2ra-2130/18 — repararea prejudiciului material, moral si incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-2130/18 — repararea prejudiciului material, moral si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 2ra-2130/18

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (A. Miron)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (N. Simciuc, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

D E C I Z I E

21 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Visternicean

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul declarat de către Sergiu Aparatu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Aparatu

împotriva Întreprinderii Municipale „Asociația pentru gospodărirea spațiilor

verzi”, intervenient accesoriu Consiliul municipal Chișinău cu privire la încasarea

prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Sergiu Aparatu și s-a admis apelul declarat de

Întreprinderea Municipală „Asociația pentru gospodărirea spațiilor verzi”, s-a casat

parțial hotărârea din 26 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a

emis în această parte o nouă hotărâre după cum urmează: s-a respins ca

neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Aparatu împotriva

Întreprinderii Municipale „Asociația pentru gospodărirea spațiilor verzi”,

intervenient accesoriu Consiliul municipal Chișinău cu privire la încasarea

prejudiciului material și moral și a cheltuielilor de judecată, în rest, în partea

pretențiilor respinse hotărâre s-a menținut,

c o n s t a t ă:

La data de 10 noiembrie 2015, Sergiu Aparatu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Întreprinderii Municipale „Asociația pentru gospodărirea

spațiilor verzi”, intervenient accesoriu Consiliul municipal Chișinău cu privire la

încasarea prejudiciului material și moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul, Sergiu Aparatu a indicat că, la data de

21 iunie 2015, în jurul orei 12:20, a parcat regulamentar, automobilul de model

Skoda Octavia cu numărul de înmatriculare XXXX, ce-i aparține cu drept de

proprietate, în parcarea amenajată lîngă blocul de locuit situat xxxx. Ulterior, după

coborîrea din automobil, a auzit un zgomot și ridicând privirea a văzut cum a cazut

un arbore peste mașină, deteriorînd-o.

1

Reclamantul a menționat că, despre cele întîmplate a anunțat pompierii, care

preluând apelul, au anunțat reprezentanții ÎM „Asociația de gospodărire a spațiilor

verzi” și poliția, care a înregistrat cazul cu nr. 10624 la 21 iunie 2015.

Reclamantul, Sergiu Aparatu a invocat că, la 23 iunie 2015, s-a adresat

experților independenți ai SRL „Exauto-Plus”, pentru a stabili prejudiciul provocat

prin căderea arborelui peste automobilul de model Skoda Octavia, cu numărul de

înmatriculare XXXX, iar despre data și ora examinării automobilului a fost

informată și pîrîta.

Astfel, conform Actului de examinare Nr. 1314/06A, a fost emis Raportul de

evaluare a pagubei Nr. 1/06A din 29 iunie 2015, prin care prejudiciul material a

fost evaluat la suma de 99 100,34 lei.

Reclamantul a indicat că, conform examinării fitosanitare a arborelui,

efectuată de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice la 23 iunie 2015, arborele

de specie salcie albă, era afectat de putregaiul central al măduvei și se afla în stare

de putrezire cu aspect făinos, provocat de ciuperca păstrăv și iască de ciot a

foioaselor, cu prezența corpurelor fructifere pe tulpină, concluzionându-se cu

certitudine că, starea fito-sanitară degradată a arborelui a dus la căderea cracului.

Reclamantul Sergiu Aparatu a invocat că, la data de 29 iulie 2015, a adresat o

cerere prealabilă ÎM „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”, prin care a

solicitat achitarea benevolă a prejudiciului material, produs în urma deteriorării

automobilului sus menționat. Iar, la data de 20 octombrie 2015 a recepționat o

scrisoare din partea pârâtei, din care rezultă că, aceasta a refuzat satisfacerea

pretențiilor înaintate, indicând în răspuns informații contradictorii referitor la starea

arborelui căzut.

Reclamantul a menționat că, ÎM „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”,

eronat a invocat că, el trebuie să suporte prejudiciul în temeiul riscului pieirii sau

deteriorării fortuite a bunului, care îl suportă proprietarul în cazul inundațiilor,

cutremurelor, incendiilor, orr conform site-ului oficial al Serviciului

Hidrometeorologic de Stat, la data de 21 iunie 2015, ora 12:00, erau condiții meteo

obișnuite.

