2ra-1972/18 — Anularea mărcii nationale pentru rea-credinta
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea mărcii nationale pentru rea-credinta
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1972/18 — Anularea mărcii nationale pentru rea-credinta (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra–1972/18
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani), (jud. G. Grozav)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. M. Anton, V. Cotorobai, A. Panov)
D E C I Z I E
21 noiembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Dumitru Visternicean
Nina Vascan
Victor Burduh
Svetlana Filincova
Examinând recursul declarat de către Veaceslav Jarovțev reprezentat de
avocatul Lilia Dobre,
în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de
Veaceslav Jarovțev împotriva lui Igor Mosin, intervenient accesoriu Agenția de
Stat pentru Proprietatea Intelectuală privind declararea nulă a mărcii,
împotriva deciziei din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul declarat de către Igor Mosin reprezentat de avocatul Nelly
Babcinschi, casată hotărârea din 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul
Rîșcani) și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă,
c o n s t a t ă:
La 07 august 2017, Veaceslav Jarovțev a înaintat cerere de chemare în
judecată împotriva lui Igor Mosin, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală privind declararea nulă a mărcii, ca fiind înregistrată cu
rea-credință.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că 19 aprilie 2012, între
Veaceslav Jarovțev și Igor Mosin a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare,
prin care ultimul i-a vândut afacerea în domeniul curățătoriei covoarelor sub
denumirea „Cistiulea” (Чистюля), contra sumei de 217 000 lei.
Reclamantul a menționa că, afacerea constă inclusiv din tot utilajul necesar
pentru ea, precum și camionul Mercedes 902.6 pe care era amplasată publicitatea
cu conținutul „Curățarea covoarelor și cuverturilor, Химчистка ковров и пледов,
Новое немецкое оборудование, (Чистюля)”, fapt confirmat prin raportul de
verificare tehnică nr.0042505 din 09 martie 2012 și permisiunea de amplasare a
publicității, eliberată de către Ministerul Afacerilor Interne, Direcția Poliției
Rutiere nr. 7/1099 din 20 aprilie 2011.
1
Ulterior procurării și până în prezent a gestionat afacerea procurată, activând
în bază de patentă de întreprinzător, dezvoltând-o din an în an. Astfel, Veaceslav
Jarovțev în mod sistematic plasează publicitatea afacerii prin intermediul site-ului
www.999.md. Deservește clienții în domeniului curățării covoarelor. Are semnate
contracte cu diferite organizații pentru prestarea serviciilor de curățare a
covoarelor.
A susținut că, pârâtul Igor Mosin cunoștea că Veaceslav Jarovțev activează în
domeniu, folosind denumirea „Cistiulea” în activitatea sa, însă în luna aprilie 2017
a fost citat la poliție, unde i s-a adus la cunoștință că Igor Mosin a depus plângere
referitor la acțiunile pretins ilicite, anume atunci a aflat despre existența mărcii
„Cistiulea” înregistrată pe numele lui Igor Mosin.
Conform plângerii, pârâtul a invocat că este titularul mărcii „Cistiulea”
înregistrată la AGEPI cu nr. 28322 din 10 iunie 2016 și că el folosește marca fără
permisiunea lui Igor Mosin.
În opinia reclamantului, pârâtul a înregistrat pe numele lui cu rea-credință la
AGEPI marca „Cistiulea”, cu scop de blocaj sau estorcare de bani, în pofida
faptului că personal i-a vândut reclamantului afacerea cu această denumire și
cunoscând cu certitudine că reclamantul folosea această denumire în activitatea sa.
Astfel, Veaceslav Jarovțev a solicitat în instanță declararea nulă a mărcii
„Cistiulea” (Чистюля) înregistrată sub nr. 28322 pe numele lui Igor Mosin pentru
produsele din clasa 35, 37 conform clasificării internaționale a produselor și
serviciilor (CIPS) înregistrată la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală, ca
fiind înregistrată cu rea-credință și încasarea de la Igor Mosin a tuturor cheltuielilor
de judecată.
Prin hotărârea din 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), a
fost admisă acțiunea. S-a declarat nulă marca „Cistiulea” (Чистюля) înregistrată
sub nr. 28322 pe numele lui Igor Mosin pentru produsele din clasa 35, 37 conform
clasificării internaționale a produselor și serviciilor (CIPS) înregistrată la Agenția
de Stat pentru Proprietate Intelectuală, ca fiind înregistrată cu rea-credință.
Prin decizia din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de către Igor Mosin reprezentat de avocatul Nelly Babcinschi, casată
hotărârea din 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) și emisă o
nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă.
La 25 iulie 2018, Veaceslav Jarovțev reprezentat de avocatul Lilia Dobrea
depus cerere de recurs împotriva deciziei din 07 iunie 2018 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii instanței de fond.
