2ra-1972/18 — Anularea mărcii nationale pentru rea-credinta

2ra-1972/18 — Anularea mărcii nationale pentru rea-credinta (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra–1972/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani), (jud. G. Grozav)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. M. Anton, V. Cotorobai, A. Panov)

D E C I Z I E

21 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nina Vascan

Victor Burduh

Svetlana Filincova

Examinând recursul declarat de către Veaceslav Jarovțev reprezentat de

avocatul Lilia Dobre,

în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de

Veaceslav Jarovțev împotriva lui Igor Mosin, intervenient accesoriu Agenția de

Stat pentru Proprietatea Intelectuală privind declararea nulă a mărcii,

împotriva deciziei din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de către Igor Mosin reprezentat de avocatul Nelly

Babcinschi, casată hotărârea din 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Rîșcani) și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 07 august 2017, Veaceslav Jarovțev a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva lui Igor Mosin, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală privind declararea nulă a mărcii, ca fiind înregistrată cu

rea-credință.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că 19 aprilie 2012, între

Veaceslav Jarovțev și Igor Mosin a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare,

prin care ultimul i-a vândut afacerea în domeniul curățătoriei covoarelor sub

denumirea „Cistiulea” (Чистюля), contra sumei de 217 000 lei.

Reclamantul a menționa că, afacerea constă inclusiv din tot utilajul necesar

pentru ea, precum și camionul Mercedes 902.6 pe care era amplasată publicitatea

cu conținutul „Curățarea covoarelor și cuverturilor, Химчистка ковров и пледов,

Новое немецкое оборудование, (Чистюля)”, fapt confirmat prin raportul de

verificare tehnică nr.0042505 din 09 martie 2012 și permisiunea de amplasare a

publicității, eliberată de către Ministerul Afacerilor Interne, Direcția Poliției

Rutiere nr. 7/1099 din 20 aprilie 2011.

1

Ulterior procurării și până în prezent a gestionat afacerea procurată, activând

în bază de patentă de întreprinzător, dezvoltând-o din an în an. Astfel, Veaceslav

Jarovțev în mod sistematic plasează publicitatea afacerii prin intermediul site-ului

www.999.md. Deservește clienții în domeniului curățării covoarelor. Are semnate

contracte cu diferite organizații pentru prestarea serviciilor de curățare a

covoarelor.

A susținut că, pârâtul Igor Mosin cunoștea că Veaceslav Jarovțev activează în

domeniu, folosind denumirea „Cistiulea” în activitatea sa, însă în luna aprilie 2017

a fost citat la poliție, unde i s-a adus la cunoștință că Igor Mosin a depus plângere

referitor la acțiunile pretins ilicite, anume atunci a aflat despre existența mărcii

„Cistiulea” înregistrată pe numele lui Igor Mosin.

Conform plângerii, pârâtul a invocat că este titularul mărcii „Cistiulea”

înregistrată la AGEPI cu nr. 28322 din 10 iunie 2016 și că el folosește marca fără

permisiunea lui Igor Mosin.

În opinia reclamantului, pârâtul a înregistrat pe numele lui cu rea-credință la

AGEPI marca „Cistiulea”, cu scop de blocaj sau estorcare de bani, în pofida

faptului că personal i-a vândut reclamantului afacerea cu această denumire și

cunoscând cu certitudine că reclamantul folosea această denumire în activitatea sa.

Astfel, Veaceslav Jarovțev a solicitat în instanță declararea nulă a mărcii

„Cistiulea” (Чистюля) înregistrată sub nr. 28322 pe numele lui Igor Mosin pentru

produsele din clasa 35, 37 conform clasificării internaționale a produselor și

serviciilor (CIPS) înregistrată la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală, ca

fiind înregistrată cu rea-credință și încasarea de la Igor Mosin a tuturor cheltuielilor

de judecată.

Prin hotărârea din 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), a

fost admisă acțiunea. S-a declarat nulă marca „Cistiulea” (Чистюля) înregistrată

sub nr. 28322 pe numele lui Igor Mosin pentru produsele din clasa 35, 37 conform

clasificării internaționale a produselor și serviciilor (CIPS) înregistrată la Agenția

de Stat pentru Proprietate Intelectuală, ca fiind înregistrată cu rea-credință.

Prin decizia din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Igor Mosin reprezentat de avocatul Nelly Babcinschi, casată

hotărârea din 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) și emisă o

nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă.

La 25 iulie 2018, Veaceslav Jarovțev reprezentat de avocatul Lilia Dobrea

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 07 iunie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului declarat, Veaceslav Jarovțev reprezentat de avocatul

Lilia Dobrea a invocat că instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea precum și a săvârșit

alte încălcări care au dus la soluționarea greșită a cauzei, aprecierea probelor de

către instanța a fost arbitrară, erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

La 27 septembrie 2018, Igor Mosin reprezentat de avocatul Nelly Babcinschi

a depus referință la cererea de recurs declarată de Veaceslav Jarovțev reprezentat

de avocatul Lilia Dobrea, prin care a solicitat respingerea recursului.