Reclamantul, Sergiu Aparatu a invocat că, conform statutului ÎM „Asociația

de gospodărire a spațiilor verzi”, adoptat prin decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 20/6 din 13 noiembrie 2008, întreprinderea este responsabilă de

îngrijirea plantațiilor verzi, conform normativelor tehnologice și agrotehnice,

prestînd diverse servicii, și anume: curățirea și defrișarea arborilor avariați, uscați

și bolnavi. Iar, conform punctului 17 al statutului, întreprinderea poartă răspundere

cu întreg patrimoniul său, pentru obligațiile sale.

Mai mult, art. 10 din Legea nr. 591 din 23 septembrie 1999 cu privire la

spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, stipulează clar competențele

autorităților administrației publice locale, printre care se impune asigurarea stării

fitosanitare cuvenite a spațiilor , indiferent de apartenența acestora, organizînd

acțiunile necesare pentru depistarea, unirea și combaterea bolilor și dăunătorilor.

Astfel, reclamantul, Sergiu Aparatu a invocat că, ÎM „Asociația de

gospodărire a spațiilor verzi” nu și-a onorat obligațiile la timp, și anume nu a

2

intervenit în sensul defrișării copacului infectat grav, prin urmare prejudiciul a fost

creat, în urma neîndeplinirii obligațiilor stabilite prin statutul acesteia.

De asemenea, reclamantul a indicat că, a suferit un puternic șoc emoțional, în

momentul în care arborele a căzut peste mașina din care tocmai coborâse părinții

lui, din motiv că, unghiul din care a văzut căderea arborelui l-a făcut să creadă că,

arborele i-a strivit părinții. La fel, lipsa mijlocului de transport i-a creat cheltuieli

suplimentare la organizarea ceremoniei de oficializare a căsătoriei, care a avut loc

la 03 iulie 2015 și 12 iulie 2015.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea în temeiul art. 8, 11, 14, 1398,

1404, 16, 1422. 1423 Cod civil și art 1, 3, 6, 14, 16, 19 Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000; art 12, 16 Legea cu privire la

petiționare nr. 190 din 19 iulie 1994.

Prin urmare, reclamantul, Sergiu Aparatu a solicitat admiterea acțiunii,

anularea în totalitate a actului prin care s-a dat răspuns cererii prealabile și

încasarea din contul ÎM „Asociația pentru gospodărirea stațiilor verzi" în beneficiul

reclamantului a sumei de 99 100,34 lei, cu titlu de prejudiciu material, a sumei de

800 lei, cu titlu de cheltuieli pentru examinare tehnică a autovehiculului, a sumei

de 431 lei, cu titlu de cheltuieli pentru examinare fitosanitară a arborelui căzut și a

sumei de 30 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și a tuturor cheltuielilor de

judecată.

La data de 23 iunie 2017, reclamantul Sergiu Aparatu a depus cerere de

concretizare a acțiunii, prin care suplimentar celor indicate în cererea de chemare

în judecată, a indicat că, la data de 10 august 2015 a înstrăinat automobilul de

model Skoda Octavia cu n/î XXXX, cu scopul de a fi dezasamblată pentru piese de

schimb, contra sumei de 300 euro, echivalentul a 6 275 lei, conform cursului

BNM. Iar, în baza ordinelor de încasare a numerarului din 20 iunie 2016 și

respectiv, din 05 august 2016 a suportat cheltuieli de asistență juridică, în sumă

totală de 4 500 lei.

Prin urmare, reclamantul, Sergiu Aparatu a solicitat admiterea acțiunii și

încasarea din contul ÎM „Asociația pentru gospodărirea stațiilor verzi" în beneficiul

reclamantului a sumei de 92 825,34 lei, cu titlu de prejudiciu material, a sumei de

800 lei, cu titlu de cheltuieli pentru examinare tehnică a autovehiculului, a sumei

de 431 lei, cu titlu de cheltuieli pentru examinare fitosanitară a arborelui căzut și

suma de 30 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată,

compuse din 4 500 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, cît și a taxei de

stat, în sumă de 3 073 lei.

Prin încheierea protocolară din 05 aprilie 2016 a Judecătoriei Rîșcani,

municipiul Chișinău, a fost atras în calitate de intervenient accesoriu Consiliul

municipal Chișinău.

