2r-887/18 — oblgarea intreprinderii actiunilor efective provond finalizarea lucrarilor de constructie

Dosarul nr.2r-887/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Berdilo)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

DECIZIE

28 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Botoșanu Valeriu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Botoșanu Valeriu

împotriva Direcției Generale Locativ-Comunale și Amenajare a Primăriei

municipiului Chișinău, Primăria municipiului Chișinău, Societatea cu Răspundere

Limitată ”Jila Com”, intervenient accesoriu Maxim Melenti cu privire la obligarea

întreprinderii acțiunilor efective privind finalizarea lucrărilor de construcție a

mansardei la blocul de locuit și darea în exploatare a mansardei în termen de 12 luni

de la data pronunțării hotărârii,

împotriva încheierii din 04 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost restituită cererea de apel depusă de Botoșanu Valeriu,

c o n s t a t ă:

La data de 04 iulie 2017, Botoșanu Valeriu a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva Direcției Generale Locativ-Comunale și Amenajare a Primăriei

mun. Chișinău, Primăria mun. Chișinău, SRL ”Jila Com”, intervenient accesoriu

Maxim Melenti cu privire la obligarea întreprinderii acțiunilor efective privind

finalizarea lucrărilor de construcție a mansardei la blocul de locuit situat în mun.

xxxxx și darea în exploatare a mansardei în termen de 12 luni de la data pronunțării

hotărârii.

Prin hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Botoșanu

Valeriu.

La 06 august 2018, Botoșanu Valeriu a declarat apel împotriva hotărârii din 29

iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de

apel, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii.

Prin încheierea din 04 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituită cererea de apel depusă de Botoșanu Valeriu, ca fiind depusă tardiv, s-a

obligat Serviciul Fiscal de Stat prin intermediul Trezoreriei de Stat să restituie lui

1

Botoșanu Valeriu taxa de stat în sumă de 112,50 lei achitată de către apelant la data

de 06 august 2018.

La 27 septembrie 2018, conform sigiliului de pe plicul poștal, Botoșanu

Valeriu a declarat recurs împotriva încheierii din 04 septembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea încheierii contestate.

În motivarea recursului a invocat că la materialele cauzei nu este anexat avizul

poștal care ar confirma faptul că i-a fost expediată citația cu privire la data ședinței

de judecată din 29 iunie 2018 sau o recipisă că a fost informat despre data și ora

ședinței de judecată.

Recurentul a menționat că hotărârea instanței de fond urma a fi pronunțată la

20.06.2018, însă a fost pronunțată la 29.06.2018 și a recepționat-o prin poștă la data

de 31.07.2018.

A mai invocat recurentul că deoarece nu a fost prezent la pronunțarea hotărârii,

instanța de judecată era obligată să-i expedieze copia hotărârii în termen de 5 zile de

la pronunțarea acesteia.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 04

septembrie 2018. Recurentul a făcut cunoștință cu materialele cauzei la data de 24

septembrie 2018.

Astfel, recursul, declarat la data de 27 septembrie 2018, conform plicului

poștal, este în termen.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează

a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Din materialele cauzei rezultă că prin hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în

judecată înaintată de Botoșanu Valeriu.

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

În conformitate cu art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul

de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

2

În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă,

termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

La 06 august 2018, Botoșanu Valeriu a declarat apel împotriva hotărârii din 29

iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.180).

În conformitate cu art. 369 alin.(1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

Astfel, prin încheierea din 04 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituită cererea de apel depusă de Botoșanu Valeriu, ca fiind depusă tardiv și a fost

obligat Serviciul Fiscal de Stat prin intermediul Trezoreriei de Stat să-i restituie lui

Botoșanu Valeriu taxa de stat în sumă de 112,50 lei achitată de către apelant la data

de 06 august 2018.

Colegiul apreciază ca fiind întemeiată concluzia instanței de apel precum că

Botoșanu Valeriu a depus cererea de apel în afara termenului legal, deoarece art. 362

alin.(1) Cod de procedură civilă, menționat și supra, statuează expres precum că

acest termen se calculează de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea

nu prevede altfel.

Concomitent Colegiul relevă că, instanța de apel justificat a menționat că

apelantul în cererea de apel nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a

apelului și nu a prezentat probe concludente și pertinente ce ar justifica depășirea

termenului de procedură. Or, instituția de drept procesual a repunerii în termen

constituie beneficiul acordat de lege titularului unui drept procesual, care din motive

justificate nu și-a putut exercita dreptul în interiorul termenului imperativ, să-și

îndeplinească acest drept și, ulterior, fără ca instanța să-l decadă din exercițiul său

sau să aplice o altă sancțiune prevăzută de lege în caz de nerespectare a termenului.

Colegiul relevă că, în lipsa hotărârii motivate, partea nu este lipsită de dreptul

de a înregistra un apel care ulterior poate fi completat cu temeiurile de fapt și de

drept rezultând din prevederile art. 365 alin. (11) Cod de procedură civilă, conform

cărora elementele cererii de apel prevăzute la alin.(1) lit. d), e) și h) pot fi incluse

într-o cerere de apel suplimentară depusă după data întocmirii hotărârii integrale.