La 05 octombrie 2018, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a

depus referință la cererea de recurs declarată de Veaceslav Jarovțev reprezentat de

2

avocatul Lilia Dobrea, prin care a menționat că referitor la procedura de

înregistrare a mărcii s-a expus detaliat anterior, iar admiterea sau respingerea

recursului rămâne la discreția instanței.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 octombrie 2018, recursul

declarat de Veaceslav Jarovțev reprezentat de avocatul Lilia Dobrea a fost

considerat admisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Instanța de recurs constată că, decizia recurată a fost pronunțată la 07 iunie

2018, expediată părților prin intermediul poștei electronice la 03 iulie 2018 și prin

intermediul oficiul poștal la 05 iulie 2018, fără a fi anexate probe ce ar confirma

data recepționării acesteia, iar recursul a fost declarat la 25 iulie 2018, fapt ce

atestă că recurentul s-a conformat normelor procedurale legale și a declarat în

termen recursul.

În conformitate cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând hotărârea contestată în raport de criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul declarat de Veaceslav Jarovțev reprezentat de avocatul Lilia Dobrea este

neîntemeiat și care urmează a fi respins, din considerentele ce urmează.

În corespundere cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură

civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să

mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și

încheierile atacate cu recurs.

Potrivit art. 118 alin. (1) al Codului de procedură civilă fiecare parte trebuie

să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale, iar conform art. 130 al aceleiași legi instanța judecătorească

apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru

instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea

ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența

pentru soluționarea pricinii.

Pe parcursul examinării cauzei în fazele procesuale anterioare s-a constatat cu

certitudine că, la 19 aprilie 2012, Igor Mosin a vândut lui Veaceslav Jarovțev

afacerea sub denumirea „Cistiulea” (Чистюля), care potrivit pct. 6.1 al contractului

de vânzare-cumpărare încheiat între părți, este compusă din utilaj tehnic destinat

curățării covoarelor și accesorii.

Potrivit circumstanțelor prezentate de părți și constatate de instanțele

inferioare, Veaceslav Jarovțev în mod sistematic plasa publicitatea afacerii prin

intermediul site-ului de anunțuri www.999.md, presta clienților săi servicii de

curățare a covoarelor precum și semna contracte în vederea prestării serviciilor de

curățare a covoarelor.

Totuși, după încheierea contractului enunțat supra, Igor Mosin a depus cerere

de înregistrare a denumirii „Cistiulea” (Чистюля) la Agenția de Stat pentru

3

Proprietate Intelectuală, fiind înregistrată după intimat sub nr. 28322 pentru

produsele din clasa 35, 37 conform clasificării internaționale a produselor și

serviciilor (CIPS).

Aflând despre înregistrarea mărcii dintr-o plângere penală depusă de Igor

Mosin împotriva lui, Veaceslav Jarovțev s-a adresat în justiție cu acțiune privind

anularea mărcii ca fiind înregistrată cu rea-credință.

În corespundere cu prevederile art. 21 alin. (1) lit. b) al Legii privind protecția

mărcilor, marca este declarată nulă în urma unei cereri de anulare, depuse la

judecătoria în a cărei jurisdicție este sediul AGEPI, sau a unei cereri

reconvenționale într-o acțiune de apărare a drepturilor, depuse la aceeași instanță,

dacă: solicitantul a acționat cu rea-credință în momentul depunerii cererii de

înregistrare a mărcii. La anularea mărcii pe motivul înregistrării ei cu rea-credință

se va ține cont în special de faptul dacă marca înregistrată este utilizată pentru

produse care generează conflict cu o altă marcă sau dacă titularul mărcii

înregistrate utilizează marca doar în scop de blocaj.

Colegiul lărgit reține că, existenta relei-credințe, condiție legala pentru

anularea unei mărci înregistrate, este subordonată unor condiții cumulative legale,

relativ la interpretarea dispozițiilor legale în materie: cunoașterea ”faptului

relevant” (adică a existenței și folosirii unei mărci anterioare) - elementul obiectiv

și intenția frauduloasa - elementul subiectiv. Niciuna dintre aceste condiții nu se

substituie celeilalte, iar dacă s-a apreciat că există elementul obiectiv, instanța de

judecată trebuia să analizeze cu aceeași rigoare și existenta elementului subiectiv

(daca s-a constatat ca există elementul obiectiv, elementul subiectiv nu se

prezumă).

Astfel, în condițiile în care recurentul-reclamant – deși sarcina probei îi

revenea - nu a administrat dovezi suficiente cu privire la faptul ca Igor Mosin a

înregistrat marca „Cistiulea” (Чистюля) în scopul de a-l împiedica să presteze în

continuare serviciile, sau ca ar fi înregistrat marca fără a intenționa s-o folosească.