Prin hotărârea din 26 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Aparatu împotriva

ÎM „Asociația pentru gospodărirea spațiilor verzi”, intervenient accesoriu Consiliul

municipal Chișinău cu privire la încasarea prejudiciului material și moral și a

cheltuielilor de judecată și s-a încasat din contul ÎM „Asociația pentru gospodărirea

spațiilor verzi” în beneficiul lui Sergiu Aparatu cu titlu de prejudiciu material,

suma de 51 293 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, sub forma taxei de stat, suma

3

de 3 073 lei, și pentru serviciile juridice suma de 4 500 lei, iar în total suma de

58 866 lei. În rest, pretențiile din cererea de chemare în judecată s-au respins, ca

fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Sergiu Aparatu și s-a admis apelul declarat de Întreprinderea

Municipală „Asociația pentru gospodărirea spațiilor verzi”, s-a casat parțial

hotărârea din 26 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis în

această parte o nouă hotărâre după cum urmează: s-a respins ca neîntemeiată,

cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Aparatu împotriva Întreprinderii

Municipale „Asociația pentru gospodărirea spațiilor verzi”, intervenient accesoriu

Consiliul municipal Chișinău cu privire la încasarea prejudiciului material și moral

și a cheltuielilor de judecată, în rest, în partea pretențiilor respinse hotărâre s-a

menținut.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din data de

23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost recepționată de recurentul Sergiu

Aparatu la data de 03 iulie 2018, conform recipisei anexate la materialele cauzei

(f.d.24 vol. II).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că, recursul a fost

declarat de Sergiu Aparatu, la data de 22 august 2018, cu respectarea termenului

indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Prin cererea de recurs, recurentul, Sergiu Aparatu a solicitat admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și

casarea parțială a hotărârii din 26 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, în partea respingerii pretențiilor înaintate în acțiune, cu pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată depusă

de Sergiu Aparatu împotriva Întreprinderii Municipale „Asociația pentru

gospodărirea spațiilor verzi”, intervenient accesoriu Consiliul municipal Chișinău

cu privire la încasarea prejudiciului material și moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de recurs, recurentul, Sergiu Aparatu a indicat că, instanța

de apel nu a examinat materialele cauzei, iar decizia a fost emisă, fără a se ține

cont de materialele prezentate și de prevederile legii guvernante, de suportul

probatoriu al constatărilor expuse și cerințele înaintate prin acțiune. Astfel, instanța

de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat legea care nu trebuia

să fie aplicată, a interpretat eronat legea, totodată nu a cercetat circumstanțele și

probele administrate la dosar, s-a referit doar la constatările invocate in motivarea

hotărârii apelate, fără a se expune explicit asupra respingerii argumentelor apelului.

Recurentul a menționat că, instanțele ierarhic inferioare au interpretat eronat

legea și nu au aplicat prevederile art. 1398, 1404, 1416, 1422, 1423 Cod civil,

Legea nr.591 din 23 septembrie 1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților

urbane și rurale și statutul ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, adoptat

prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr.206 din 13 noiembrie 2008.

Recurentul, Sergiu Aparatu a indicat că, comportamentul ilicit al ÎM

„Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” constă în omisiunea îndeplinirii

4

obligațiunilor legal impuse. Or, conform punctului 3 din Statutul ÎM „Asociația de

Gospodărire a Spațiilor Verzi”, aprobat prin decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 20/6 din data de 13 noiembrie 2008, scopul întreprinderii este de a

îngriji plantațiile verzi, conform normativelor tehnologice și agrotehnice. Iar, art.

10 lit. j) din Legea cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale nr.

591 din 23 septembrie 1999, este stabilită competența autorităților administrației

publice locale, care urmează să respecte tehnologiile corespunzătoare la executarea

lucrărilor de creare și reținere a spațiilor verzi. Astfel, obligația reparării

prejudiciului material cauzat revine ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor

Verzi”.

Recurentul a invocat că, instanța de apel eronat și-a întemeiat concluzia în

baza declarațiilor reprezentantului ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor

Verzi”, precum că, arborele care a căzut peste mașină, se afla într-o stare

fitosanitară bună, or, reținerea acestui argument drept motiv de exonerare de

răspundere a intimatei va tolera în continuare atitudinea neglijentă a intimatei față

de obligațiile pe care nu le execută sistematic.

Recurentul, Sergiu Aparatu a mai menționat că, că instanțele ierarhic

inferioare au interpretat eronat prevederile art. 1416, 1422 și 1423 Cod Civil , or

conform art. 1416, instanța de judecată stabilește felul despăgubirii în funcție de

circumstanțe, ceea ce înseamnă că întinderea mărimii prejudiciului nu poate fi

condiționată de careva limitări procentuale sau coeficienți, or legea stabilește clar

că, autorul prejudiciului urmează să compenseze integral prejudiciul cauzat, prin

echivalent bănesc.

