2ra-1201/21 — rezilierea contractului de locatiune

2ra-1201/21 — rezilierea contractului de locatiune (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1201/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Z.Talpalaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M.Anton, B.Bîrcă, V.Cotorobai)

Î N C H E I E R E

15 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Petru Silvestru, reprezentat

de avocatul Danu Dogotari,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Silvestru,

reprezentat de avocatul Danu Dogotari împotriva Alei Balan, a lui Oleg Balan,

Maxim Balan și Nina Frunza cu privire la rezilierea contractului de locațiune,

încasarea solidară a restanței la plata chiriei, a dobânzii de întârziere, a restanțelor

la plățile comunale, prejudiciului material, a cheltuielilor taxei de stat, a

cheltuielilor de asistență juridică și cererea reconvențională depusă de Ala Balan

împotriva lui Petru Silvestru cu privire la recunoașterea nulă a contractului de

vânzare-cumpărare, a contractului de locațiune, recunoașterea ca fiind ilegale

acțiunile pârâtului privind evacuarea, încasarea pagubei materiale și morale,

împotriva deciziei din 05 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 20 septembrie 2017, Silvestru Petru, reprezentat de avocatul Dogotari

Danu, împuternicit prin mandatul seria MA nr. 1107661 din 20 septembrie 2017,

a depus cerere de chemare în judecată (concretizată ulterior) împotriva Alei Balan,

Oleg Balan, Maxim Balan și Nina Frunza cu privire la rezilierea contractului de

locațiune din data de 03 decembrie 2015, încasarea solidară a restanței la plata

chiriei în mărime de 112500 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 27439,89

lei, a restanțelor la plățile comunale în mărime de 27726,36 lei, a prejudiciului

material în sumă de 8415 lei, a cheltuielilor taxei de stat în mărime de 5395 lei și

a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 lei.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, prin contractul de locațiune din 3

decembrie 2015, Silvestru Petru, ca locator, a transmis în posesia și folosința

temporară pârâtei Balan Ala, ca locatar, bunul imobil, apartamentul nr.XXXXX,

cu nr. cadastral XXXXX în schimbul unei plăți pentru chirie lunare în sumă de

1

4500 lei. Bunul imobil a fost dat în locațiune pentru perioada 5 decembrie 2015 –

5 decembrie 2016, cu posibilitatea prelungirii pentru încă 1 an, cu condiția

onorării de către locatar a tuturor obligațiilor contractuale. Totodată, la semnarea

contractului, părțile au convenit că în apartamentul dat, pe lângă locatarul Balan

Ala, urmează să locuiască și membrii familiei ei, Frunza Nina, Balan Maxim și

Balan Oleg.

Conform pct. 6.1 al contractului de locațiune, locatarul a primit în folosință

și posesie temporară obiectul contractului cu condiția efectuării plăților ce se

compun din, plata pentru chirie, plata pentru serviciile comunale, plata pentru

telefon și plata pentru energia electrică.

A relatat că, până în prezent, Balan Ala, împreună cu membrii familiei sale,

au achitat suma chiriei doar pentru 4 luni, rămânând astfel neachitată plata pentru

chirie pentru celelalte 16 luni, cât aceștia au beneficiat de apartament, în sumă

totală de 72000 lei.

Totodată, au mai fost depistate următoarele datorii acumulate în perioada

contractului și anume, la gaz, 70,00 lei, energie electrică în sumă de 270,47 lei,

încălzire și prepararea apei calde în sumă de 9525,85 lei, infocom (factura

nr.137506192) în sumă de 205,90 lei, infocom (factura nr. 137506191) în mărime

de 943,04 lei, iar în total suma de 13015,26 lei.

A menționat reclamantul că a avut numeroase discuții telefonice cu pârâții

privind achitarea sumelor restante însă, sumele sus-indicate nu au fost achitate.

În vederea soluționării pe cale amiabilă a litigiului, reclamantul Silvestru

Petru a expediat la data de 24 august 2017 câte o cerere prealabilă către pârâți,

prin care i-a înștiințat încă o dată despre restanțele la chirie și plăți comunale

existente și i-a somat ca în termen de 3 zile din momentul recepționării acestora

să achite sumele datorate și să elibereze imobilul.

La fel reprezentantul reclamantului a completat că, sumele datorate nu au

fost achitate de către pârâți, aceștia continuând să beneficieze ilegal în continuare

de bunul imobil - proprietate privată a reclamantului, fapt ce l-a determinat pe

acesta să se adreseze cu prezenta cerere de chemare în judecată.

Ulterior, la 28 noiembrie 2018, Balan Ala a depus cerere reconvențională

împotriva lui Silvestru Petru, prin care a solicitat recunoașterea nulă a contractului

de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. XXXXX din 03 decembrie 2015, a

contractului de locațiune din 03 decembrie 2015, recunoașterea ca fiind ilegale

acțiunile pârâtului privind evacuarea samavolnică și forțată a familiei Balan din

apartamentul în litigiu, încasarea pagubei materiale în sumă de 40000 lei și morale

în urma evacuării forțate, în mărime de 150000 lei.

În motivarea acțiunii reconvenționale Balan Ala a indicat că, în anul 2015

pentru dezvoltarea afacerii avea nevoie de surse financiare, astfel o persoană pe

numele Bulbaș Vadim, i-a propus că va găsi o companie care acordă împrumut,

însă și el are nevoie de o sumă de bani. I-a propus că, dacă îi acordă din împrumut

suma de 370000 lei cu statut de împrumut pe un termen de câteva luni, el va achita

toate procentele. A fost foarte convingător, însă ea fiind într-o situație financiară

grea s-a condus după promisiuni. Astfel, Bulbaș Vadim a găsit Organizația de

micro finanțare „Credit Expert” S.R.L. cu care la 11 iunie 2015 a încheiat un

contract de împrumut cu dobândă, nr. 102/06/BA, care conform p.1 din acesta, i

2

se acorda împrumut în sumă de 18500 Euro, la cursul de 20.21 lei per un euro,

echivalent cu suma de 373885 lei.

