3r-233/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-233/2018

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: R. Berdilo)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, V. Mihaila, I. Muruianu)

D E C I Z I E

28 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către Aljoma Mahmoud Hamdo, reprezentat de

avocatul Vitalie Rotaru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Aljoma Mahmoud

Hamdo împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost restituită cererea de apel depusă Aljoma Mahmoud Hamdo, reprezentat de

avocatul Vitalie Rotaru împotriva hotărârii din 28 februarie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru

c o n s t a t ă :

La 30 iunie 2017, Aljoma Mahmoud Hamdo, reprezentat de avocatul Vitalie

Rotaru, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Migrație și Azil al

MAI cu privire la contestarea actului administrativ.

Prin hotărârea din 28 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Aljoma

Mahmoud Hamdo împotriva Biroului Migrație și Azil al MAI cu privire la

contestarea actului administrativ.

La 06 martie 2018, Aljoma Mahmoud Hamdo, reprezentat de avocatul Vitalie

Rotaru, a depus cerere de apel nemotivată și a solicitat casarea hotărârii din 28

februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 22 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu a fost dat curs

cererii de apel depuse de Aljoma Mahmoud Hamdo, reprezentat de avocatul Vitalie

Rotaru și a fost acordat apelantului un termen de 10 zile de la recepționarea încheierii

pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea apelului motivat. A fost

explicat apelantului că în caz dacă nu va prezenta apelul motivat în termen, cererea

de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate actele anexate va fi restituită.

La 09 iulie 2018, Aljoma Mahmoud Hamdo, reprezentat de avocatul Vitalie

Rotaru, prin intermediul poștei electronice, a depus cerere de înlăturare a

neajunsurilor, prin care a indicat că nu a recepționat hotărârea motivată a primei

instanțe și a solicitat prelungirea termenului de prezentare a apelului motivat, până

la recepționarea hotărârii.

Ulterior, la 02 august 2018 cauza a fost redistribuită în mod aleatoriu pentru

judecare în ordine de apel.

Prin încheierea din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit

apelul declarat de Aljoma Mahmoud Hamdo, reprezentat de avocatul Vitalie Rotaru,

împotriva hotărârii din 28 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu

toate actele anexate, deoarece apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței

de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368, alin. (1) Cod de procedură

civilă.

La 23 octombrie 2018, Aljoma Mahmoud Hamdo, reprezentat de avocatul

Vitalie Rotaru, prin intermediul oficiului poștal, a declarat recurs împotriva

încheierii instanței de apel din 04 octombrie 2018 și a solicitat casarea acesteia cu

trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel și dispunerea expedierii hotărârii

primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că încheierea instanței de apel este

neîntemeiată, emisă cu încălcarea normelor de drept procedural.

A reliefat că până la depunerea recursului nu a primit copia hotărârii motivate

a primei instanțe, necătînd la faptul că a depus o cerere în acest sens. Astfel a fost în

imposibilitate de a depune apelul motivat.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 04

octombrie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent

la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 23 octombrie 2018, este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii

instanței de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 368, alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea de

apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă

fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs

cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. 369, alin. (1), lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368, alin. (1)

Cod de procedură civilă.

Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide că

instanța de apel corect a restituit cererea de apel depusă de Aljoma Mahmoud

Hamdo, reprezentat de avocatul Vitalie Rotaru, or, acesta nu s-a conformat

2

dispozițiilor încheierii din 22 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și nu a prezentat

apelul motivat în termenul stabilit.

Astfel, actele cauzei cert denotă că, instanța de apel a expediat în adresa

apelantului, copia încheierii de a nu da curs cererii de apel, acordând acestuia un

termen de 10 zile de la recepționarea încheierii pentru prezentarea apelului motivat.

Tot, actele cauzei atestă că reprezentantul apelantului, avocatul Vitalie Rotaru

a recepționat copia încheierii nominalizate la data de 05 iulie 2018, fapt confirmat

prin avizul de recepție (f.d. 100).

În astfel de circumstanțe, instanța recurs constată că, termenul oferit de instanța

de apel pentru prezentarea apelului motivat, expirase la 16 iulie 2018, însă contrar

acestora fapte apelantul nu a depus cererea de apel motivată, dar a depus la data de

09 iulie 2018 cerere prin care a solicitat prelungirea termenului de procedură,

deoarece nu a recepționat hotărârea motivată.

În aceiași ordine de idei, Colegiul specifică că instanța de apel nu a îngrădit

dreptul apelantului de acces liber la justiție și a întreprins toate măsurile posibile

pentru a-i comunica acestuia încheierea din 22 iunie 2018.

Totodată, instanța de recurs consideră întemeiată argumentarea instanței de

apel, în privința demersului reprezentantului apelantului, avocatului Vitalie Rotaru

de prelungire a termenului de procedură, prin care a notat că solicitarea de prelungire

a termenului, în mod tacit a fost acceptată de instanța de apel, în cazul în care

termenul de lichidare a neajunsurilor apelului fixat prin încheierea de a nu da curs

apelului urma să expire la data de 15 iulie 2018, însă în legătură cu demisia

judecătorului-raportor cauza a fost redistribuită aleatoriu altui judecător, fapt ce a

condus inevitabil la prelungirea acestui termen de procedură.