La fel, recurentul a invocat că, prima instanță eronat a aplicat în prezenta

cauză prevederile legislației din domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere

civilă pentru pagubele produse de autovehicule, acestea reglementînd raporturi

speciale, care nu pot fi asimilate raporturlui juridic din litigiul dedus judecății.

Recurentul, Sergiu Aparatu a indicat că, ÎM „Asociația de Gospodărire a

Spațiilor Verzi” nu și-a onorat obligațiile la timp, și anume nu a intervenit în sensul

defrișării copacului infectat, prin urmare prejudiciul a fost cauzat, în urma

neîndeplinirii obligațiilor stabilite întreprinderii prin statutul acesteia, care a și

provocat daunele materiale, prin deteriorarea automobilului sus menționat.

Totodată, recurentul a invocat că, diligența ÎM „Asociația de Gospodărire a

Spațiilor Verzi” în îndeplinirea obligațiilor asumate, putea fi probat prin

prezentarea instanței a registrului de evidență a arborilor, a actelor confirmative ale

inspectării periodice ale acestuia, precum și măsurile întreprinse întru executarea

obligațiilor sale, or susținînd poziția că, arborele era sănătos, urma a se prezenta un

raport confirmativ a acestui fapt.

La data de 18 septembrie 2018, în adresa intimatei ÎM „Asociația pentru

gospodărirea spațiilor verzi” și a intervenientului accesoriu Consiliul municipal

Chișinău a fost expediată copia recursului declarat de către Sergiu Aparatu, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă pînă la examinarea

recursului, participanții la proces menționați supra, nu au depus referințe, prin care

să-și expună opinia asupra cererii de recurs depuse de către recurentul Sergiu

Aparatu.

5

Prin încheierea din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Sergiu Aparatu împotriva deciziei din data de 23 mai 2018 a Curții de

Apel Chișinău, a fost considerat admisibil.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de

Sergiu Aparatu, urmează a fi admis, casată integral decizia din 23 mai 2018 a

Curții de Apel Chișinău și menținută hotărârea din 26 iunie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă

de Sergiu Aparatu împotriva Întreprinderii Municipale „Asociația pentru

gospodărirea spațiilor verzi”, intervenient accesoriu Consiliul municipal Chișinău

cu privire la încasarea prejudiciului material și moral și a cheltuielilor de judecată,

din următoarele motivele.

În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) și alin. (2) lit. c) Cod de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost

încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească a interpretat în

mod eronat legea.

Din materialele cauzei, Colegiul reține că, la data de 10 noiembrie 2015,

Sergiu Aparatu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii

Municipale „Asociația pentru gospodărirea spațiilor verzi”, intervenient accesoriu

Consiliul municipal Chișinău, prin care a solicitat admiterea acțiunii și încasarea

din contul ÎM „Asociația pentru gospodărirea stațiilor verzi" în beneficiul lui a

sumei de 92 825,34 lei, cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 800 lei, cu titlu

de cheltuieli pentru examinare tehnică a autovehiculului, a sumei de 431 lei, cu

titlu de cheltuieli pentru examinare fitosanitară a arborelui căzut și suma de 30 000

lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată, compuse din 4 500 lei,

cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, cît și a taxei de stat, în sumă de 3 073 lei.

Prin încheierea protocolară din 05 aprilie 2016 a Judecătoriei Rîșcani,

municipiul Chișinău, a fost atras în calitate de intervenient accesoriu Consiliul

municipal Chișinău.

Prin hotărârea din 26 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Aparatu împotriva

ÎM „Asociația pentru gospodărirea spațiilor verzi”, intervenient accesoriu Consiliul

municipal Chișinău cu privire la încasarea prejudiciului material și moral și a

cheltuielilor de judecată și s-a încasat din contul ÎM „Asociația pentru gospodărirea

spațiilor verzi” în beneficiul lui Sergiu Aparatu cu titlu de prejudiciu material,

6

suma de 51 293 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, sub forma taxei de stat, suma

de 3 073 lei, și pentru serviciile juridice suma de 4 500 lei, iar în total suma de

58 866 lei. În rest, pretențiile din cererea de chemare în judecată s-au respins, ca

fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Sergiu Aparatu și s-a admis apelul declarat de Întreprinderea

Municipală „Asociația pentru gospodărirea spațiilor verzi”, s-a casat parțial

hotărârea din 26 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis în

această parte o nouă hotărâre după cum urmează: s-a respins ca neîntemeiată,

cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Aparatu împotriva Întreprinderii

Municipale „Asociația pentru gospodărirea spațiilor verzi”, intervenient accesoriu

Consiliul municipal Chișinău cu privire la încasarea prejudiciului material și moral

și a cheltuielilor de judecată, în rest, în partea pretențiilor respinse hotărâre s-a

menținut.

