2ra-2436/18 — cu privire la anularea ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea indemnizației pentru concediul medical, a salariului ratat și reclaculat, a procentului de refinanțare a salariului, a dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-2436/18

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău (jud. N. Arabadji)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

ÎNCHEIERE

5 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Alexandru Mițcul

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Mițcul

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Iron Stone” cu privire la anularea

ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea indemnizației pentru concediul medical,

a salariului ratat și recalculat, a procentului de refinanțare a salariului, a dobânzii

de întârziere și repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost admis apelul declarat de Alexandru Mițcul, casată hotărârea din

25 august 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău și emisă o nouă hotărâre, prin

care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 16 iulie 2013, Alexandru Mițcul a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Iron Stone” cu privire la anularea ordinelor de eliberare din

serviciu și angajare în câmpul muncii în calitate de gazoelectrosudor, restabilirea

ordinului de angajare în calitate de inginer tehnolog, recalcularea și încasarea

salariului ratat și a indemnizației pentru concediul medical, repararea prejudiciului

moral, restabilirea la lucru în calitate de inginer tehnolog, încasarea salariului

pentru lipsa forțată de la lucru.

În motivarea acțiunii a invocat că în luna august 2009 a fost angajat la

SRL „Iron Stone” în funcția de inginer tehnolog, cu un salariu lunar de 4000 de lei.

La cererea de angajare a anexat carnetul de muncă, copia diplomei de studii

ca dovadă a calificației de inginer tehnolog și alte acte necesare pentru angajare la

serviciu.

1

A relatat că la 26 septembrie 2009, a căzut dintr-un copac, iar ca rezultat i-a

fost traumat XXXXX, urmând un tratament medical de lungă durată, fiind în

concediul medical o perioadă mai mult de 4 luni.

Astfel, în primele zile de tratament în staționar a fost vizitat de un

colaborator al SRL „Iron Stone”, care i-a propus să scrie două cereri una de

angajare în funcția de gazoelectrosudor și alta de concediere, fără indicarea datei

eliberării din serviciu, în schimbul acordării de către angajator a unui ajutor

material, propunere pe care dânsul a acceptat-o din motiv că urma a-i fi efectuată o

intervenție chirurgicală.

Deși a semnat cererile menționate, angajatorul nu i-a achitat ajutorul

material promis.

Ca urmare, aproximativ peste 2 luni dânsul s-a deplasat la oficiul

angajatorului, unde a aflat că nu mai activează la SRL „Iron Stone”, fiind concediat

în baza cererii sale.

A evidențiat că a fost concediat ilegal de la locul de muncă în perioada când

se afla în concediul medical în baza cererii, pe care a scris-o fiind grav bolnav.

Drept urmare, i-au fost încălcate drepturile la angajarea în câmpul muncii,

pârâtul ilegal angajându-l în funcția de gazoelectrosudor, dânsul neavând

calificarea necesară.

Totodată, SRL „Iron Stone” i-a încălcat și dreptul la salarizare în situația în

care la angajare i-a fost stabilit un salariu lunar de 4000 de lei, însă indemnizația

pentru concediul medical i-a fost calculată și achitată reieșind din salariul de 900

de lei, care nu corespunde nici funcției de gazoelectrosudor.

A remarcat că pârâtul în mod intenționat a nimicit ordinul de angajare în

funcția de inginer tehnolog cu scopul de a nu-i achita plățile cuvenite pentru

concediul medical, drept dovadă a faptului că dânsul a fost angajat în calitate de

inginer tehnolog servește registrul în care a semnat pentru securitatea muncii.

A precizat că tratamentul a durat până la 9 februarie 2010, ulterior fiind

internat repetat în spitalul de urgență, fiindu-i deschis buletin medical și stabilit

XXXXX.

Prin acțiunile ilegale ale pârâtului i-a fost cauzat un prejudiciu material și

prejudiciu moral, fiindu-i cauzate suferinței fizice și psihice.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1422 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinelor de eliberare din serviciu și

angajare în câmpul muncii în calitate de gazoelectrosudor, obligarea pârâtului să

restabilească ordinul de angajare în calitate de inginer tehnolog din 7 august 2009

cu salariul de bază de 4000 de lei lunar, să recalculeze salariul pentru lunile august

și septembrie 2009 și indemnizația pentru concediul medical, încasarea din contul

pârâtului în beneficiul său a salariului recalculat și a indemnizației pentru

concediul medical, repararea prejudiciului moral, restabilirea la lucru în calitate de

inginer tehnolog din 7 august 2009, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la

lucru, precum și obligarea pârâtului să-i elibereze carnetul de muncă.

La 10 februarie 2015, Alexandru Mițcul a depus cerere de chemare în

judecată concretizată, solicitând admiterea acesteia, repunerea în termen a acțiunii,

2

anularea ordinelor de eliberare din serviciu și angajare în câmpul muncii în calitate

de gazoelectrosudor, angajarea în calitate de inginer tehnolog cu salariul de funcție

de 4000 de lei lunar începând cu 7 august 2009, încasarea din contul pârâtului în

beneficiul său a indemnizației pentru concediul medical în mărime de 16000 de lei,

a salariului ratat în mărime de 16000 de lei, a salariului recalculat în mărime de

5600 de lei, în total suma datoriei salariului fiind de 37600 de lei, a procentului de

refinanțare a salariului și a indemnizației pentru concediul medical în mărime de

46944 de lei, a dobânzii pentru întârzierea achitării salariului și indemnizației

pentru concediul medical în mărime de 304197,12 de lei, repararea prejudiciului

moral în mărime de 388741,12 de lei, în total 777482,24 de lei.

Prin hotărârea din 25 august 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, a

fost respinsă cererea lui Alexandru Mițcul privind repunerea în termen.

A fost respinsă acțiunea ca fiind depusă tardiv.

Prin decizia din 12 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Alexandru Mițcul și menținută hotărârea din 25 august 2015 a

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău.

Prin decizia din 26 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Alexandru Mițcul, casată decizia din 12 mai 2016 a Curții de

Apel Chișinău, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecători.

Prin decizia din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Alexandru Mițcul, casată integral hotărârea din 25 august 2015 a

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost

respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Alexandru Mițcul, casată integral decizia din 31 octombrie

2017 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei civile spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători.

Prin decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Alexandru Mițcul, casată hotărârea din 25 august 2015 a

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost

respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

La 4 octombrie 2018, Alexandru Mițcul a declarat recurs împotriva deciziei

din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei recurate și admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală, nefondată și neîntemeiată.

A accentuat că instanța de apel eronat a aplicat prevederile Codului muncii și

a Legii cu privire la sănătate și asistență socială.

Totodată, instanța de apel nu s-a expus referitor la eliberarea din serviciu în

timpul tratamentului medical.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

3

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 4 octombrie 2018 împotriva deciziei din 25 septembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Mițcul nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Alexandru Mițcul, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Alexandru Mițcul ca inadmisibil.

4

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Alexandru Mițcul se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5