În motivarea recursului declarat, Veaceslav Jarovțev reprezentat de avocatul
Lilia Dobrea a invocat că instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a aplicat legea
care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea precum și a săvârșit
alte încălcări care au dus la soluționarea greșită a cauzei, aprecierea probelor de
către instanța a fost arbitrară, erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
La 27 septembrie 2018, Igor Mosin reprezentat de avocatul Nelly Babcinschi
a depus referință la cererea de recurs declarată de Veaceslav Jarovțev reprezentat
de avocatul Lilia Dobrea, prin care a solicitat respingerea recursului.
La 05 octombrie 2018, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a
depus referință la cererea de recurs declarată de Veaceslav Jarovțev reprezentat de
2
avocatul Lilia Dobrea, prin care a menționat că referitor la procedura de
înregistrare a mărcii s-a expus detaliat anterior, iar admiterea sau respingerea
recursului rămâne la discreția instanței.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 octombrie 2018, recursul
declarat de Veaceslav Jarovțev reprezentat de avocatul Lilia Dobrea a fost
considerat admisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Instanța de recurs constată că, decizia recurată a fost pronunțată la 07 iunie
2018, expediată părților prin intermediul poștei electronice la 03 iulie 2018 și prin
intermediul oficiul poștal la 05 iulie 2018, fără a fi anexate probe ce ar confirma
data recepționării acesteia, iar recursul a fost declarat la 25 iulie 2018, fapt ce
atestă că recurentul s-a conformat normelor procedurale legale și a declarat în
termen recursul.
În conformitate cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul se
examinează fără înștiințarea participanților la proces.
Verificând hotărârea contestată în raport de criticile formulate, în limitele
controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial
și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul declarat de Veaceslav Jarovțev reprezentat de avocatul Lilia Dobrea este
neîntemeiat și care urmează a fi respins, din considerentele ce urmează.
În corespundere cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură
civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să
mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și
încheierile atacate cu recurs.
Potrivit art. 118 alin. (1) al Codului de procedură civilă fiecare parte trebuie
să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și
obiecțiilor sale, iar conform art. 130 al aceleiași legi instanța judecătorească
apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,
completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu și
interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru
instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare
probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea
ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența
pentru soluționarea pricinii.
Pe parcursul examinării cauzei în fazele procesuale anterioare s-a constatat cu
certitudine că, la 19 aprilie 2012, Igor Mosin a vândut lui Veaceslav Jarovțev
afacerea sub denumirea „Cistiulea” (Чистюля), care potrivit pct. 6.1 al contractului
de vânzare-cumpărare încheiat între părți, este compusă din utilaj tehnic destinat
curățării covoarelor și accesorii.
Potrivit circumstanțelor prezentate de părți și constatate de instanțele
inferioare, Veaceslav Jarovțev în mod sistematic plasa publicitatea afacerii prin
intermediul site-ului de anunțuri www.999.md, presta clienților săi servicii de
curățare a covoarelor precum și semna contracte în vederea prestării serviciilor de
curățare a covoarelor.
Totuși, după încheierea contractului enunțat supra, Igor Mosin a depus cerere
de înregistrare a denumirii „Cistiulea” (Чистюля) la Agenția de Stat pentru
3
Proprietate Intelectuală, fiind înregistrată după intimat sub nr. 28322 pentru
produsele din clasa 35, 37 conform clasificării internaționale a produselor și
serviciilor (CIPS).
Aflând despre înregistrarea mărcii dintr-o plângere penală depusă de Igor
Mosin împotriva lui, Veaceslav Jarovțev s-a adresat în justiție cu acțiune privind
anularea mărcii ca fiind înregistrată cu rea-credință.
În corespundere cu prevederile art. 21 alin. (1) lit. b) al Legii privind protecția
mărcilor, marca este declarată nulă în urma unei cereri de anulare, depuse la
judecătoria în a cărei jurisdicție este sediul AGEPI, sau a unei cereri
reconvenționale într-o acțiune de apărare a drepturilor, depuse la aceeași instanță,
dacă: solicitantul a acționat cu rea-credință în momentul depunerii cererii de
înregistrare a mărcii. La anularea mărcii pe motivul înregistrării ei cu rea-credință
se va ține cont în special de faptul dacă marca înregistrată este utilizată pentru
produse care generează conflict cu o altă marcă sau dacă titularul mărcii
înregistrate utilizează marca doar în scop de blocaj.
Colegiul lărgit reține că, existenta relei-credințe, condiție legala pentru
anularea unei mărci înregistrate, este subordonată unor condiții cumulative legale,
relativ la interpretarea dispozițiilor legale în materie: cunoașterea ”faptului
relevant” (adică a existenței și folosirii unei mărci anterioare) - elementul obiectiv
și intenția frauduloasa - elementul subiectiv. Niciuna dintre aceste condiții nu se
substituie celeilalte, iar dacă s-a apreciat că există elementul obiectiv, instanța de
judecată trebuia să analizeze cu aceeași rigoare și existenta elementului subiectiv
(daca s-a constatat ca există elementul obiectiv, elementul subiectiv nu se
prezumă).
Astfel, în condițiile în care recurentul-reclamant – deși sarcina probei îi
revenea - nu a administrat dovezi suficiente cu privire la faptul ca Igor Mosin a
înregistrat marca „Cistiulea” (Чистюля) în scopul de a-l împiedica să presteze în
continuare serviciile, sau ca ar fi înregistrat marca fără a intenționa s-o folosească.