Conform art.14 alin. (1-2) Cod civil, persoana lezată într-un drept al ei poate

cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu

cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să

le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale

(prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului

(venitul ratat).

Instanța de recurs reține că, în motivarea acțiunii, reclamantul, Sergiu Aparatu

a indicat că, la data de 21 iunie 2015, în jurul orei 12:20, a parcat regulamentar,

automobilul de model Skoda Octavia cu numărul de înmatriculare XXXX, ce-i

aparține cu drept de proprietate, în parcarea amenajată lîngă blocul de locuit situat

xxxx. Ulterior, după coborîrea din automobil, a auzit un zgomot și ridicând privirea

a văzut cum a cazut un arbore peste mașină, deteriorînd-o.

Colegiul relevă că, incidentul invocat de reclamant este confirmat prin

examinarea plîngerii depuse de Sergiu Aparatu, în adresa Inspectoratului de Poliție

Botanica.

Astfel, Inspectoratul de Poliție Botanica a examinat materialul înregistrat cu

nr. 10624 la 21 iunie 2015, pe faptul deteriorării automobilul de model Skoda

Octavia cu numărul de înmatriculare XXXX, în urma căderii unui copac peste

acesta xxxx (f.d.10-24 vol. I).

Instanța de recurs menționează că, conform certificatului de înmatriculare,

automobilul de model Skoda Octavia cu numărul de înmatriculare XXXX aparține

cu drept de proprietate lui Sergiu Aparatu (f.d.8 vol. I.), respectiv acesta este

îndreptățit să solicite repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea

automobilului, prin căderea arborelui peste acesta.

Conform 1404 alin. (4) Cod civil, în cazul în care o autoritate publică are o

obligație impusă de un act adoptat în scopul protecției contra riscului de producere

a unui anumit fel de prejudiciu, ea răspunde pentru prejudiciul de acest fel cauzat

sau nepreîntîmpinat prin neexecutarea obligației, cu excepția cazului cînd

autoritatea publică demonstrează că a dat dovadă de diligență rezonabilă în

executarea obligației.

Instanța de recurs relevă că, art. 1404 alin. (4) Cod civil conține un caz

particular de manifestare a faptei prejudiciabile sub forma inacțiunii ilicite.

7

Specifică în acest caz este calitatea debitorului, precum și sarcina probațiunii.

Debitor este autoritatea publică obligată să ia măsuri împotriva riscului de

producere a unui anumit fel de prejudiciu. În ce privește sarcina probațiunii,

legiuitorul a derogat de la regulile generale, instituind prezumția de vinovăție a

autorității publice. În consecință, persoana vătămată nu este obligată să dovedească

vinovăția autorității publice în producerea daunei, iar aceasta se consideră vinovată

de cauzarea prejudiciului dacă nu va dovedi că a manifestat diligență rezonabilă în

executarea obligației.

Respectiv, pentru angajarea răspunderii pentru prejudiciul cauzat de către o

autoritate publică, sunt necesare de a fi întrunite condițiile generale ale răspunderii

delictuale, și anume: prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal și vinovăția.

Astfel, examinarea răspunderii civile reparatorii are drept scop, înainte de

orice, determinarea cazurilor și condițiilor în care o persoană poate pretinde

repararea prejudiciului ce injust i-a fost cauzat.

În această împrejurare starea fitosanitară a arborelui este esențială pentru

antrenarea răspunderii civile delictuale, în condițiile în care în funcție de acest fapt

urmează a fi apreciată conduita ÎM „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”.

Conform art. 10 lit. j) și m) din Legea nr. 591 din 23 septembrie 1999 cu

privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, autoritățile administrației

publice locale respectă tehnologiile corespunzătoare la executarea lucrărilor de

creare și întreținere a spațiilor verzi și asigură starea fitosanitară cuvenită a

spațiilor verzi, indiferent de apartenența acestora, organizînd acțiunile necesare

pentru depistarea, prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor.

Conform statutului ÎM „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”, adoptat

prin decizia nr. 20/6 din 13 noiembrie 2008 a Consiliului municipal Chișinău,

întreprinderea este responsabilă de îngrijirea plantațiilor verzi, conform

normativelor tehnologice și agrotehnice, prestînd diverse servicii, inclusiv și

curățirea și defrișarea arborilor avariați, uscați și bolnavi.

