2ra-1197/19 — revendicarea bunului imobil din posesia nelegitimă străină și repararea prejudiciului material

2ra-1197/19 — revendicarea bunului imobil din posesia nelegitimă străină și repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1197/19

prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Telenești (jud.: V. Stihi)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: N. Simciuc, V. Cotorobai, I. Cotruță)

Î N C H E I E R E

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Popovici Ecaterina,

reprezentată de către avocata Coșneanu Svetlana,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Popovici Ecaterina împotriva lui Gangan Serghei, Danilova Veronica și Popa Ana, cu

privire la revendicarea bunului imobil din posesia nelegitimă străină, repararea

prejudiciului material și compensarea cheltuielilor judiciare,

împotriva deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul formulat de către Popovici Ecaterina, reprezentată de către avocata

Coșneanu Svetlana, și s-a admis apelul depus de către Gangan Serghei, reprezentat de

către avocatul Durnescu Mihail, fiind modificată hotărârea din 13 martie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, în partea cuantumului sumei pentru asistență

juridică,

c o n s t a t ă :

La 16 iunie 2017, Popovici Ecaterina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Gangan Serghei, Danilova Veronica și Popa Ana, cu privire la

revendicarea bunului imobil din posesia nelegitimă străină, repararea prejudiciului

material și compensarea cheltuielilor judiciare.

Circumstanțele de fapt, prezentate de reclamantă, pot fi rezumate după cum

urmează.

La 20 iulie 2015, fiul reclamantei Popovici Oleg și nora ei Popovici Marina au

împrumutat de la Popa Ana suma de 15 000 de dolari SUA. Conform cerințelor

impuse de ultima, ei au fost de acord ca să fie puse în gaj două bunuri imobile ce se

află în or. Telenești str. Dacia 23 cu suprafața de 28.7 m.p. înregistrat cu nr. cadastral

890121703402.009.

Ulterior, reclamanta a aflat că fiul ei și soția lui nu au autentificat la notar

contractul de împrumut bănesc și un eventual contract de gaj. În schimb, notarul

Popovici Veronica a autentificat un contract de vânzare- cumpărare a acestor două

Pagină 1 din 7

bunuri potrivit căruia bunurile imobile vor fi transmise înapoi pe numele

proprietarilor dacă aceștia vor restitui banii în termen de un an. În versiunea

reclamantei, ea nu a știut despre această înțelegere dintre părțile contractante.

În luna septembrie 2016, Popovici Oleg și Popovici Mariana au restituit parțial

pârâtei Popa Ana suma împrumutată. Astfel, la data achitării integrale a datoriei,

părțile trebuiau să perfecteze la notar recipisa de primire a banilor. Totuși, potrivit

reclamantei și ignorând vechiul contract, Popa Ana a vândut încăperile date în gaj

pârâților Gangan Serghei și Danilova Veronica. În opinia ei, tranzacția menționată

poartă un caracter fictiv și este lovită de nulitate absolută.

Reclamanta a pretins că terenul, pe care este situată încăperea din litigiu, este

proprietatea ei privată, fiindcă conform înregistrării la organul cadastral acesta îi

aparține cu drept de proprietate. Mai mult, ea a afirmat că este pensionară și nu are

surse de existență decât terenul respectiv. Aceasta a sugerat că dorești să construiască

o altă încăpere pe el. Or, la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare

între Gangan Serghei și Danilova Veronica, reclamanta trebuia să-și dea

consimțământul la înstrăinarea încăperii în acord cu art. 793 și 794 din Codul civil.

Cu titlu de observație, reclamanta a notat că a cerut părților să înceteze

încălcarea drepturilor ei de proprietate asupra terenului, dar ele refuză fără motive

întemeiate.

Pentru aceste motive, Popovici Ecaterina a solicitat revendicarea terenului aflat

în or. Telenești, str. Dacia, nr. 23 și obligarea pârâților de a nu crea obstacole în

privința folosirii acestui bun imobil. La fel, reclamanta a cerut compensarea

cheltuielilor judiciare (f. d. 2).

În cadrul judecării cauzei, pârâtul Gangan Serghei a fost reprezentat de către

avocatul Durnescu Mihail, care nu a depus referință în întâmpinarea cererii de

chemare în judecată. Cu toate acestea, reprezentantul pârâtului a cerut respingerea

acțiunii ca fiind nefondată. În esență, el a invocat că Popovici Ecaterina nu este

proprietara exclusivă a terenului, pe care se află încăperea din speță (f. d. 78 – pe

verso, 79). De asemenea, avocatul a cerut compensarea cheltuielilor judiciare în

cuantum de 6 000 de lei (f. d. 106 – 107).

