2ra-2377/18 — revendicarea bunurilor din posesie straina si repararea prejudiciului material

2ra-2377/18 — revendicarea bunurilor din posesie straina si repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.2ra-2377/2018

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (I. Brai)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton)

Î N C H E I E R E

21 noiembrie 2018 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Angela Berladean,

reprezentată de avocatul Teodor Guțu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Angela Berladean

împotriva Nataliei Cotoman privind revendicarea bunurilor materiale din posesie

străină și repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 08 septembrie 2016, Angela Berladean a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Nataliei Cotoman, solicitînd revendicarea bunurilor materiale, și

anume: 1) dormitor italian de culoare neagră cu oglinzi și dulap-triumo cu oglindă la

prețul de 1000 euro; 2) pat-sofa din piele naturală, de culoare vișinie la prețul de 700

euro; 3) dulap pentru îmbrăcăminte din lemn natural, cu două oglinzi la prețul de

8000 lei; 4) covor german cu flori mășcate la prețul de 5000 lei; 5) masă cu oglindă

pentru calculator la prețul de 2000 lei; 6) scaun-fotoliu, de culoare neagră, pentru

calculator la prețul de 2500 lei; 7) pled german cu două perne de culoare cafenie-

deschis la prețul de 4500 lei; 8) tumbă-ceas de sticlă cu lumină și plafon la prețul de

1500 lei; 9) aparat telefonic cu sistem de apreciere a abonaților la prețul de 1000 lei;

10) televizor la prețul de 500 lei; 11) trei lustre la prețul total de 1250 lei; 12) Trei

icoane la prețul de 1250 lei; 13) un serviz pahare la prețul de 250 lei; 14) o vază din

ceramică la prețul de 600 lei; 15) un serviz tacâmuri (farfurii, talgere) la prețul de

800 lei; 16) două complete de perdele (în odaie și la bucătărie) la prețul de 600 lei;

17) cerc pentru gimnastică la prețul de 500 lei; 18) un geamantan (pe rotile) pentru

călătorii la prețul de 800 lei; 19) vazon (mare) cu floare de Ficus la prețul de 2000

lei, sau încasarea contravalorii acestora, care constituie 1700 euro și 33 050 lei.

La data de 08 februarie 2017 de către Angela Berladean a fost înaintată cerere

de concretizare a cerințelor din acțiune, prin care a mărit cuantumul acțiunii,

solicitînd suplimentar la bunurile indicate în cererea inițială, restituirea și a unui

tablou pictat, la prețul de 3000 lei, sau încasarea contravalorii bunurilor, care

constituie 1700 euro și 36 050 lei.

1

A mai solicitat, și obligarea Nataliei Cotoman să transporte bunurile materiale

ce aparțin Angelei Berladean din s.Mereni, r-nul Anenii Noi în mun.Chișinău,

pentru a fi predate reprezentantului care va fi numit, sau să fie dispusă încasarea

eventualelor cheltuieli pentru transportare, montare, încărcare-descărcare, în sumă

de 2 500 lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 10 ianuarie 2010, avînd necesitate de

gazdă, prin intermediul unui anunț din ziarul „Makler”, a găsit o gazdă pe

str.xxxxxxx, prețul chiriei 3000 lei lunar, cât și plata pentru servicii comunale. A

închiriat apartamentul de la pârâta Natalia Cotoman pe termen nedeterminat. Plata

pentru chirie au convenit să o achite odată pe an, pentru 12 luni, ultima plată fiind

efectuată la data de 10 ianuarie 2014.

Apartamentul era compus dintr-o odaie, după reparație, nu era mobilat, din care

considerente a instalat în apartament propriul mobilier și alte bunuri materiale în

valoare totală de 1700 Euro, conform cursului la data de 07 septembrie 2016

constituia suma de 37 545,86 lei și 33 050 lei, iar în total bunuri în sumă totală de 70

595,86 lei.

Deoarece dînsa a fost anunțată în căutare și și-a schimbat locul de trai, nu a

reușit să-și ia bunurile din apartament, iar ulterior când a venit după bunuri a

observat că pârâta a schimbat lacătul la ușă, ulterior, în urma solicitărilor în adresa

pârâtei de a-i restitui bunurile, acestea nu s-au soldat cu succes.

La 09 mai 2015, a fost reținută și plasată în Penitenciarul nr.13, mun. Chișinău,

iar ulterior condamnată la 8 ani și 6 luni privațiune de libertate, astfel, până în

prezent nu a reușit să-și ridice bunurile materiale de la pârâta Natalia Cotoman.