Conform examinării fitosanitare a arborelui, efectuate de Institutul de

Cercetări și Amenajări Silvice la 23 iunie 2015, arborele care a căzut peste

automobil, era de specie salcie albă și era afectat de putregaiul central al măduvei,

se afla în stare de putrezire cu aspect făinos, provocat de ciuperca păstrăv și iască

de ciot a foioaselor, cu prezența corpurelor fructifere pe tulpină, concluzionându-se

cu certitudine că, starea fito-sanitară degradată a arborelui a dus la căderea cracului

(f.d.26-31 vol. I).

Totodată, confom actului examinării fitosanitare a arborelui, sus menționat,

arborii afectați de putregaiul central al măduvei, populați de dăunători de trunchi,

au o rezistență biologică scăzută, și în orice moment, sub influența vîntului

puternic se pot prăbuși.

Astfel, Colegiul relevă că, prima instanță corect a stabilit că, ÎM „Asociația de

gospodărire a spațiilor verzi”, nu și-a onorat obligațiile la timp, și anume nu a

intervenit în sensul defrișării copacului infectat grav, prin urmare prejudiciul

cauzat lui Sergiu Aparatu a fost creat, în urma neîndeplinirii obligațiilor de către

ÎM „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”, stabilite prin statutul acesteia.

În același circumstanțe Colegiul menționează că, instanța de apel eronat a

stabilit că, urmau a fi reținute argumentele ÎM „Asociația de gospodărire a spațiilor

8

verzi”, precum că, arborele care a căzut peste mașină, se afla într-o stare

fitosanitară bună, era cu frunză și cu un aspect viu și nu prezenta semne care ar fi

indicat necesitatea intervenției, iar întreprinderea nu poate fi obligată de a verifica

starea fito-sanitară a fiecărui arbore, prin expertiză.

Or, ÎM „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” conform statutului adoptat

prin decizia nr. 20/6 din 13 noiembrie 2008 a Consiliului municipal Chișinău, este

responsabilă de îngrijirea plantațiilor verzi, deci suntem în prezența unei delegări a

atribuțiilor administrației publice locale în favoarea acestei întreprinderi.

Iar, art. 10 lit. j) și m) din Legea nr. 591 din 23 septembrie 1999 cu privire la

spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, prevede expres că, autoritățile

administrației publice locale asigură starea fitosanitară cuvenită a spațiilor verzi,

indiferent de apartenența acestora, organizînd acțiunile necesare pentru depistarea,

prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor.

Instanța de recurs reține că, în motivarea acțiunii, reclamantul, Sergiu Aparatu

a indicat că, prin căderea arborelui peste automobilul de model Skoda Octavia cu

numărul de înmatriculare XXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate, i-a fost

cauzat un prejudiciu material, în valoare de 92 825,34 lei.

Colegiul menționează că, prin prejudiciu se înțelege rezultatele dăunătoare, de

natură patrimonială, consecințe ale încălcării drepturilor și intereselor legitime ale

unei persoane. Respectiv, prejudiciul este cel mai important element al răspunderii

civile, fiind o condiție esențială și necesară a acesteia, de sine stătătoare.

Un prejudiciu este cert atunci când existența lui este sigură, neîndoielnică și,

totodată, poate fi stabilită întinderea sa în prezent. În conținutul prejudiciului

efectiv sunt incluse: cheltuielile pe care o persoană lezată într-un drept le-a

suportat real la momentul intentării acțiunii sau care urmează să fie suportate la

restabilirea dreptului încălcat, adică cheltuielile suplimentare. La prejudiciul

efectiv sunt atribuite și pagubele rezultate din pieirea sau deteriorarea bunurilor,

deoarece și în acest caz de asemenea sunt suportate cheltuieli.

Instanța de recurs reține că, conform raportului de evaluare a pagubei din data

de 29 iunie 2015, întocmit de SRL „Exauto-Plus”, valoarea prejudiciului cauzat

proprietarului autovehicului de model Skoda Octavia cu numărul de înmatriculare

XXXX constituie suma de 82 362,49 lei, iar costul mediu de piață a unui

automobil analogic este de 99 100, 34 lei (f.d.33-39 vol. I)

Colegiul relevă că, prima instanță corect a stabilit că, acest raport de evaluare

nu poate fi reținut ca probă, deoarece a fost efectuat în afara procesului judiciar, iar

suma de 99 100, 34 lei, indicată în raport, constituie costul mediu pe piață a unui

automobil analogic, dar nu reprezintă valoarea prejudiciului cauzat nemijlocit prin

căderea arborelui și deteriorarea automobilului de model Skoda Octavia cu

numărul de înmatriculare XXXX.