Pârâtele Danilova Veronica și Popa Ana nu s-au prezentat în ședințele judiciare

și au oferit propriul punct de vedere asupra pretențiilor înaintate de reclamantă.

Prin hotărârea din 13 martie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești,

acțiunea formulată de către Popovici Ecaterina a fost respinsă ca neîntemeiată. La fel,

instanța de judecată a statuat încasarea de la reclamantă în beneficiul lui lui Gangan

Serghei, Danilova Veronica și Popa Ana a sumei de 2 000 de lei, cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică (f. d. 114, 125 – 126).

Împotriva acestui act judecătoresc, Popovici Ecaterina, reprezentată de către

avocata Coșneanu Svetlana, și Gangan Serghei, reprezentat de către avocatul

Durnescu Mihail au declarat cereri de apel, care au fost pus pe rol la 17 octombrie

2018 (f. d. 142). Referințe nu au parvenit de la părți, însă, în ședința judiciară,

avocatul Durnescu Mihail nu a recunoscut apelul declarat de către Popovici Ecaterina

(f. d. 164).

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 23 ianuarie 2019, a respins apelul

formulat de către Popovici Ecaterina, reprezentată de către avocata Coșneanu

Pagină 2 din 7

Svetlana, și a admis apelul depus de către Gangan Serghei, reprezentat de către

avocatul Durnescu Mihail, fiind modificată hotărârea din 13 martie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul Telenești. În acest sens, instanța de apel a majorat suma

încasată de la Popovici Ecaterina în folosul lui Gangan Serghei de la 2 000 de lei

până la 8 000 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. În rest, hotărârea

primei instanțe se menține (f. d. 165 – 170).

Referitor la procesul de luare a acestei soluții, instanța de apel a confirmat

situația de fapt constată de prima instanță în baza circumstanțelor expuse de

reclamantă în cererea de chemare în judecată.

În drept, instanța de apel a considerat relevante art. 374 din Codul civil și art.

118 din Codul de procedură civilă.

Reieșind din raționamentele evocate, Colegiul de control judiciar a observat că

înscrisurile furnizate de Popovici Ecaterină nu demonstrează că ea este proprietara

întregului teren, or, prin contractul de donație nr.11375 din 6 septembrie 2016, în

temeiul căruia a fost înscris dreptul de proprietate al Ecaterinei Popovici în Registrul

bunurilor imobile, au fost donate doar 5,36 % din terenul de folosință pentru

construcție, cu suprafața de 0.07 ha (f. d. 4 - 5).

Față de dreptul de preemțiune al apelantei, instanța de apel a opinat că pe

terenul cu nr. cadastral 8901217034 se află o construcție, care este formată din bunuri

imobile separate. Respectiv, faptul deținerii dreptul de proprietate în devălmășie

asupra terenului nu implică automat dreptul asupra construcției, astfel că, nu este

necesar acordul reclamantei-apelante pentru ca proprietarii imobilelor să le

înstrăineze (f. d. 83-105). La fel, Curtea de Apel Chișinău a considerat că este

declarativ argumentul apelantei conform căruia încăperile pârâților se află pe terenul

ei, întrucât ultima nu a prezentat vreun înscris ce ar proba dreptul exclusiv al acesteia

asupra porțiunii de teren pe care se află construcția pârâților.

Cu privire la compensarea cheltuielilor judiciare, instanța de apel a subliniat că

avocatul Durnescu Mihail a dovedit că acestea au fost în valoare de 8 000 de lei,

având caracterul real, necesar și rezonabil.

La 16 aprilie 2019, Popovici Ecaterina, reprezentată de către avocata Coșneanu

Svetlana, a declarat recurs împotriva deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 13 mai 2018 a primei instanței,

cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea ilegalității deciziei contestate, recurenta a afirmat că instanțele

judecătorești nu s-au pronunțat asupra argumentelor decisive ale cauzei. Potrivit

acesteia, planul de amplasare anexat la materialele dosarului arată că pe terenul ei se

află gheretele ce aparțin lui Gangan Serghei și Danilova Veronica. În esență,

instanțele de judecată nu au analizat planul sus-citat.

Referitor la compensarea cheltuielilor judiciare, recurenta a sugerat că

reprezentantul intimatului avocatul Durnescu Mihai a solicitat inițial o sumă, iar

ulterior a majorat-o semnificativ fără a motiva acest pas.

