2ra-2000/16 — anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului

dosarul nr. 2ra-2000/16

Prima instanță; Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău (jud: N. Arabadji)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruță)

DECIZIE

26 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecătorii Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de către Mițcul Alexandru împotriva deciziei din

12 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Mițcul

Alexandru împotriva SRL „Iron Stone” privind anularea ordinelor, angajarea în

funcție, recalcularea salariului ratat, a dobânzii de întârziere și a prejudiciului moral,

c o n s t a t ă :

La 16.07.2013 Mițcul Alexandru s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Iron Stone”, solicitînd anularea ordinelor de concediere și angajarea

în câmpul muncii în funcție de gazo-electro-sudor; obligarea pîrîtului de a restabili

ordinul de angajare în funcția de inginer tehnolog din 07.08.09 cu salariu de 4000 lei

lunar; obligarea pîrîtului de a efectua recalcularea salariului pentru lunile august și

septembrie a anului 2009, precum și indemnizațiile pentru concediu medical pentru

perioada tratamentului medical în staționar și ambulatoriu cu încasarea acestora;

încasarea prejudiciului moral în echivalent bănesc indicat în cerere; restabilirea în

serviciu în funcție de inginer tehnolog din 07.08.2009; încasarea salariului pentru

toată perioada de imposibilitate de angajare în cîmpul muncii; obligarea pârâtului de

a elibera carnetul de muncă.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în luna august a anului 2009 a fost

angajat la serviciu la SRL „Iron Stone” în funcție de inginer tehnolog cu salariul

lunar de 4000 lei. La 26.09.2009 a căzut dintr-un copac, ca rezultat fiindu-i cauzat o

traumă a osului bazinului și urmând un tratament în staționar, deschizîndu-i-se un

buletin medical, care a fost prelungit pe o perioadă de mai mult de 4 luni.

Susține că, în primele zile de tratament în staționar, a fost vizitat de un

colaborator al angajatorului care i-а propus să scrie o cerere de angajare în serviciu în

funcție de gazo-electro-sudor și o altă cerere de eliberare din serviciu fără indicarea

datei eliberării, ca ulterior angajatorul să-i acorde un ajutor material. Din motiv că

necesita o intervenție chirurgicală, a acceptat propunerea și a scris două cereri, însă

ajutorul material așa și nu i-а fost acordat.

Menționează reclamantul că, deplasându-se la oficiul angajatorului a aflat că a

fost concediat în timpul concediului medical.

Consideră reclamantul că, angajatorul prin neachitarea plăților efectuate pentru

concediul medical, în baza buletinelor expediate prin poștă, i-а fost încălcat dreptul la

angajarea în câmpul muncii și ilegal a fost angajat la serviciu în calitate de gazo-

electro-sudor, neavând calificarea corespunzătoare.

Afirmă reclamantul că, a activat în funcția de inginer tehnolog, funcție din care

fost concediat ilegal în timpul tratamentului medical.

De asemenea, afirmă reclamantul că i s-a încălcat și dreptul la salarizare,

deoarece salariul de bază lunar era de 4000 lei, iar la calcularea indemnizației pentru

concediul medical i-а fost calculat rezultând din salariu de 900 lei, ceea ce nu

corespunde nici calificației de gazo-electro-sudor.

Relatează reclamantul că, tratamentul a durat până la 09.02.2010, ulterior fiind

internat repetat în spitalul de urgență, fiindu-i deschis un buletin medical și i s-a

stabilit gradul doi de invaliditate.

Mai consideră reclamantul că, pârâtul a încălcat prevederile Codului muncii,

prin faptul că i s-a calculat ilegal indemnizația pentru concediul medical din salariu

de 900 lei în loc de 4000 lei și ilegal a fost eliberat din serviciu în timpul

tratamentului medical cu reținerea achitării salariului și a indemnizației pentru

concediu medical în timp de 7 luni.

Invocă reclamantul că drept dovadă de angajare în serviciu servește Registrul în

care s-a semnat pentru securitatea muncii.

Susține reclamantul că prin acțiunile ilegale ale pîrîtului, i-а fost cauzat un

prejudiciu material și moral, iar conform dispozițiilor Codului muncii, pîrîtul este

obligat să restituie pierderile materiale și anume achitarea salariului și a indemnizației

pentru concediul medical rezultând din salariul lunar de 4000 lei, precum și

penalitatea pentru întârzierea achitării salariului.