Pîrîta Natalia Cotoman, unilateral, fără a coordona intenția sa cu reclamanta ori

reprezentantul acesteia, a transportat și depozitat, bunurile materiale enumerate în

cererea de chemare în judecată în s.xxxxxx, unde acestea se află și în prezent.

Prin hotărârea din 31 iulie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Angela Berladean împotriva

Nataliei Cotoman.

S-a obligat Natalia Cotoman să restituie Angelei Berladean lucrurile personale

ale acesteia, care au fost ridicate la 31 iulie 2014 din apartamentul nr.30, situat în

xxxxxxx, și anume: 1) dormitor italian de culoare neagră; 2) pat-sofa din piele

naturală, de culoare vișinie; 3) dulap pentru îmbrăcăminte din lemn natural, cu două

oglinzi; 4) masă cu oglindă pentru calculator; 5) scaun-fotoliu, de culoare neagră,

pentru calculator; 6) pled german cu două perne de culoare cafenie-deschis; 7)

tumbă-ceas de sticlă cu lumină și plafon; 8) aparat telefonic cu sistem de apreciere a

abonaților; 9) televizor; 10) trei lustre; 11) trei icoane; 12) un serviz pahare; 13) o

vază din ceramică; 14) un serviz tacâmuri (farfurii, talgere); 15) două complete de

perdele (în odaie și la bucătărie); 16) cerc pentru gimnastică; 17) un geamantan (pe

rotile) pentru călătorii; 18) vazon (mare) cu floare de Ficus; 19) tablou pictat.

În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

S-a dispus încasarea de la Natalia Cotoman, în folosul statului, taxa de stat în

sumă de 150 lei.

Prin decizia din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel depusă de Teodor Guțu, în interesele Angelei Berladean, fiind menținută

hotărîrea din 31 iulie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Angela Berladean împotriva Nataliei

2

Cotoman privind revendicarea bunurilor din posesie străină și repararea

prejudiciului material.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat că concluzia instanței de

fond este corectă. A reținut că Natalia Cotoman a recunoscut că 19 obiecte din cele

20 indicate de Angela Berladean, se află în administrarea ei în acea stare în care au

fost ridicate și este gata să le restituie, iar în conformitate cu art.123 alin.6 Cod de

procedură civilă, partea este degrevată de obligația de a proba aceste circumstanțe,

pe care cealaltă parte nu le-a negat.

Referitor la cerința respinsă din acțiune, și anume de revendicare a pretinsului

covor cu prețul de 5000 lei și de încasare a prejudiciului material, instanța de apel a

indicat că, Angela Berladean pretinde restituirea acestuia contrar dispozițiilor

art.118 Cod de procedură civilă, fără a fi demonstrat precum că acest bun s-a aflat în

proprietatea sa, fără a se anexa vreo probă materială în acest sens or, acest bun a

cărei revendicare se solicită nu se deține de către Natalia Cotoman nelegitim, nefiind

făcută nici dovada existenței unui asemenea bun în apartamentul intimatei.

Angela Berladean a declarat că nu are nici o dovadă a procurării covorului

pretins, între părți nefiind încheiat un careva contract în formă scrisă privind chiria

apartamentului sau instalării în el a anumitor lucruri, din care considerente, Colegiul

civil a calificat această cerință ca fiind neîntemeiată, pasibilă respingerii.

Cu referire la cerința de încasare a prejudiciului material, Colegiul civil a indicat

că este neîntemeiată, în condițiile în care lipsesc temeiuri legale de a obliga pîrîta să

restituie contravaloarea bunurilor, odată ce aceste bunuri sunt prezente, lipsesc date

ce ar demonstra deteriorarea acestora din vina pîrîtei, iar instanța de fond a admis

cerința de restituire a bunurilor cu excepția unui covor cu prețul de 5000 lei în

privința căruia nu s-a făcut dovada deținerii nelegitime a acestuia de către Natalia

Cotoman.

Cu referire la cerința de încasare a eventualelor cheltuieli de transport sau

obligarea pîrîtei de a transporta bunurile în mun.Chișinău, Colegiul civil a reținut că

la fel este una neîntemeiată, în situația în care acțiunile concludente ale acesteia au

demonstrat rea-credința apelantei, or avea obligația pozitivă de a comunica precum

că nu va mai închiria apartamentul intimatei, astfel încît aceste cheltuieli au fost

generate de acțiunile acesteia, urmînd a fi suportate doar de apelantă.

La 19 septembrie 2018, Angela Berladean, prin intermediul avocatului său

Teodor Guțu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărîrii

instanței de fond, solicitând casarea deciziei din 07 iunie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărîrii din 31 iulie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi, în partea care

acțiunea a fost respinsă și pronunțarea unei hotărîri noi, prin care acțiunea Angelei

Berladean să fie admisă în întregime.