Așadar, pentru data de 04 octombrie 2018 a fost fixată spre soluționarea

chestiunea primirii cererii de apel, fapt care la 28 august 2018 a fost adus la

cunoștință semnatarului cererii de apel (f.d. 111), însă, apelantul și reprezentantul

acestuia, în perioada din 09 iulie 2018, când a depus cerere de prelungire a

termenului de prezentare a apelului motivat, și până la 04 octombrie 2018, ziua când

a fost fixată la Curtea de Apel Chișinău ședința la faza de primire a cererii de apel,

nu au întreprins nici o acțiune, necătînd la faptul că au avut suficient termen (2 luni

și 26 zile) să lichideze neajunsul indicat în încheierea din 22 iunie 2018.

Sub aceste aspecte Colegiul menționează că CtEDO, în jurisprudența sa,

promovează cu consecvență, cu titlu de principiu, obligația părților de a se interesa

de soarta procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și

desfășurarea acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (Van Ham

vs Germany, nr. 7557/03 din 11.09.2007).

Articolul 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal

pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. Totuși,

dreptul la o instanță nu este absolut. Acesta poate fi, prin natura sa, supus limitărilor,

deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea statului.

În acest context, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un

tribunal nu se conciliază cu art. 6 §1 al Convenției decât în cazul în care acestea

urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele

utilizate și scopul vizat.

Conform practicii CtEDO restricția impusă accesului la o instanță

judecătorească sau un tribunal nu va fi compatibilă cu articolul 6 § 1, decât dacă

3

aceasta urmărește un scop legitim și există o proporționalitate rezonabilă între

mijloacele folosite și scopul legitim urmărit.

Aplicând normele legale invocate mai sus și jurisprudența CtEDO la speță,

instanța de recurs remarcă ca fiind indubitabilă obligația apelantului de a înlătura în

termenul stabilit neajunsurile constatate și indicate de instanța de apel, or, această

obligație este expres stabilită de lege, există o proporționalitate rezonabilă între

mijloacele folosite și scopul legitim declarat, urmărește scopul unei bune

administrări a justiției și nu aduce atingere substanței dreptului de acces liber la

justiție.

Astfel, se reține că fiind obligați, în baza art. 365 Cod de procedură civilă, să

respecte cerințele impuse de lege pentru conținutul cererii de apel, or, însăși

apelantul și reprezentantul său, fără a invoca careva motive întemeiate, în termenul

fixat de instanță, nu au prezentat cererea de apel motivată.

Norma juridică citată este una imperativă și în situația în care apelantul și

reprezentantul său nu s-au conformat indicațiilor obligatorii din încheierea instanței

din 22 iunie 2018 de a nu da curs cererii de apel, iar în interiorul termenului fixat de

instanță, nu au lichidat neajunsul indicat, instanța de apel nu a avut o altă opțiune

legală referitor la acest apel și a fost obligată să restituie cererea de apel.

Subsidiar, Colegiul reiterează că sancțiunea instituită la art. 369 alin. (1) lit. a)

Cod de procedură civilă, este peremptorie, întrucât scopul acesteia este stingerea

procesului în faza în care acesta se află și este absolută, întrucât este reglementată

de norme imperative, aceasta fiind prevăzută în interesul părților, dar și în interesul

unei bune administrări a justiției, iar pentru a interveni, este necesar să se constate

că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părții, existând în acest sens

o prezumție simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruință în judecată în intervalul

de timp fixat în baza legii de instanță.

În conformitate cu art. 56 alin. (2) Cod de procedură civilă, participanții la

proces se bucură de drepturi procesuale egale și au obligații procesuale egale.

Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile

procedurale, dar și să respecte și să onoreze obligațiile ce le revin.

Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a emis încheierea din 04

octombrie 2018, deoarece apelantul și reprezentantul acestuia nu și-au exercitat în

volum deplin drepturile procedurale, mai mult nu s-au interesat de soarta dosarului,

nu s-au prezentat pentru a face cunoștință cu materialele cauzei, or, actele cauzei

atestă că prima instanță a expediat în adresa apelantului și reprezentantului acestuia

copia hotărârii motivate (f.d. 93), iar faptul nerecepționării nu poate fi imputat

instanței.

În susținerea celor relatate, Colegiul consideră necesar a releva și prevederile

art. 10 Cod de procedură civilă, care statuează că, sancțiunile procedurale sunt

urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin

pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de

procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către

judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile procedurale

vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la

proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență de

prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din

4

drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a

completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în

drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de

lege.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea

instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

încheierea Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Aljoma Mahmoud Hamdo, reprezentat

de avocatul Vitalie Rotaru.

Se menține încheierea din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Aljoma Mahmoud Hamdo

împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

5