2ra-2159/18 — incetarea influientei inadmisibile

Dosarul nr. 2ra-2159/18 prima instanță: Judecătoria Comrat (jud. G. Colev) instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (R. Petrov, G. Vavrin, I. Dănăilă) ÎNCHEIERE 28 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarat de Ivan Terzi și de Efrosinia Stoianova, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Efrosinia Stoianova împotriva Svetlanei Leiciu și Ivan Terzi cu privire la încetarea influenței inadmisibile asupra terenului și construcțiilor aflate pe el, demolarea construcției neautorizate, repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care au fost admise apelurile declarate de Ivan Terzi și Svetlana Leiciu, a fost casată hotărârea din 26 mai 2014 a Judecătoriei Comrat și a fost emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii, c o n s t a t ă: La data de 28 septembrie 2012, Efrosinia Stoianova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Svetlanei Leiciu cu privire la încetarea influenței inadmisibile asupra terenului și construcțiilor aflate pe el, demolarea construcției neautorizate, repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a invocat că deține dreptul de proprietate asupra casei de locuit din str. Pușkin, 8, mun. Comrat, iar în vara anului 2010, Svetlana Leiciu a început construcția casei de locuit pe terenul din vecinătate din str. Pușkin, 10 a, mun. Comrat. A afirmat că edificarea casei de locuit de către pârâtă a avut loc în lipsa actelor necesare, fără respectarea regulilor de hidrogeologie, prin drenarea apelor subterane în mod corespunzător, ce a dus la inundarea și distrugerea casei sale, fapt confirmat prin actul de examinare a casei de locuit din 30 mai 2010 și 16 iulie 2010, întocmit de Primăria or. Comrat. A susținut că datorită fluxului constant de apă subterană, pereții casei s-au umezit, în casă persistă o cantitate de umiditate ridicată și un miros de mucegai.

A menționat că a întreprins toate măsurile pentru ca pârâta să înceteze acțiunile sale, însă fără niciun efect. A subliniat că în urma adresării administrației publice locale, pârâta a săpat un șanț pe hotarele loturilor de teren, care mereu este plin cu apă, iar din lipsa scurgerii corespunzătoare, apa curge tot sub casa ei de locuit. A invocat reclamanta, în susținerea cerințelor sale, hotărârea Judecătoriei Comrat din 17 noiembrie 2010, prin care Svetlana Leiciu a fost recunoscută vinovată în comiterea contravenției administrative pe faptul construcției ilegale și obligarea de a demola construcția neautorizată, care însă nu a fost executată. A obiectat că prin acțiunile sale pârâta ignoră prevederile art. 40 din Legea nr. 835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, precum și art. 376, art. 379, art. 381 alin. (1), (3) Codul civil.

Reclamanta și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 11, 14, 376, 379, 381 Codul civil și art. 28, 32, 85, 166-167 CPC. A solicitat reclamanta obligarea pârâtei de a înceta influența inadmisibilă asupra terenului și construcțiilor aflate pe el, repararea prejudiciului material și moral. Prin cererea de concretizare a pretențiilor din 26 februarie 2013, Efrosinia Stoianova a solicitat obligarea lui Ivan Terzi de a înceta influența inadmisibilă asupra terenului și construcțiilor aflate pe el, repararea prejudiciului material în sumă de 114 868,44 de lei și prejudiciul moral în mărime de 100000 de lei. În susținerea cererii a invocat că prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 17 noiembrie 2010, Ivan Terzi a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției administrative pe faptul construcției ilegale.

La data de 14 martie 2013, Efrosinia Stoianova a mai depus o cerere de concretizare a cerințelor prin care a solicitat obligarea Svetlanei Leiciu de a înceta influența inadmisibilă asupra terenului și construcțiilor aflate pe el, repararea prejudiciului material în sumă de 114 868,44 de lei și prejudiciul moral în mărime de 100000 de lei. La data de 22 august 2013, Efrosinia Stoianova și-a concretizat cerințele print- o altă cerere, solicitând obligarea lui Ivan Terzi de a înceta influența inadmisibilă asupra terenului și construcțiilor aflate pe el și încasarea din contul Svetlanei Leiciu în beneficiul ei prejudiciul material în sumă de 114 868,44 de lei și prejudiciul moral în mărime de 100000 de lei.