La data de 10.02.2014 și la 10.02.2015 Mițcul Alexandru a depus cereri privind

majorarea și concretizarea acțiunii, prin care a solicitat repunerea în termenul de

prescripție extinctivă a acțiunii; anularea ordinelor de angajare și eliberare din

serviciu din funcția de gazo-electro-sudor; angajarea în funcție de inginer tehnolog cu

salariul lunar de funcție în sumă de 4000 lei începând cu 07.04.2009; încasarea

indemnizației pentru concediul medical în mărime de 16000 lei; încasarea salariului

ratat în mărime de 16000 lei; încasarea salariului recalculat în mărime de 5600 lei,

procentul de refinanțare a salariului și indemnizației pentru concediu medical în

mărime de 46944 lei; încasarea dobânzii pentru întârziere calculată pentru

neachitarea salariului și a indemnizației pentru concediul medical în mărime de

304197,12 lei; încasarea prejudiciului moral în mărime de 388741,12 lei, iar în total

suma de 777482,24 lei (f.d.79-81, 85-88,vol.I).

Prin hotărârea din 25 august 2015 a judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău s-a

respins ca neîntemeiată cererea lui Mițcul Alexandru privind repunerea în termen a

acțiunii și s-a respins ca depusă tardiv cererea lui Mițcul Alexandru împotriva SRL

„Iron Stone” privind anularea ordinelor de angajare și eliberare din serviciu,

angajarea în funcție de inginer tehnolog, recalcularea salariului și încasarea salariului

ratat, a indemnizațiilor pentru concediul medical, a procentului de refinanțare, a

dobînzii de întîrziere și a prejudiciului moral.

Prin decizia din 12 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus

de Mițcul Alexandru și s-a menținut hotărîrea instanței de fond.

La data de 01 iulie 2016 și la 02.08.2016, conform sigiliilor aplicate pe plicurile

poștale (vol. II, f.d. 97, 104), Mițcul Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitînd casarea hotărîrilor instanțelor judecătorești.

În motivarea recursurilor, recurentul a invocat că, hotărârile pronunțate de către

instanțele ierarhic inferioare sînt neîntemeiate, ilegale și pasibile de a fi casate,

deoarece instanțele judecătorești, la examinarea cauzei, au încălcat termenele

rezonabile de judecare a litigiului și nu s-au expus asupra demersurilor înaintate

privind acordarea asistenței juridice gratuită de stat, drept garantat prin Legea cu

privire la asistența juridică garantată de stat nr. 198-XVI din 26.07.2007.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei

se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 12 mai 2016 și expediată

participanților la proces în baza scrisori de însoțire cu nr. de ieșire nr. 6605 (vol. II,

f.d. 89). Recursul declarat la data de 01 iulie 2016, conform sigiliului aplicat pe plicul

poștal (vol. II, f.d. 97), se consideră a fi declarat în termen, deoarece la materialele

pricinii lipsești confirmarea recepționării de către recurent a deciziei contestate.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea integrală a

deciziei instanței de apel și restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța de recurs, după ce

judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din materialele pricinii rezultă că Mițcul Alexandru, înaintînd acțiune în

judecată împotriva SRL „Iron Stone”, a solicitat repunerea în termenul de prescripție

extinctivă a acțiunii; anularea ordinelor de angajare și eliberare din serviciu din

funcția de gazo-electro-sudor; angajarea în funcție de inginer tehnolog cu salariul

lunar de funcție în sumă de 4000 lei începând cu 07.04.2009; încasarea indemnizației

pentru concediul medical în mărime de 16000 lei; încasarea salariului ratat în mărime

de 16000 lei; încasarea salariului recalculat în mărime de 5600 lei, procentul de

refinanțare a salariului și indemnizației pentru concediu medical în mărime de 46944

lei; încasarea dobânzii pentru întârziere calculată pentru neachitarea salariului și a

indemnizației pentru concediul medical în mărime de 304197,12 lei; încasarea

prejudiciului moral în mărime de 388741,12 lei, iar în total suma de 777482,24 lei.

