat și dreptul la salarizare în situația în care la angajare i-a fost stabilit un salariu lunar de 4000 de lei, însă indemnizația pentru concediul medical i-a fost calculată și achitată reieșind din salariul de 900 de lei, care nu corespunde nici funcției de gazoelectrosudor.

A remarcat că pârâtul în mod intenționat a nimicit ordinul de angajare în funcția de inginer tehnolog cu scopul de a nu-i achita plățile cuvenite pentru concediul medical, drept dovadă a faptului că dânsul a fost angajat în calitate de inginer tehnolog servește registrul în care a semnat pentru securitatea muncii. A precizat că tratamentul a durat până la 9 februarie 2010, ulterior fiind internat repetat în spitalul de urgență, fiindu-i deschis buletin medical și stabilit XXXXX. Prin acțiunile ilegale ale pârâtului i-a fost cauzat un prejudiciu material și prejudiciu moral, fiindu-i cauzate suferinței fizice și psihice. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1422 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinelor de eliberare din serviciu și angajare în câmpul muncii în calitate de gazoelectrosudor, obligarea pârâtului să restabilească ordinul de angajare în calitate de inginer tehnolog din 7 august 2009 cu salariul de bază de 4000 de lei lunar, să recalculeze salariul pentru lunile august și septembrie 2009 și indemnizația pentru concediul medical, încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a salariului recalculat și a indemnizației pentru concediul medical, repararea prejudiciului moral, restabilirea la lucru în calitate de inginer tehnolog din 7 august 2009, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la lucru, precum și obligarea pârâtului să-i elibereze carnetul de muncă.

La 10 februarie 2015, Alexandru Mițcul a depus cerere de chemare în judecată concretizată, solicitând admiterea acesteia, repunerea în termen a acțiunii, 2 anularea ordinelor de eliberare din serviciu și angajare în câmpul muncii în calitate de gazoelectrosudor, angajarea în calitate de inginer tehnolog cu salariul de funcție de 4000 de lei lunar începând cu 7 august 2009, încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a indemnizației pentru concediul medical în mărime de 16000 de lei, a salariului ratat în mărime de 16000 de lei, a salariului recalculat în mărime de 5600 de lei, în total suma datoriei salariului fiind de 37600 de lei, a procentului de refinanțare a salariului și a indemnizației pentru concediul medical în mărime de 46944 de lei, a dobânzii pentru întârzierea achitării salariului și indemnizației pentru concediul medical în mărime de 304197,12 de lei, repararea prejudiciului moral în mărime de 388741,12 de lei, în total 777482,24 de lei.

Prin hotărârea din 25 august 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, a fost respinsă cererea lui Alexandru Mițcul privind repunerea în termen. A fost respinsă acțiunea ca fiind depusă tardiv. Prin decizia din 12 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Alexandru Mițcul și menținută hotărârea din 25 august 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău. Prin decizia din 26 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Alexandru Mițcul, casată decizia din 12 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători. Prin decizia din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Alexandru Mițcul, casată integral hotărârea din 25 august 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Alexandru Mițcul, casată integral decizia din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei civile spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători. Prin decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Alexandru Mițcul, casată hotărârea din 25 august 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată. La 4 octombrie 2018, Alexandru Mițcul a declarat recurs împotriva deciziei din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, nefondată și neîntemeiată. A accentuat că instanța de apel eronat a aplicat prevederile Codului muncii și a Legii cu privire la sănătate și asistență socială. Totodată, instanța de apel nu s-a expus referitor la eliberarea din serviciu în timpul tratamentului medical. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. 3 Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 4 octombrie 2018 împotriva deciziei din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Mițcul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Alexandru Mițcul, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Alexandru Mițcul ca inadmisibil. 4 În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Alexandru Mițcul se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 5