Prin încheierea din 11 decembrie 2013 a Judecătoriei Comrat, a fost admis renunțul Efrosiniei Stoianova de la pretențiile înaintate împotriva Svetlanei Leiciu, încetat procesul în partea pretențiilor Efrosiniei Stoianova împotriva Svetlanei Leiciu cu privire la obligarea de a înceta atentarea inadmisibilă asupra terenului și construcțiilor aflate pe el prin intermediul executării lucrărilor de drenaj și altor lucrări necesare în vederea devierii apelor freatice de pe terenul proprietate a Efrosiniei Stoianova. Prin decizia din 21 februarie 2014 a Curții de Apel Comrat, a fost admisă cererea de recurs declarată de Efrosinia Stoianova, casată încheierea Judecătoriei Comrat din 11 decembrie 2013 și remisă pricina la rejudecare în același complet de judecată.

Ulterior, Efrosinia Stoianova a depus o cerere de concretizare a cerințelor împotriva lui Ivan Terzi și Svetlanei Leiciu prin care a solicitat obligarea lui Ivan Terzi de a înceta influența inadmisibilă asupra terenului și construcțiilor aflate pe el, demolarea construcției neautorizate din str. Pușkin nr. 10, mun. Comrat, și încasarea 2 de la Svetlana Leiciu a prejudiciului material în sumă de 247 562,41 de lei și prejudiciul moral în mărime de 100000 de lei. Prin hotărârea din 26 mai 2014 a Judecătoriei Comrat, a fost admisă parțial acțiunea depusă de Efrosinia Stoianova, a fost obligat Ivan Terzi de a înceta atentarea asupra terenului din str. Pușkin nr. 8, or. Comrat și construcțiilor aflate pe el, a fost obligat Ivan Terzi să demoleze construcțiile neautorizate din str. Pușkin nr.10 a, or.

Comrat, a fost încasată de la Svetlana Leiciu suma de 247562,41 de lei cu titlu de prejudiciul material și suma de 50000 de lei cu titlu de prejudiciul moral, a fost încasat în mod solidar de la Svetlana Leiciu și Ivan Terzi taxa de stat în beneficiul statului în mărime de 7526,87 de lei. Prin încheierea din 17 iunie 2015 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă cererea lui Ivan Terzi de recuzare a tuturor judecătorilor Curții de Apel Comrat și cauza civilă a fost restituită Curții de Apel Comrat. Prin încheierea din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție a fost respins demersul Președintelui interimar a Curții de Apel Comrat, cu privire la examinarea cererii de abținere a judecătorului Grigore Colev și strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad și cauza civilă a fost restituită Curții de Apel Comrat pentru examinarea cererii de abținere de la judecată a judecătorului Grigore Colev.

Prin decizia din 10 martie 2016 a Curții de Apel Comrat, au fost admise apelurile declarate de Ivan Terzi și Svetlana Leiciu, a fost casată hotărârea primei instanțe în partea admiterii acțiunii cu privire la demolarea construcției neautorizate și încasarea de la Svetlana Leiciu a prejudiciului material și moral, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care a fost respinsă acțiunea cu privire la obligarea lui Ivan Terzi de a demola casa de locuit din str. str. Pușkin, 10, mun. Comrat, a fost încasată de la Svetlana Leiciu în beneficiul Efrosiniei Stoianova suma de 165 474,44 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciul moral, a fost încasată de la Svetlana Leiciu și Ivan Terzi în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 2276,35 de lei, a fost încasată de la Efrosinia Stoianova în beneficiul lui Ivan Terzi și Svetlanei Leiciu taxa de stat în mărime de 2276,35 de lei.

La data de 13 mai 2016, Efrosinia Stoianova, reprezentată de avocatul Grigore Popa, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. Prin decizia din 12 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție au fost admise recursurile declarate de Efrosinia Stoianova, reprezentată de avocatul Grigore Popa, Ivan Terzi și Svetlana Leiciu, a fost casată integral decizia instanței de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. Prin decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Cahul au fost admise apelurile declarate de Ivan Terzi și Svetlana Leiciu, a fost casată integral hotărârea din 26 mai a Judecătoriei Comrat cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii, a fost obligat Ivan Terzi de a înceta atentarea inadmisibilă asupra terenului amplasat pe str. Pușkin nr. 8, mun.