Or, conform art. 117 alin. (1) Cod de procedură civilă, probe în cauze civile

sînt elementele de fapt, dobîndite în modul prevăzut de lege, care servesc la

constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și

altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.

În conformitate cu art. 148 alin. (1) Cod de procedură civilă, pentru elucidarea

unor aspecte din domeniul științei, artei, tehnicii, meșteșugurilor artizanale și din

alte domenii, apărute în proces, care cer cunoștințe speciale, instanța dispune

9

efectuarea unei expertize, la cererea părții sau a unui alt participant la proces, iar în

cazurile prevăzute de lege, din oficiu. Actele reviziei ori ale inspecțiilor

departamentale, precum și raportul scris al specialistului, nu pot înlocui raportul de

expertiză și nici exclude necesitatea efectuării expertizei în aceeași problemă.

Astfel, Colegiul indică că, prima instanță corect a reținut ca probă, raportul de

expertiză nr. 42 din 26 ianuarie 2017, efectuat de Centrul Național de Expertize

Judiciare, în baza încheierii din 28 noiembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău (f.d.119-120 vol. I).

Conform raportului de expertiză nr. 42 din 26 ianuarie 2017, efectuată de

Centrul Național de Expertize Judiciare, costul reparației (menționat în încheierea

din 28 noiembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, ca prejudiciu

material) automobilului de model Skoda Octavia cu numărul de înmatriculare

XXXX constituie 51 293 lei (f.d.126-136 vol. I).

Mai mult, instanța de recurs relevă că, din cererea privind concretizarea

pretențiilor și a explicațiilor reclamantului Sergiu Aparatu, reiese că, acesta a

vândut automobilul de model Skoda Octavia cu numărul de înmatriculare XXXX,

cu scopul de a fi dezasamblat pentru piesele auto, contra sumei de 62735 lei

(f.d.162, 183 vol. I).

Prin urmare, Colegiul indică că, prima instanță corect a încasat din contul ÎM

„Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” în beneficiul lui Sergiu Aparatu suma

de 51 293 lei, cu titlu de prejudiciu material.

Conform art. 1422 alin. (1-2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat

un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de

legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la

reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară

indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial.

Art. 1423 Cod civil, prevede că, mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de

vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și

de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de

judecată, luînd în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

precum și statutul social al persoanei vătămate.

Instanța de recurs relevă că, această normă recunoaște că prejudiciul moral

constituie o formă distinctă a prejudiciului civil care declanșează răspunderea

delictuală. Ca urmare a acestui fapt, prejudiciul moral se compensează indiferent

de existența și întinderea prejudiciului patrimonial.

Prin noțiunea de prejudiciu moral se înțeleg suferințele psihice sau fizice

cauzate prin acțiuni sau omisiuni care atentează la valorile nepatrimoniale ce

aparțin persoanei din momentul nașterii sau la bunurile dobîndite prin lege, viața,

sănătatea, demnitatea și reputația profesională, inviolabilitatea vieții personale,

secretul de familie și personal, prin fapte ce atentează la drepturile personale

nepatrimoniale.

10

Colegiul indică că, la determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul

moral, trebuie neapărat să ia în considerație atît aprecierea subiectivă privind

gravitatea cauzării suferințelor psihice sau fizice părții vătămate, cît și datele

obiective care certifică acest fapt, în special importanța vitală a drepturilor

personale nepatrimoniale și a bunurilor; nivelul suportării de către persoana

vătămată a suferințelor psihice sau fizice, pierderea sau limitarea capacității de

muncă etc. și felul vinovăției, intenția, imprudența persoanei care a cauzat

prejudiciul, în cazul în care pentru repararea prejudiciului moral este necesară

prezența ei.

Instanța de judecată, la determinarea mărimii prejudiciului moral în echivalent

bănesc, este în drept să ia în considerație și alte circumstanțe probatoare prin actele

pricinii, în particular, situația familială și materială a persoanei care poartă

răspundere pentru cauzarea prejudiciului moral părții vătămate.

Obligația de a dovedi faptul pricinuirii prejudiciului moral, suferințelor

psihice sau fizice suportate o exercită partea vătămată, de aceea în cererea despre

compensarea prejudiciului moral aceasta trebuie să indice de către cine, în ce

circumstanțe și în baza căror acțiuni, inacțiuni i-au fost cauzate suferințe morale,

psihice sau fizice, prin ce se manifestă acestea.