De altfel, recepționarea la 31 iulie 2018 de către recurent a hotărârii instanței

de fond din 29 iunie 2018, argument invocat de recurent, nu justifică omiterea

termenului de exercitare a căii de atac-apelul, stabilit imperativ de lege.

Colegiul relevă că, în contextul legislației în vigoare în raport cu speța dată,

apelantului/recurentului i-au fost asigurate condiții reale pentru a beneficia efectiv

de continuitatea procesului și de a-și valorifica drepturile sale.

Astfel, argumentul recurentului precum că hotărârea instanței de fond urma a

fi pronunțată la 20.06.2018, însă a fost pronunțată la 29.06.2018 și a recepționat-o

prin poștă la data de 31.07.2018, nu poate fi reținut ca fiind relevant speței, or, în

condițiile pronunțării de către instanța de fond a hotărârii contestate la 29 iunie 2018,

recurentul urma să-și realizeze cu bună credință dreptul de a recepționa hotărârea în

cadrul instanței de judecată.

Or, în contextul prevederilor art. 236 alin. (6) Cod de procedură civilă, în

3

cazurile prevăzute la alin.(5), completul de judecată va întocmi hotărârea integrală

în termen de 30 zile de la data solicitării, atacării sau pronunțării dispozitivului

hotărârii, după caz.

Colegiul remarcă că obligația instanței de judecată de a expedia hotărârea

motivată rezultând din prevederile art. 236 alin.(8) Cod de procedură civilă, nu

exclude dreptul participanților la proces de a recepționa personal hotărârea

judecătorească în cadrul instanței.

Mai mult ca atât, din materialele cauzei rezultă că recurentul nu a fost prezent

la pronunțarea dispozitivului hotărârii, deși a cunoscut despre data ședinței de

judecată, fapt confirmat prin procesul verbal al ședinței de judecată din 05 iunie

2018.

În consecință, Colegiul menționează că, chiar și în condițiile recepționării

hotărârii motivate în afara termenului de contestare a acesteia, acest aspect nu poate

justifica omiterea termenului legal de depunere a apelului în conformitate cu art. 362

alin.(1) Cod de procedură civilă.

În concluzie, Colegiul conchide că acțiunile recurentului, nu constituie decât o

eludare a acesteia de a-și realiza drepturile procedurale, rezultând din prevederile

art. 56 alin.(3) și art. 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, care obligă părțile de a

se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Recurentul nu a dat dovadă

de diligență și bună credință în realizarea drepturilor sale, ca ulterior să invoce

încălcarea drepturilor sale procedurale, în condițiile când personal nu și-a realizat

drepturile garantate de legislația în vigoare.

În această ordine de idei, Colegiul menționează că, nevalorificarea drepturilor

procedurale de către Botoșanu Valeriu în termenul stabilit, nu poate fi calificată ca

o îngrădire a accesului la justiție, garantat de art. 20 al Constituției Republicii

Moldova, art. 5 Cod de procedură civilă, or, recurentul invocând acest aspect, a

ignorat faptul că aceasta este o omisiune. Respectiv, nu poate fi pusă pe seama

instanțelor de judecată îngrădirea accesului la justiție, în condițiile când apelantul a

ignorat prevederile legale.

Colegiul notează că, unul din aspectele preeminenței dreptului, rezultând din

jurisprudența CtEDO, este principiul securității raporturilor juridice.

Or, CtEDO statuează că dacă termenul pentru introducerea unei căi ordinare de

atac este reînnoit după un interval considerabil și pentru motive care nu par să fie

convingătoare, o asemenea decizie ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac (Ponomaryov

vs Ucraina, hotărârea din 03 aprilie 2008).

În atare circumstanțe, instanța de recurs relevă că soluția adoptată de instanța

de apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel ca fiind tardiv, este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor

art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale, având în vedere și obligația părților privind exercitarea

drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

În conformitate cu art. 27 alin.(1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților,

de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus

4

judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și

mijloacele procedurale de apărare.

Colegiul precizează că, circumstanțele expuse de recurent nu pot fi acceptate

de către instanța de recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat, în

condițiile când instanța de apel și a adoptat o încheiere legală având în vedere că

apelantul/recurent a omis termenul pentru depunerea cererii de apel și nici nu a

solicitat repunerea în acest termen de procedură.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea

contestată este întemeiată și conformă prevederilor legale, iar argumentele invocate

de către recurent nu sunt justificate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat, cu menținerea încheierii instanței de apel din 04 septembrie 2018.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Botoșanu Valeriu.

Se menține încheierea din 04 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Botoșanu

Valeriu împotriva Direcției Generale Locativ-Comunale și Amenajare a Primăriei

municipiului Chișinău, Primăria municipiului Chișinău, Societatea cu Răspundere

Limitată ”Jila Com”, intervenient accesoriu Maxim Melenti cu privire la obligarea

întreprinderii acțiunilor efective privind finalizarea lucrărilor de construcție a

mansardei la blocul de locuit și darea în exploatare a mansardei în termen de 12 luni

de la data pronunțării hotărârii.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5