2ra-1353/19 — repararea prejudciului material și moral

2ra-1353/19 — repararea prejudciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1353/19

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani) O. Parfeni

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai

ÎNCHEIERE

3 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Nicolae Malanciuc

în interesele Svetlanei Zdrobău,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana

Zdrobău împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea violării art. 6 § 1 CEDO de către organele de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, repararea prejudiciului material și

moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 21 mai 2018, Svetlana Zdrobău, reprezentantă de avocatul Nicolae

Malanciuc, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției,

solicitând:

- constatarea violării art. 6 § 1 CEDO, dreptul la un proces echitabil, de către

organele de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanței judecătorești (Curtea

de apel Bălți) și dreptul ei la repararea prejudiciului cauzat prin aceste încălcări;

- repararea prejudiciului material: salariul și alte venituri provenite din muncă,

ce constituie sursa principală de existență a reclamantei, de care a fost privată în

urma acțiunilor ilicite, conform calculului după salariul mediu pe țară pentru

perioada din 21 decembrie 2015 - 25 aprilie 2018, cu aplicarea coeficientului de

inflație, în sumă de 158 047,95 de lei; a dobânzii de întârziere pentru perioada

1 ianuarie 2016-25 aprilie 2018 în sumă de 55 535 de lei; a cheltuielilor suportate

pentru tratamentul stării la pierderea sarcinii în sumă de 6 947,21 de lei;

- repararea prejudiciului moral în sumă de 700 000 de lei;

- compensarea cheltuielilor de judecată, dintre care: cheltuieli de asistență

juridică în sumă de 19 000 de lei și 300 euro; cheltuielile de transport în sumă de

492,20 de lei; cheltuielile de corespondență, poștală, telefon, multiplicări,

autentificări documente, în sumă de 500 de lei.

1

Ulterior, la 28 octombrie 20118, în cadrul ședinței de judecată reprezentantul

reclamantei Svetlana Zdrobău, avocatul Malanciuc Nicolae, a depus cerere de

completare a cererii inițiale de chemare în judecată a calcului suplimentar a

dobânzii de întârziere pentru perioada 26 aprilie 2018-28 octombrie 2018, prin care

a solicitat să fie încasată suma de 63 630 de lei cu titlu de dobândă de întârziere,

calculată pentru întreaga perioadă din 21 decembrie 2015 și până la 29 octombrie

În motivarea acțiunii, s-a indicat că la data de 19 decembrie 2015, în Serviciul

de Gardă a IP Sîngerei a parvenit apelul telefonic de la Directoratul Regional Nord

„902” că, la 19 decembrie 2015 după ajutor medical s-a adresat xxxxx a.n. xxxxx,

dom. în s. Rădoaia, r-nul Sîngerei, precum că a fost agresat la școală de către

profesoara Svetlana Zdrobău. La 19 decembrie 2015, la IP Sîngerei a parvenit

cererea lui Viorel Cristal (tatăl copilului), care a solicitat încetarea examinării pe

faptul înștiințării telefonice de internare a lui Denis Cristal în secția spitalului r-lui

Sîngerei pe motivul că nu are pretenții la profesoara Svetlana Zdrobău.

La 31 decembrie 2015, la IP Sîngerei a parvenit o altă cerere de la Viorica

Cristal, care solicita încetarea examinării pe faptul maltratării fizice a fiului de

către profesoara Zdrobău Svetlana, deoarece copilul nu a avut de suferit în urma

cazului dat, pretenții la profesoara Svetlana Zdrobău nu are și nu dorește să fie

atrasă la răspundere penală.

Prin ordonanța Procuraturii Sîngerei din 18 ianuarie 2016 a fost respinsă

propunerea de neînceperea urmăririi penale în baza procesului penal cu nr. 787 din

24 decembrie 2015 și a fost restituit procesul penal în adresa organului de urmărire

penală a IP Sîngerei pentru pornirea urmăririi penale conform indicilor

componenței de infracțiune prevăzute de art. 1661 alin. (2) lit. (a) din Codul penal.

Prin ordonanța OUP SUP IP Sîngerei din 25 ianuarie 2016, în baza raportului

privind circumstanțele faptei din 25 decembrie 2015, împotriva Svetlanei Zdrobău

a fost pornită cauza penală nr. 2016220035 conform semnelor infracțiunii

prevăzute de art. 1661 alin. (2) lit. (a) din Codul penal.

Prin ordonanța Procuraturii Sîngerei din 22 februarie 2016, Svetlana Zdrobău

a fost recunoscută în calitate de bănuit.