În aceste circumstanțe, Colegiul menționează că, prima instanță corect a

reținut că, la materialele cauzei nu sunt anexate probe, care să demonstreze cu

certitudine cauzarea unui prejudiciu moral lui Sergiu Aparatu, precum și mărimea

compensării solicitate de către acesta. Respectiv, prima instanță corect a respins

pretenția lui Sergiu Aparatu cu privire la repararea prejudiciului moral.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții

care a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a

fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional

părții admise din pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții respinse din pretențiile

reclamantului.

În corespundere cu dispozițiile art. 83 alin. (2) Cod de procedură civilă, în

acțiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție de caracterul și valoarea

acțiunii, iar în acțiunile nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege, în

proporții fixe, conform Legii taxei de stat.

În conformitate cu art. 84 din Codul de procedură civilă, se impune cu taxă de

stat fiecare cerere de chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea

intervenientului principal, cererea vizînd pricinile cu procedură specială, cererea de

eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea

de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de

apel, cererea de recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de

pe actele judecătorești.

Conform art. 3 alin.(1), lit. a) din Legea taxei de stat, pentru cererile de

chemare în judecată, privitor la litigiile cu caracter patrimonial, cererile de

contestare a unui titlu executoriu sau a unui alt document prin care încasarea se

produce în mod incontestabil, tariful taxei de stat se stabilește în cuantum de 3%

din valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai puțin de 150 lei și nu mai

11

mult de 25000 lei de la persoanele fizice și nu mai puțin de 270 lei și nu mai mult

de 50000 lei de la persoanele juridice.

Astfel, Colegiul indică că, reclamantul Sergiu Aparatu a achitat taxa de stat la

depunerea acțiunii, în mărime de 3 073 lei, conform ordinului de încasare nr.

NSI2-V000 din 08 decembrie 2015 (f.d.48 vol. I) și a ordinului de încasare nr.

OUI2-V000 din 08 decembrie 2015 (f.d.49 vol. I).

În conformitata cu art. 90 lit. g) Cod de procedură civilă, din cheltuielile de

judecare a cauzei fac parte cheltuielile de efectuare a expertizei.

Reieșind din faptul că pretenția privind încasarea prejudiciului material a fost

admisă parțial, în baza raportului de expertiză nr. 42 din 26 ianuarie 2017,

efectuată de Centrul Național de Expertize Judiciare, dar nu în temeiul actelor

extrajudiciare pentru care reclamantul, Sergiu Aparatu a solicit încasarea

cheltuielelor de judecată, Colegiul menționează că, prima instanță, corect a respins

pretenția acestuia cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare pentru efectuarea

actelor extrajudiciare.

În conformitate cu art. 96 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a

avut cîștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au

fost reale, necesare și rezonabile.

Astfel, Colegiul relevă că, prima instanță corect a încasat din contul ÎM

„Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” în beneficiul lui Sergiu Aparatu suma

de 4 500 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Or, în prima instanță Sergiu

Aparatu a fost reprezentat de avocatul stagiar Andrei Ursachi, în baza mandatului

MAS 037856 din 28 iunie 2016 (f.d.88 vol. I), pentru ce Sergiu Aparatu a suportat

cheltuieli de asistență juridică în sumă de 4 500 lei, conform ordinelor de încasare

nr. 09MA-3100 din 05 august 2016 și nr. A35F-2100 din 20 iunie 2016 (f.d.158

vol. I).

Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de

recurs ține să menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă

claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar

la probarea concluziilor unei părți.

Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, statuând că, instanța

de apel a soluționat eronat litigiul în cauză, iar prima instanță a soluționat corect

litigiul dedus judecății, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție, concluzionează de a admite recursul declarat de

Sergiu Aparatu, de a casa integral decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel

Chișinău și menține hotărârea din 26 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu

Aparatu împotriva Întreprinderii Municipale „Asociația pentru gospodărirea

spațiilor verzi”, intervenient accesoriu Consiliul municipal Chișinău cu privire la

încasarea prejudiciului material și moral și a cheltuielilor de judecată.

12

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Sergiu Aparatu.

Se casează integral decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 26 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Aparatu împotriva

Întreprinderii Municipale „Asociația pentru gospodărirea spațiilor verzi”,

intervenient accesoriu Consiliul municipal Chișinău cu privire la încasarea

prejudiciului material și moral și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Visternicean

Victor Burduh

Nina Vascan

13