La 20 mai 2019, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de recurs lui Gangan Serghei,

Danilova Veronica și Popa Ana, informând că referința se depune în termen de o lună

Pagină 3 din 7

de la data primirii scrisorii. În mod corespunzător, dacă referința nu este prezentată în

termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia (f. d. 185).

Intimații nu au depus referință, prin care să-și exprime poziția cu privire la

recursul declarat.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de Popovici Ecaterina,

reprezentată de către avocata Coșneanu Svetlana, este inadmisibilă, pentru motivele

ce succed.

În conformitate cu articolul 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului,

dreptul de acces la justiție nu este un drept absolut și poate fi limitat de către

autoritățile statului, în special, în ceea ce privește condițiile de admisibilitate a unei

căi de atac. Cu toate acestea, restricțiile legale pot fi aplicate dacă nu reduc substanța

dreptului dat. În plus, astfel de limitări sunt conforme articolului 6 parag. 1 din

Convenție numai în cazul în care urmăresc un scop legitim și în cazul în care există

un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit (a

se vedea Malahov, ibidem, parag. 28; Sultan vs Republica Moldova, 5 iunie 2018,

parag. 24; Graciova vs Republica Moldova, parag. 23 – 24). Limitările într-o cale

extraordinară de atac pot fi mai stricte decât cerințele instituite pentru o cale de atac

ordinară (a se vedea, inter alia, Marc Brauer vs Germania, 1 septembrie 2016, parag.

34; Miessen vs Belgia, 16 octombrie 2016, parag. 64; Samardžić vs Croația, 20 iulie

2017, parag. 28; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 82).

Prin urmare, judecătorul raportor a făcut un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în corespundere cu articolul 439 alin. (2) din Codul de procedură

civilă. Așadar, în conformitate cu articolul 433 lit. a1), b), c) și d) din Codul de

procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi

atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită,

dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

În acest sens, articolul 433 lit. c) din Codul de procedură civilă prevede că

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat

recursul nu este în drept să-l declare. Reieșind din esența art. 437 alin. (3) din Codul

de procedură civilă, în situația în care persoana abilitată cu dreptul de a declara o

cerere de recurs este reprezentată de o altă persoană, este obligatoriu de a atașa un

document, care confirmă împuternicirile acestuia dacă în dosar lipsește o astfel de

împuternicire.

În același context, art. 75 alin. (1) din legea citată stabilește că, în procesul

civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat

stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din

dreptul de a avea avocat.

Pagină 4 din 7

Cu titlu principal, în conformitate cu art. 75 alin. (4) din Codul de procedură

civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale

sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate

de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Ansamblul acestor norme de drept urmăresc scopul legitim de bună –

administrare a justiției și al protecției intereselor legale ale persoanei reprezentate.

Conform cererii de recurs din 16 aprilie 2019, înregistrată la Curtea Supremă

de Justiție la 18 aprilie 2019, Popovici Ecaterina a fost reprezentată de către avocata

Coșneanu Svetlana, care a semnat cererea menționată și a aplicat ștampila cabinetului

de avocat. Mai mult, taxa de stat pentru depunerea recursului a fost plătită de către

Coșneanu Svetlana în conformitate cu ordinul de încasare a numeralului nr. RS09-

4100 din 16 aprilie 2019 (f. d. 178 – 181).

Instanța de recurs observă că, în fazele procesual anterioare, avocata Coșneanu

Svetlana a prezentat poziția reclamantei și apelantei Popovici Ecaterina în fața

instanțelor de judecată și a depus cererea de apel în interesele acesteia (f. d. 120).

Documentul justificativ a fost mandatul seria MA nr. 0895397, contrasemnat de

Popovici Ecaterina (f. d. 56).

La acest capitol, potrivit mandatului indicat supra, se constată că, în

conformitate cu art. 81 din Codul de procedură civilă, împuternicirile avocatei

Corneanu Svetlana în instanța de judecată sunt: - să reprezinte interesele reclamantei

în instanța de fond, apel și recurs, să înainteze cereri și demersuri, să renunțe la

acțiunea civilă și să semneze și să depună apel (f. d. 56, pe verso). Totuși, articolul 81

din Codul citat denotă că împuternicirea de reprezentare în judecată acordă

reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele

procedurale, cu excepția dreptului de a ataca hotărârea judecătorească, drept care

trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în mandatul eliberat avocatului.

În acest sens, instanța de judecată subliniază că recursul este o cale de atac

distinctă de apel, care presupune verificarea legalității unei decizii definitive, fiind

reglementată de capitolul XXXVIII, secțiunea 2 al Codului de procedură civilă.