În opinia Colegiului, în mod corect instanța de apel a reținut că nu a fost

dovedită existența elementului subiectiv, fiind justificata respingerea cererii de

anulare a mărcii pentru rea-credință.

Mai mult, împrejurarea că Igor Mosin are sau trebuie să aibă cunoștința de

faptul că un terț utilizează de multa vreme, un marcă identică sau similară pentru

un produs identic sau similar, ce poate conduce la confuzie cu marca a cărei

înregistrare se cere, nu este suficientă în sine pentru a stabili existenta relei-

credințe a lui Igor Mosin, reținând astfel că, în speță, nu s-a probat existența relei-

credințe la înregistrarea mărcii de către intimatul-pârât, după cum s-a reiterat supra,

nefiind dovedita intenția de a împiedica un terț să comercializeze propriile produse

(servicii) și marca nemaifiind aptă de a-și îndeplini funcțiile esențiale.

Subsidiar, instanța de recurs subliniază că, profitând de sistemul ”primul venit

– primul deservit” de înregistrare a mărcii, deponentul, în speță Igor Mosin, a

înregistrat cu respectarea prevederilor legale marca „Cistiulea” (Чистюля), nefiind

aplicabilă la caz regula ”fraus omnia corrumpit” deoarece careva fraude ce ar

compromite validitatea înregistrării nu au fost comise, or cel puțin nu au fost

probate în instanță.

În special, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție atestă că, nici o mențiune nu s-a făcut în cuprinsul

4

cererii de chemare in judecată despre existența unei mărci înregistrate în beneficiul

recurentului-reclamant, iar singurul temei de anulare a mărcii invocat a fost cel

amintit mai sus.

Față de cele arătate, instanța de recurs constată însă că, pentru a beneficia de

protecția mărcii prevăzută de Lege, această marcă urma a fi înregistrată fie în

condițiile legislației naționale, fie în conformitate cu Aranjamentului de la Madrid

privind înregistrarea internațională a mărcilor din 14 aprilie 1891 sau în cazul

recunoașterii mărcii ca fiind una notorie, acțiuni care nu au fost întreprinse.

Prevederile art. 6bis alin. 3) al Convenției de la Paris din 20 martie 1883 pentru

protecția proprietății industriale, la care Republica Moldova este parte din 11

martie 1993, stipulează că, niciun termen nu va fi stabilit pentru depunerea

cererilor de radiere sau de interzicere a folosirii mărcilor înregistrate sau folosite cu

rea-credință.

Astfel, argumentele instanței de apel referitor la modul și termenul de apărare

a drepturilor lui Veaceslav Jarovțev, precum și faptul că ultimul nu s-a opus la

cererea intimatului privind înregistrarea mărcii, Colegiul lărgit le apreciază critic și

le consideră irelevante.

Studiind argumentele expuse în cererea de recurs și referințe, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că instanța de apel a examinat pricina cu respectarea normelor de

procedură și a aplicat corect legea materială, soluția pronunțată fiind una corectă,

iar concluzia că soluția instanței de apel rezultă din interpretarea eronată a

normelor de drept material fiind una justă.

Cu privire la argumentele participanților la proces, însușite consecutiv de

către instanțele inferioare pentru a admite și respectiv a respinge acțiunea, în

special argumente cu privire la obiectul și formularea contractului încheiat între

părți, deținerea de către părți a patentei de întreprinzător, Colegiul trage concluzia

că acestea urmează a fi apreciate în raport cu temeiul principal al acțiunii -

nulitatea mărcii înregistrată cu rea-credință, și nicidecum ca circumstanțe separate

în vederea constatării valabilității sau nulității înregistrării și aprecierii întinderii

efectelor contractului.

În acest context, ținând cont de natura litigiului și de marja de apreciere a

instanței de judecată, Colegiul judiciar opinează că a examinat principalele

întrebări juridice puse în prezenta cerere și că nu este necesar să se pronunțe

separat în privința motivelor invocate, cu privire la fondul cauzei civile.

De fapt, acestea sunt circumstanțe accesorii care depind în funcție de pretenția

principală, fiind apreciate sub aspectul constatării acțiunilor de rea-credință la

înregistrarea mărcii. Acestea, în esență, nu au forță juridică de a influența prezenta

soluție pe caz (a se vedea, printre alte autorități, cauza Kamil Uzun vs Turcia,

hotărârea din 10 mai 2007, § 64; cauza Centrul pentru Resurse Juridice în numele

lui Valentin Câmpeanu vs România (Marea Cameră), hotărârea 17 iulie 2014, §

156).

Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

recursul și a menține decizia din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) al

Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

5

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Veaceslav Jarovțev reprezentat de

avocatul Lilia Dobrea.

Se menține decizia din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, emisă în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav

Jarovțev împotriva lui Igor Mosin, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală privind declararea nulă a mărcii.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nina Vascan

Victor Burduh

Svetlana Filincova

6