În opinia Colegiului, în mod corect instanța de apel a reținut că nu a fost
dovedită existența elementului subiectiv, fiind justificata respingerea cererii de
anulare a mărcii pentru rea-credință.
Mai mult, împrejurarea că Igor Mosin are sau trebuie să aibă cunoștința de
faptul că un terț utilizează de multa vreme, un marcă identică sau similară pentru
un produs identic sau similar, ce poate conduce la confuzie cu marca a cărei
înregistrare se cere, nu este suficientă în sine pentru a stabili existenta relei-
credințe a lui Igor Mosin, reținând astfel că, în speță, nu s-a probat existența relei-
credințe la înregistrarea mărcii de către intimatul-pârât, după cum s-a reiterat supra,
nefiind dovedita intenția de a împiedica un terț să comercializeze propriile produse
(servicii) și marca nemaifiind aptă de a-și îndeplini funcțiile esențiale.
Subsidiar, instanța de recurs subliniază că, profitând de sistemul ”primul venit
– primul deservit” de înregistrare a mărcii, deponentul, în speță Igor Mosin, a
înregistrat cu respectarea prevederilor legale marca „Cistiulea” (Чистюля), nefiind
aplicabilă la caz regula ”fraus omnia corrumpit” deoarece careva fraude ce ar
compromite validitatea înregistrării nu au fost comise, or cel puțin nu au fost
probate în instanță.
În special, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție atestă că, nici o mențiune nu s-a făcut în cuprinsul
4
cererii de chemare in judecată despre existența unei mărci înregistrate în beneficiul
recurentului-reclamant, iar singurul temei de anulare a mărcii invocat a fost cel
amintit mai sus.
Față de cele arătate, instanța de recurs constată însă că, pentru a beneficia de
protecția mărcii prevăzută de Lege, această marcă urma a fi înregistrată fie în
condițiile legislației naționale, fie în conformitate cu Aranjamentului de la Madrid
privind înregistrarea internațională a mărcilor din 14 aprilie 1891 sau în cazul
recunoașterii mărcii ca fiind una notorie, acțiuni care nu au fost întreprinse.
Prevederile art. 6bis alin. 3) al Convenției de la Paris din 20 martie 1883 pentru
protecția proprietății industriale, la care Republica Moldova este parte din 11
martie 1993, stipulează că, niciun termen nu va fi stabilit pentru depunerea
cererilor de radiere sau de interzicere a folosirii mărcilor înregistrate sau folosite cu
rea-credință.
Astfel, argumentele instanței de apel referitor la modul și termenul de apărare
a drepturilor lui Veaceslav Jarovțev, precum și faptul că ultimul nu s-a opus la
cererea intimatului privind înregistrarea mărcii, Colegiul lărgit le apreciază critic și
le consideră irelevante.
Studiind argumentele expuse în cererea de recurs și referințe, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
constată că instanța de apel a examinat pricina cu respectarea normelor de
procedură și a aplicat corect legea materială, soluția pronunțată fiind una corectă,
iar concluzia că soluția instanței de apel rezultă din interpretarea eronată a
normelor de drept material fiind una justă.
Cu privire la argumentele participanților la proces, însușite consecutiv de
către instanțele inferioare pentru a admite și respectiv a respinge acțiunea, în
special argumente cu privire la obiectul și formularea contractului încheiat între
părți, deținerea de către părți a patentei de întreprinzător, Colegiul trage concluzia
că acestea urmează a fi apreciate în raport cu temeiul principal al acțiunii -
nulitatea mărcii înregistrată cu rea-credință, și nicidecum ca circumstanțe separate
în vederea constatării valabilității sau nulității înregistrării și aprecierii întinderii
efectelor contractului.
În acest context, ținând cont de natura litigiului și de marja de apreciere a
instanței de judecată, Colegiul judiciar opinează că a examinat principalele
întrebări juridice puse în prezenta cerere și că nu este necesar să se pronunțe
separat în privința motivelor invocate, cu privire la fondul cauzei civile.
De fapt, acestea sunt circumstanțe accesorii care depind în funcție de pretenția
principală, fiind apreciate sub aspectul constatării acțiunilor de rea-credință la
înregistrarea mărcii. Acestea, în esență, nu au forță juridică de a influența prezenta
soluție pe caz (a se vedea, printre alte autorități, cauza Kamil Uzun vs Turcia,
hotărârea din 10 mai 2007, § 64; cauza Centrul pentru Resurse Juridice în numele
lui Valentin Câmpeanu vs România (Marea Cameră), hotărârea 17 iulie 2014, §
156).
Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge
recursul și a menține decizia din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.
Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) al
Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios
5
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de către Veaceslav Jarovțev reprezentat de
avocatul Lilia Dobrea.
Se menține decizia din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, emisă în
cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav
Jarovțev împotriva lui Igor Mosin, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală privind declararea nulă a mărcii.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Dumitru Visternicean
Nina Vascan
Victor Burduh
Svetlana Filincova
6