Conform mandatului nr. 0844214 din 22 februarie 2016, Svetlana Zdrobău a

fost audiată la 22 februarie 2016 în prezența avocatului P. Popescu. Tot atunci,

Svetlanei Zdrobău i-a fost adusă la cunoștință „Obligația de a se prezenta la

organul de urmărire penală”.

Prin ordonanța Procuraturii Sîngerei din 17 mai 2016, Svetlana Zdrobău a fost

pusă sub învinuire, iar la 18 mai 2016 a fost audiată în calitate de învinuit.

Prin ordonanța din 18 mai 2016 Svetlanei Zdrobău i-a fost aplicată măsura

preventivă „Obligația scrisă de a nu părăsi țara”, iar prin ordonanța din 16 iunie

2016 i-a fost prelungită măsura preventivă „Obligația scrisă de a nu părăsi țara”.

Rechizitoriul a fost întocmit la 28 iunie 2018, iar cauza penală a fost

transmisă în judecată pentru examinare.

S-a remarcat că la etapa urmăriri penale Svetlana Zdrobău a participat la 7

acțiuni: 31 decembrie 2015, 22 februarie 2016, 27 aprilie 2016, 18 mai 2016, 6

iunie 2016, 16 iunie 2016, 28 iunie 2016. Pe perioada urmăririi penale din 19

decembrie 2015 - 28 iunie 2016, ea a fost profund marcată psihologic de

ilegalitățile procesuale, care au fost conduse de către procurorul în Procuratura

2

Sîngerei, A. Bunduchi, fiind umilită, suferind atât moral cît și material, suportând

cheltuieli de asistență juridică cu avocatul P. Popescu în sumă de 4 000 de lei și

cheltuieli de transport pentru deplasarea în organele procuraturii.

Prin sentința din 31 octombrie 2016 a Judecătoriei Sîngerei, procesul penal

privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (2) lit. a) din Codul penal,

a fost încetat în baza art. 332 alin. (2) din Codul de procedură penală, pe motiv că

fapta comisă constituie o contravenție prevăzută de art. 313 din Codul

contravențional, iar Svetlana Zdrobău a fost liberată conform art. 30 din Codul

contravențional de răspundere contravențională, în legătură cu expirarea

termenului prescripției răspunderii contravenționale.

Examinarea cauzei în instanța de fond a durat de la 21 iulie 2016 până la 31

octombrie 2016.

S-a invocat că în cadrul ședințelor de judecată din 8 august 2016,

5 septembrie 2016, 21 septembrie 2016, 6 octombrie 2016, 20 octombrie 2016, 26

octombrie 2016 și 31 octombrie 2016, Svetlana Zdrobău a suferit atât moral cît și

material, suportând cheltuieli de asistență juridică și cheltuieli de transport pentru

deplasarea în instanță.

Prin decizia din 19 aprilie 2017 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

procurorului, casată sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia

Svetlana Zdrobău a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 1661 alin. (2) lit. a) din Codul penal și numită pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 900 unități convenționale, ce constituie 18 000 de lei, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul pedagogic pe un termen de 5

ani.

În instanța de apel examinarea cauzei a avut loc în perioada 8 decembrie

2016-17 mai 2017. În instanța de apel a participat la 5 ședințe, pe parcursul cărora

a suferit atât moral cît și material, suportând cheltuieli de asistență juridică și de

transport pentru deplasarea în instanță.

S-a menționat că după condamnarea ilegală din 19 aprilie 2017 de către

Curtea de Apel Bălți și până la data de 12 decembrie 2017, Svetlana Zdrobău a fost

profund marcată de multiplele stresuri legate de această condamnare, fiindu-i

cauzate profunde dureri psihice. Or, privarea de dreptul de a ocupa funcții în

domeniul pedagogic pe un termen de 5 ani, a însemnat o tragedie pentru ea.

La 3 iulie 2017 a fost luată la evidență de către Biroul de probațiune Sîngerei,

pentru executarea pedepsei, unde a fost supusă la o anchetă jignitoare, fapt care tot

a marcat-o profund.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 decembrie 2017, a fost admis

recursul ordinar declarat de avocatul Doina Ioana Străisteanu în numele inculpatei

Svetlana Zdrobău, casată decizia din 19 aprilie 2017 a Curții de Apel Bălți și

menținută sentința din 31 octombrie 2016 a Judecătoriei Sîngerei.

S-a reținut că, examinarea cauzei în prima instanță a avut loc de la 21 iulie

2016 până la data de 31 octombrie 2016, în instanța de apel de la 8 decembrie - 17

mai 2017 și în instanța de recurs de la 7 august 2017 - 12 decembrie 2017.

Executarea pedepsei de către Biroul de probațiune a fost încetată abia la 28

februarie 2018, adică cu 2 luni 15 zile mai târziu de pronunțarea dispozitivului

deciziei din 12 decembrie a Curții Supreme de Justiție.