Comrat, UTA Găgăuzia, și construcției aflate pe el, ce aparține Efrosiniei Stoianova, prin demolarea construcțiilor neautorizate amplasate pe str. Pușkin 10A, mun. Comrat, UTA Găgăuzia. A fost respinsă pretenția Efrosiniei Stoianova împotriva Svetlanei Leiciu cu privire la repararea prejudiciului material și moral. 3 Pentru a decide astfel instanța de apel a concluzionat că în urma construcției neautorizate efectuate de proprietarul terenului vecin, Terzi Ivan, precum și lucrările efectuate fără proiect de cercetare geologice și hidrologice, lucrări incorecte realizate de drenaj pentru evacuarea apelor subterane a avut loc o lucrare de schimbare de curgere a apelor subterane și casa reclamantei Efrosinia Stoianova s-a dovedit a fi inundată, ceea ce duce la distrugerea treptată, fapt confirmat prin raporturile de constatare tehnico-științifice administrate la actele cauzei și cercetate în cadrul examinării pricinii.

Astfel, Colegiul instanței de apel a ajuns la concluzia de a-l obliga pe Ivan Terzi de a înceta atentarea inadmisibilă asupra terenului amplasat pe str. Pușkin, 8, mun. Comrat, UTA Găgăuzia și construcții aflate pe el, ce aparține Efrosiniei Stoianova, prin demolarea construcțiilor neautorizate amplasate pe str. Pușkin 10a mun. Comrat, UTA Găgăuzia. În ceea ce privește pretenția Efrosiniei Stoianova împotriva Svetlanei Leiciu cu privire la repararea prejudiciului material și moral, instanța de apel a concluzionat că urmează a fi respinsă deoarece acțiunea a fost înaintată către pârâtul necorespunzător. Astfel în cadrul examinării cauzei s-a stabilit cu certitudine că construcțiile neautorizate au fost construite de către proprietarul terenului amplasat în mun.

Comrat, str. Pușkin 10a, Terzi Ivan, nu și de Svetlana Leiciu. La data de 21 august 2018, 24 august 2018 și 13 noiembrie 2018 Ivan Terzi a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei nu a aplicat corect normele de drept material și normele de drept procedural, precum și a încălcat normele dreptului internațional. La fel, a indicat că în cadrul examinării cauzei instanța de apel nu a aplicat prevederile art. 4, 7, 16, 20, 26 din Constituția Republicii Moldova, precum și art. 3 și 6 CEDO.

Totodată a indicat că decizia instanței de apel este contrară prevederilor art. 373, 380, 382 și 383 din Codul de procedură civilă. La data de 17 septembrie 2018 și 03 octombrie 2018 Efrosinia Stoianova a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea pretențiilor respinse și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel deoarece instanța de apel la emiterea deciziei a încălcat și a aplicat eronat normele de drept material, și anume nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată a interpretat în mod eronat legea.

A menționat că instanța de apel a săvârșit și alte încălcări care au dus la soluționarea greșită a pricinii, aprecierea arbitrară a probelor și erorile comise de către instanța judecătorească au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. La data de 19 octombrie 2018 Efrosinia Stoianova a depus referință la recursul declarat de Ivan Terzi, solicitând respingerea recursului declarat de ultimul și admiterea recursului declarat de Efrosinia Stoianova, casarea deciziei instanței de apel în partea respingerii acțiunii cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. 4 În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Cahul este emisă la data de 20 iunie 2018, dar date prin care s-ar confirma recepționarea acesteia la actele cauzei lipsesc, prin urmare recursurile declarate la data de 21 august 2018 de către Ivan Terzi și la data de 17 septembrie 2018 de către Efrosinia Stoianova se consideră în termen. Examinând temeiurile recursurilor declarate de Ivan Terzi și de Efrosinia Stoianova, în raport cu materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Ivan Terzi și Efrosinia Stoianova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către 5 instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibile recursurile declarate de Ivan Terzi și de Efrosinia Stoianova.

În conformitate cu art. 270, 431, 433 lit. a), 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursurile declarat de Ivan Terzi și de Efrosinia Stoianova se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru 6