Conjunctură relatată implică obligația pozitivă a reprezentantului părții interesate de a

confirma prin mandat împuternicirea de a contesta o hotărâre în ordine de recurs. Or,

conform unei practici constante și acceptate de Curtea Supremă de Justiție, mandatul

putea conține doar sintagma „de a ataca hotărârea judecătorească”, ce-ar include atât

dreptul de a contesta în ordine de apel, cât și în ordine de recurs.

Dimpotrivă cu cele prezentate, instanța notează că recurenta Popovici Ecaterina

a specificat că avocata ei Coșneanu Svetlana are dreptul să semneze și să depună doar

cerere de apel. Mențiunea din mandat „să reprezinte interesele reclamantei în instanța

de fond, apel și recurs” nu echivalează cu dreptul de a ataca hotărârea judecătorească,

care trebuia introdus expres de către avocată și clientă. În plus, avocata Coșneanu

Svetlana nu s-a prezentat în ședințele Curții de Apel Chișinău și nu a oferit

documente justificative asupra acestui comportament. În mod corespunzător, instanța

de recurs nu poate stabili cu certitudinea dacă Popovici Ecaterina a dorit să continue

colaborarea cu avocata din litigiu și dacă și-a dat acordul pentru contestarea deciziei

din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Așadar, în realitate, avocata

Coșneanu Svetlana a depus cerere de recurs împotriva deciziei de mai sus, solicitând

Pagină 5 din 7

casarea acesteia și hotărârii primei instanțe, fără a anexa un alt mandat, semnat de

către Popovici Ecaterina.

Din această perspectivă, instanța de judecată subliniază că avocata Coșneanu

Svetlana a ignorat obligația de a furniza documentul, legalizat în modul stabilit, care

atestă împuternicirile acesteia în acord cu art. 437 alin. (3) din Codul de procedură

civilă. Mai mult, un raționament subsidiar rezidă în faptul că statutul de avocată

prezumă că aceasta a fost în măsură să cunoască cerințele articolului pre-citat și

modul de redactare a mandatului în corespundere cu art. 81 din Codul de procedură

civilă. În esență, drepturile procedurale sunt însoțite, de obicei, de obligații

procedurale (a se vedea Zubac, ibidem, parag. 93). Astfel, reprezentanta recurentei

trebuia să dea dovadă de vigilență la pregătirea dosarului pentru instanța de recurs și

să se aștepte că aceste exigențe procedurale să fie aplicate întocmai cu scopul

acestora. Or, în caz contrar, flexibilitatea excesivă manifestată de instanțele de

judecată față de limitările analizate ar conduce la eliminarea cerințelor procedurale

stabilite prin lege (a se vedea Nicolae Popa vs România, 9 decembrie 2014, parag. 17,

Tence vs Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31, Parol vs Polonia, 11 octombrie 2018,

parag. 38).

În lumina celor relatate, instanța de judecată este de părere că lipsa

împuternicirilor a fost cauzat în întregime de comportamentul reprezentantei

recurentei, fiind încălcate obligațiile procedurale stipulate în articolul 437 alin. (3) din

Codul de procedură civilă. De altfel, erorile procedurale ar fi putut fi evitate de la bun

început și, ținând cont că acestea sunt, în principal, imputabile pentru avocata

Coșneanu Svetlana și, după caz, Popovici Ecaterina consecințele negative îi revin tot

lor (a se vedea Zubac, ibidem, parag. 121).

Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a permite instanței de judecată

de a reține existența temeiului prevăzut la articolul 433 lit. a) din Codul de procedură

civilă. În atare condiții, avocata Coșneanu Svetlana nu a demonstrat că a fost

împuternicită de recurentă să declare prezentul recurs. Conjunctura respectivă

confirmă că marja de apreciere a instanței de recurs nu a fost disproporționată față de

obiectivele securității raporturilor juridice și bunei administrări a justiției. Deci,

raportând raționamentele de mai sus la caracterul special al rolului Curții Supreme de

Justiție, normele de drept procedural nu au format un obstacol care să afecteze esența

dreptului recurentei de acces la un tribunal (a se vedea Samardžić vs Croatia, 20 iulie

2017, parag. 31).

Având în vedere circumstanțele care preced, completul de judecată decide în

mod unanim că recursul declarat de către Popovici Ecaterina, reprezentată de către

avocata Coșneanu Svetlana, nu ridică probleme de drept și nu poate fi acceptat spre

examinare în fond, urmând a fi considerat inadmisibil.

În conformitate cu articolul 270, articolul 433 lit. a) și articolul 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

Pagină 6 din 7

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Popovici Ecaterina,

reprezentată de către avocata Coșneanu Svetlana.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Pagină 7 din 7