Ca temei de declarare a recursului a menționat prevederile art.432 alin.(4) Cod

de procedură civilă.

În motivarea recursului a indicat că, concluziile instanțelor judecătorești nu au

fost întemeiate pe probe veridice și suficiente și sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, fapt care a dus la aplicarea eronată a normelor de drept

material și procedural. A menționat că Angela Berladean începînd cu 29 octombrie

2013 și-a luat lucrurile personale din apartamentul închiriat și a trecut cu traiul în alt

loc, iar cînd a încercat să-și ia lucrurile rămase și indicate în cererea de chemare în

judecată, a stabilit că Natalia Cotoman a schimbat lacătul de la ușă, motivînd că este

ocupată și nu poate veni în apartament, din care motiv Angela Berladean a fost în

3

imposibilitate de a-și lua lucrurile. La 09 mai 2014 intimata a fost reținută și plasată

în Penitenciarul nr.13, în baza sentinței de condamnare la 8 ani și 6 luni privațiune

de libertate.

Natalia Cotoman a prezentat instanței argumente și probe eronate și trucate, și

anume conform bonului de plată prezentat seria EZ 376479 din 18 ianuarie 2014

intimata a achitat 146 lei pentru ușa blocată, însă nu a prezentat act referitor la faptul

deblocării ușii de către Serviciul protecției civile și situațiilor excepționale. Actul de

constatare la deschiderea apartamentului xxxxxxx la 18 ianuarie 2014 nu poate servi

ca probă, deoarece acesta a fost întocmit de două persoane, dintre care unul este

Victor Cotoman, soțul intimatei, care este persoană interesată. Totodată la

deschiderea apartamentului nu a fost prezent reprezentantul Angelei Berladean,

reprezentant al autorității publice locale, polițist de sector, sau alte persoane ale

autorității publice locale. Mai mult, acest act a fost întocmit nu la 18 ianuarie 2014,

dar după data de 08 septembrie 2016, după primirea de către pîrîtă a copiei cererii

de chemare în judecată, așa cum în acest act bunurile sunt indicate în ordinea care

sunt indicate în cererea de chemare în judecată, nefiind indicate 6 denumiri, deși

ulterior a fost recunoscut că și aceste bunuri sunt prezente, excepție fiind covorul

german la prețul de 5000 lei. În același mod au fost întocmite și lista bunurilor

transportate în factura de expediție, contractul de depozitare a bunurilor, procesul-

verbal de primire-predare a bunurilor, faptele consemnate în ele nu corespund

realității. Consideră că covorul a fost însușit de către intimată, după deschiderea în

mod arbitrar a apartamentului, deoarece toate bunurile indicate de Angela Berladean

s-au găsit, doar cu excepția covorului.

De către instanța de apel recurenta a fost limitată în drepturi la un proces

echitabil, fiindu-i limitat accesul liber la justiție, nefiind escortată la ședința de

judecată, cerere în acest sens fiind înaintată instanței.

Pe tot parcursul examinării dosarului intimata nu a dorit să permită accesul la

bunurile recurentei, pentru a fi cercetate în scopul de a stabili dacă corespund stării

lor fizice inițiale, motivînd că acestea sunt depozitate în depozitul SRL „Anavitas-

Lux”, iar directorul se află în America.

Instanța incorect a încasat plata taxei de stat de la intimată în sumă de 150 lei, ca

pentru acțiuni nepatrimoniale.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 07 iunie 2018 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință reprezentantului Angelei

Berladean, avocatului Teodor Guțu prin intermediul poștei electronice la data de 19

iulie 2018 (f.d. 191), recursul declarat la 19 septembrie 2018 de Angela Berladean,

prin intermediul avocatului Teodor Guțu, se consideră a fi depus în termenul

prevăzut de lege.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

În conformitate cu art.439 alin.(3) Cod de procedură civilă, judecătorul

4

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Angela Berladean, prin

intermediul avocatului Teodor Guțu, este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art.432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Angela Berladean, prin

intermediul avocatului Teodor Guțu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins.

5

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art.432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6

motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a

se vedea inter alia, Helle v.Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; Latourniere

v.Franța, 10 decembrie 2002, parag.2; Hansen v.Norvegia, 2 octombrie 2014,

parag.71-74). De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune

motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-se pe

dispozițiile legale specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”,

ceea ce s-a constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen vs

Finlanda (nr.2), 13 ianuarie 2009, parag.24; Papaioannou vs Grecia, 2 iunie 2016,

parag.45 sau Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Angela Berladean, prin intermediul

avocatului Teodor Guțu.

În conformitate cu art.art.270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Angela Berladean, prin

intermediul avocatului Teodor Guțu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

6