2ra-2210/18 — constatarea incalcarii dreptului l un proces echitabil, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-2210/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (O. Cojocaru)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima)

ÎNCHEIERE

05 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Svetlana Filincova

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Străisteanu

Gheorghe,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu

Gheorghe împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Procuraturii

Chișinău, oficiul Buiucani cu privire la constatarea încălcării dreptului la un proces

echitabil și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Străisteanu Gheorghe și a fost menținută hotărârea

din 14 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La 11 decembrie 2017 Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Procuraturii

Chișinău, oficiul Buiucani cu privire la constatarea încălcării dreptului la un proces

echitabil și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 28 februarie 2017 a depus o

plângere în baza art. 262-263 Cod de procedură penală, prin care a sesizat despre

acțiunile ilegale comise în privința sa de către Roșca Eduard.

În opinia reclamantului timp de 9 luni procurorii din Procuratura municipiului

Chișinău, oficiul Buiucani au comis o multitudine de ilegalități cu scopul de a

proteja persoana vinovată de răspundere penală, acestea fiind stabilit prin încheierea

irevocabilă a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 24 noiembrie 2017, prin

care i s-a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 al

CEDO.

A solicitat reclamantul constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil

prevăzut de art. 6.1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, încălcare comisă prin acțiunile (inacțiunile) procurorilor

în Procuratura Chișinău, oficiul Buiucani, constatate prin încheierea irevocabilă a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 24 noiembrie 2017 și încasarea din

bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul său a sumei de

8000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin acțiunile ilegale ale organului de

urmărire penală și ale procurorilor, în baza Legii nr. 1545 din 25.02.1998 privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Prin hotărârea din 14 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

acțiunea a fost respinsă.

La 15 martie 2018 Străisteanu Gheorghe a declarat apel împotriva hotărârii

din 14 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, solicitând casarea

acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiuni.

Prin decizia din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Străisteanu Gheorghe și a fost menținută hotărârea din 14 martie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

În favoarea netemeiniciei pretențiilor, instanța de apel a menționat că situația

invocată de reclamant nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 3 din Legea

nr. 1545 din 25.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, precum și nu a fost realizat nici unul din cazurile prevăzute de art. 6

din aceeași lege, ce ar îndreptăți reclamantul să înainteze împotriva statului pretenții

de reparare a prejudiciilor.

Or, deși încheierea din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani este irevocabilă, totuși, procesul penal vizat în această încheiere nu a fost

finalizat, deoarece ordonanțele corespunzătoare ale procurorilor au fost declarate

nule, situație ce implică continuarea instrumentării dosarului de către autoritățile

abilitate.

La 17 iulie 2018 Străisteanu Gheorghe a declarat recurs împotriva deciziei din

13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat aprecierea arbitrară a probelor, precum și

interpretarea eronată a legii.

Examinând temeiurile recursului declarat de Străisteanu Gheorghe, în raport

cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

2

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Străisteanu Gheorghe, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Străisteanu Gheorghe.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

3

d i s p u n e:

Recursul declarat de Străisteanu Gheorghe se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Svetlana Filincova

Iurie Bejenaru

4