Judecând pricina, atît instanța de fond, cît și instanța de apel au ajuns la

concluzia respingerii acțiunii înaintate de Mițcul Alexandru, ca fiind depusă cu

omiterea termenului de prescripție.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție menționează că decizia instanței de apel este ilegală, pornind de la

următoarele.

Conform art. 271 Cod civil, acțiunea privind apărarea dreptului încălcat se

respinge în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă numai la cererea

persoanei în a cărei favoare a curs prescripția, depusă pînă la încheierea dezbaterilor

în fond. În apel sau în recurs, prescripția poate fi opusă de îndreptățit numai în cazul

în care instanța se pronunță asupra fondului.

Astfel, din norma citată supra, rezultă că prescripția extinctivă se aplică doar la

cererea persoanei interesate, adică dacă pârâtul nu a atenționat asupra omiterii

termenului de prescripție de către reclamant, instanța de judecată nu poate din oficiu

să respingă acțiunea pe motivul dat.

În acest context, instanța de recurs remarcă că instanța de fond eronat a respins

acțiunea din motivul omiterii de către recurent a termenului de prescripție. Ori, SRL

„Iron Stone” pe parcursul judecării cauzei nu a invocat acest temei.

Mai mult ca atît, Colegiul judiciar reține și faptul că alte probe care confirmă

invocarea de către intimat a acestui temei, la materialele pricinii lipsesc.

Colegiul menționează că, legislația procesuală civilă prevede suficient de clar

principiile după care se derulează procesul civil, unele din ele fiind principiul

contradictorialității și disponibilității, explicând și sensul acestora.

În conformitate cu art. 26 CPC, procesele civile se desfășoară pe principiul

contradictorialității și egalității părților în drepturile procedurale. Contradictorialitatea

presupune organizarea procesului astfel încît părțile și ceilalți participanți la proces să

aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege

modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de

alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de

drept care are legătură cu pricina dată judecății și de a-și expune punctul de vedere

asupra inițiativelor instanței. Instanța care judecă pricina își păstrează imparțialitatea

și obiectivitatea, creează condiții pentru exercitarea drepturilor participanților la

proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor reale ale pricinii.

În conformitate cu art. 27 CPC, disponibilitatea în drepturi se afirmă în

posibilitatea participanților la proces, în primul rînd a părților, de a dispune liber de

dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a

dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de

apărare.

Rezultând din prevederile legale menționate, în coroborare cu art.271 Cod Civil,

Colegiul relevă că, invocarea prescripției extinctive este un mijloc de apărare propriu

doar persoanei în favoarea căreia a curs prescripția, adică a pârâtului și respectiv doar

pîrîtul este în drept de a invoca împlinirea termenului prescripției extinctive, instanța

de judecată fiind lipsită de posibilitatea de a invoca din oficiu.

Ori, normele legale enunțate reflectă cert ipoteza că părțile desinestătător își aleg

modalitatea și mijloacele procedurale de apărare, instanța de judecată neavând

competențe de a interveni și urmând să asigure garanții reale și posibilități părților de

a-și realiza drepturile sale, fără a le substitui.

Colegiul decelează că excepția de prescripție extinctivă este o excepție de drept

material și nu de drept procesual, deoarece are ca obiect un drept subiectiv civil și nu

un drept procedural născut în cursul procesului. Excepția de prescripție este o

excepție de fond, deoarece privește exercițiul dreptului material la acțiune, iar

stingerea dreptului material la acțiune nu poate fi opusă decît de către beneficiarul

prescripției împlinite.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel nu era în drept să mențină în

vigoare hotărârea instanței de fond, care a fost adoptată cu încălcarea normelor

dreptului material.

Această circumstanță este apreciată de către Colegiul judiciar al Curții Supreme

de Justiție drept o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că instanța de apel nu s-

a pronunțat asupra fondului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa

integral decizia instanței de apel și de a restitui pricina spre rejudecare în Curtea de

Apel Chișinău.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Mițcul Alexandru.

Se casează decizia din 12 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Mițcul Alexandru

împotriva SRL „Iron Stone” privind anularea ordinelor, angajarea în funcție,

recalcularea salariului ratat, a dobînzii de întîrziere și a prejudiciului moral, cu

restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecători.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecătorii Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Oleg Sternioală