3

S-a mai indicat că prin ordinul directorului Liceului „I. Creangă” din s.

Rădoaia, r-nul Sîngerei din 21 decembrie 2015 a fost suspendat contractul

individual de muncă începând cu 21 decembrie 2015, iar prin ordinul din 22

decembrie 2015, a fost încetat contractul individual de muncă începând cu 22

decembrie 2015.

Nu a lucrat din motive întemeiate, începând cu data de 21 decembrie 2015 și

până la 25 aprilie 2018, data restabilirii în funcție.

S-a remarcat că conform Hotărârilor Guvernului nr. 974 din 4 decembrie

2014, nr. 879 din 23 decembrie 2015, nr. 1233 9 noiembrie 2016, nr. 54 din 17

ianuarie 2018, cuantumul salariului mediu lunar pe economie: pentru anul 2015

este de 4 500 de lei; pentru anul 2016 de 5 050 de lei; pentru anul 2017 de 5 300 de

lei, iar pentru anul 2018 este de 6 150 de lei.

Suma prejudiciului material, salariul mediu lunar ratat, cauzat Svetlanei

Zdrobău rezultă din următorul calcul: pentru 2015 rata inflației este de 14,33%,

respectiv cuantumul salariului mediu lunar reprezintă 4500 lei x 11 zile lunii

decembrie = 1 650 de lei x 14,33% = 235,95 de lei, în total 1 885,95 de lei. Pentru

2016 rata inflației este de 3,64%, respectiv cuantumul salariului mediu lunar

reprezintă 5 050 lei x 12 luni = 60 600 de lei x 3,64% = 2 205,84 de lei, în total

62 805,84 de lei. Pentru 2017 rata inflației este de 7,31 %, respectiv cuantumul

salariului mediu lunar reprezintă 5 300 lei x l2 luni = 63 600 de lei x 7,31 % =

4649,16 de lei, în total 68 249,16 de lei. Pentru 2018 rata inflației este de 6,5%,

respectiv cuantumul salariului mediu lunar reprezintă 6 150 lei x 3 luni 25 zile =

23 575 de lei x 6,5% = 1 532 de lei, în total 25 107 lei.

Astfel, suma totală a prejudiciului material pentru perioada 21 decembrie

2015 - 25 aprilie 2018, salariul mediu lunar ratat, este de 15 8047,95 de lei.

La fel, consideră că prejudiciului material, salariului mediu lunar ratat cauzat i

se aplică dobândă de întârziere pe perioada 21 decembrie 2015 - 25 aprilie 2018,

data stabilirii în funcția anterior ocupată.

Respectiv urmează a fi încasată și dobândă de întârziere pe perioada lipsei

forțate de la locul de muncă, de la 22 decembrie 2015 până la 25 aprilie 2018.

Totodată, s-a invocat că acțiunile ilicite pe cauza penală, în perioada din 21

decembrie 2015 și până în prezent, au o legătură cauzală directă între suferințele

psihice și fizice, care i-a afectat grav sănătatea, pe care le-a suferit în contextul

acțiunilor ilicite a organelor de drept, la care a fost supusă. Cele mai grave

suferințe psihice și fizice a reclamantei, inclusiv și a familiei sale, au fost și sunt

marcate de stresurile profunde de criza de sănătate în legătură cu pericolul sarcinii,

pe care reclamanta a pierdut-o, pentru care împreună cu familia, au avut mari

regrete, luptând pentru a se trata medical, pentru ce a suportat cheltuieli

considerabile de tratament. În legătură cu tratamentul efectuat a suportat cheltuieli

în sumă de 6 947,21 de lei, care au sporit în legătură cu dezactivarea poliței de

asigurare medicală pe perioada eliberării ilegale din funcție.

Urmărirea penală, precum și durata examinării cauzei penale în instanțele de

judecată, inclusiv executarea pedepsei la Biroul de Probațiune Sîngerei, aplicarea

sechestrului de către executorul judecătoresc, au avut loc pe o perioadă de lungă

durată: din 21 decembrie 2015 și până la 28 februarie 2018. În această perioadă a

suferit psihic și fizic.

4

Reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate,

inclusiv și pentru pierderea sarcinii, s-a menționat că prejudiciul moral evaluat

constituie 700 000 de lei.

Conform certificatului din 22 martie 2018 eliberat de ÎS „Gările și Stațiile

Auto”, costul biletului pe cursa Bălți-Rădoaia, constituie 10 lei 60 bani x la 10

ședințe la diferiți medici, cheltuielile de transport tur-retur constituie 291 lei.

La fel, s-a indicat că Svetlana Zdrobău a efectuat 37 deplasări tur-retur pentru

a se prezenta în organele de urmărire penală, instanțe judecătorești, executor

judecătoresc, birou probațiune și ședințe de tratament, suportând cheltuieli de

transport în sumă de 492,20 de lei.

Referitor la cheltuielile de judecată, s-a menționat că acestea se compun din:

cheltuielile de judecată pentru asistență juridică la judecarea cauzei penale nr.

2016220035, în sumă de 4 000 de lei în instanța de fond, 5 000 de lei la judecarea

cauzei penale în instanța de apel și 300 de euro la judecarea cauzei penale în

instanța de recurs; de 10 000 de lei cheltuieli de judecată pentru asistență juridică

la judecarea cauzei civile în instanța de fond, iar în total 19 000 de lei și 300 de

euro.

În drept, acțiunea a fost întemeiată în baza prevederilor art. 1-8, 14, 619,

1398, 1416, 1418, 1422-1423 din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6

iunie 2002), art. 3, 5-7, 10-13/1 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, art. 6 § 1 CEDO.

Prin hotărârea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă

de Svetlana Zdrobău împotriva Ministerului Justiției.

În motivarea soluției adoptate, instanța de fond a constatat netemeinicia

acțiunii înaintate menționând că prin sentința din 31 octombrie 2016 a Judecătoriei

Sîngerei, cauza penală pornită în privința Svetlanei Zdrobău a fost încetată din alte

motive decât cele de reabilitare, astfel că, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de

art. 3 și art. 6 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, or, condiția obligatorie pentru repararea

pretinsului prejudiciu cauzat în urma acțiunilor organelor de drept este existența

temeiului de reabilitare.

În acest sens, instanța a reținut că Svetlana Zdrobău nu deține calitatea de a-și

valorifica drepturile la acțiune în temeiul prevăzut de prevederile Legii nr. 1545

din 25 februarie 1998.

La 30 octombrie 2018, Svetlana Zdrobău, reprezentantă de avocatul Nicolae

Malanciuc, a declarat apel împotriva hotărârii din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, solicitând casarea ei și emiterea unei hotărâri noi de

admitere a acțiunii.

Prin decizia din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de avocatul Nicolae Malanciuc în interesele Svetlanei Zdrobău și s-a

menținut hotărârea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani.

La 14 mai 2019, prin intermediul oficiului poștal (f.d.217), avocatul Nicolae

Malanciuc, în interesele Svetlanei Zdrobău, a declarat recurs împotriva deciziei din

5

31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi

hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

În motivarea recursului, a invocat că decizia instanței de apel este ilegală,

neîntemeiată și arbitrară, adoptată cu încălcarea esențială a normelor de drept

material și anume: instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată, fapt care a dus la soluționarea greșită a cauzei,

iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului în sensul art. 6 § 1 CEDO.

Consideră că instanța de apel nu și-a motivat soluția privitor la motivele

respingerii apelului și menținerea hotărârii primei instanțe, menționând că pe

numele Svetlanei Zdrobău nu există o sentință de condamnare, soluție axată doar

pe prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, pe cînd acțiunea a fost

întemeiată pe prevederile art. 1405 alin. (1) din Cod civil.

Astfel, a indicat că instanțele de apel și de fond au omis să aplice la caz

prevederile art. 1405 alin. (1) din Codul civil.

Svetlana Zdrobău a fost atrasă ilicit la răspundere penală și condamnată penal

de către Curtea de Apel Bălți, astfel survenind acțiunea art. 1405 alin. (1) din

Codul civil, or, cererea reclamantului întrunește toate condițiile prevăzute de

această lege.

Totodată, consideră că este evident că, prin decizia din 12 decembrie 2017 a

Curții Supreme de Justiție, a fost constatată ca ilegală condamnarea recurentei de

către Curtea de Apel Bălți, ceia ce constituie o dovadă în plus că, art. 1405 alin. (1)

din Codul civil îi acordă dreptul la repararea prejudiciului cauzat în urma acestei

condamnări.

La fel, a invocat că instanța de apel a ignorat legea procesuală, încâlcind

esențial normele de drept material și normele de drept procedural. Instanța nu a

argumentat într-o manieră convingătoare, în baza căror circumstanțe de fapt și

temeiuri legale și-a întemeiat concluziile.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei integrale a fost expediată în

adresa participanților la proces la 25 februarie 2019, însă dovada legală de

recepționare a acesteia de către recurentă lipsește.

Din aceste considerente, Colegiul consideră că recursul din 14 mai 2019, este

declarat în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

6

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p.

141, § 39).

7

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de

avocatul Nicolae Malanciuc în interesele Svetlanei Zdrobău, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și,

drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Nicolae Malanciuc în

interesele Svetlanei Zdrobău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

8