Conform pct. 3 dobânda lunară era echivalentă cu suma de 185 euro,

dobânda anuală reprezenta 22,69% din suma împrumutului. Totodată în

corespundere cu pct.6 a contractului până la data de 12 iunie 2018 urma să

restituie suma totală de 25160 Euro, inclusiv dobânda în sumă de 6660 Euro, iar

în scopul asigurării executării contractului de împrumut, a fost încheiat contractul

de ipotecă din 1 iunie 2015 cu O.M. „Credit Expert” S.R.L., care ulterior a fost

înregistrat la OCT în data de 11 iunie 2015, iar la 15 iunie 2015 din împrumutul

obținut cu ajutorul lui Bulbaș Vadim, i-a transmis ultimului cea mai mare parte a

împrumutului suma de 370000 lei. Ultimul a scris o recipisă, prin care a confirmat

faptul dat și s-a obligat să restituie împrumutul până la data de 15 septembrie

2015.

Conform înțelegerii verbale, ultimul a asigurat-o că pentru folosirea

împrumutului va achita toată dobânda contractuală în sumă de 6660 Euro, î-i va

restitui și banii în sumă de 370000 lei în termenul stabilit în recipisă.

Balan Ala a mai indicat în cererea reconvențională depusă că, peste un timp

Bulbaș Vadim a spus că lui îi este greu să achite procentele în mărimea stabilită

de către creditorul S.R.L. „Credit Expert” și termenul de împrumut pentru el nu

este convenabil, i-a spus că, cunoaște foarte bine pe un director al unei organizații

de micro finanțare, care dă cu împrumut bani, dar în condiții mai bune și pe un

termen mai mare, sub un procent mai mic.

A menționat că, la 12 noiembrie 2015 a primit de la compania creditor

reclamație, în care a fost avertizată ca în termen de 20 zile să restituie împrumutul

restant în sumă de 16598 euro, dobânda de 370 euro și penalitatea în sumă de

108,35 euro, iar în total 17076, 35 euro. Tot în aceiași zi a primit notificarea de

executare a dreptului de gaj.

Balan Ala a relatat că, cu scopul de a păstra apartamentul, care urma să treacă

în posesia creditorului pentru datorii, a fost de acord cu propunerea lui Bulbaș

Vadim, ulterior i-a făcut cunoștință cu Silvestru Petru, care a fost de acord să-i

acorde împrumut, pentru a stinge datoria față de S.R.L. „Credit Expert”. S-a

preconizat de la bun început să încheie un contract de cesiune a creanțelor.

La 1 decembrie 2015 au fost programați la notarul public Durnescu Tatiana,

fiind invitați, ea, Silvestru Petru și directorul S.R.L. „Credit Expert”, fiind elaborat

și proiectul contractului de cesiune a creanțelor, conform căruia urma de la S.R.L.

„Credit Expert” la Silvestru Petru ca cesionar, să treacă toate drepturile,

obligațiunile și garanțiile ce reies din contractul de împrumut nr. 102/06/BA din

11 iunie 2015. Toate drepturile și obligațiile ce izvorăsc din Contractul de ipotecă

din 11 iunie 2015, tot treceau pe cesionar.

Reclamanta/pîrîta a menționat că, Silvestru Pentru în ziua de 1 decembrie

2015 a refuzat să se prezinte la notar, fiind ziua și ora programată în prealabil, a

înaintat alte cerințe ca garanție a acordării creditului, a cerut să încheie un contract

de vânzare-cumpărare a apartamentului nr.XXXXX cu drept de răscumpărare.

Ambii, atât Silvestru Petru, cât și Bulbaș Vadim au asigurat-o că acesta nu

va fi un contract real de vânzare-cumpărare, dar de fapt contract de împrumut cu

3

garanție și Silvestru Petru îi va restitui apartamentul înapoi, după returnarea

creditului.

A susținut că, aflându-se într-o situație fără ieșire, la data de 3 decembrie

2015, a fost încheiat contract de vânzare-cumpărare a apartamentului nr.

XXXXX.

Conform pct. 9 „Vânzătorul își rezervă dreptul de a răscumpăra imobilul ce

se vinde în termen de șase luni din momentul autentificării contractului”. Tot în

aceeași zi a fost încheiat un contract fictiv contract de arendă, sub care de fapt s-

a ascuns clauza de dobândă pentru împrumutul acordat, fiind stabilită dobânda

lunară în mărime de 4500 lei. Fictivitatea contractului de arendă se confirmă prin

faptul că acesta nu a fost înregistrat la OCT, nu a fost prezentat la organul fiscal

pentru impozitare. Pârâtul a achitat datoria sa în sumă de 390000 lei, și nu 462000

lei, cum este indicat în contract. Diferența nu a primit-o.

De asemenea fictivitatea contractului de vânzare-cumpărare din 3 decembrie

2015 se confirmă prin faptul că până în prezent ea și fiul său au viza de reședință

pe adresa str.XXXXX.

Astfel, circumstanțele sus menționate confirmă faptul că, contractul de

vânzare-cumpărare din 3 decembrie 2015 este fictiv, deoarece ascunde un alt act

juridic contractul de împrumut.

Referitor la contractul de arendă, reclamanta Balan Ala a indicat că,

contractul a fost întocmit de către Silvestru Petru și tot de către ultimul tradus.

Pârâtul Silvestru Petru i-a explicat că este un contract pentru achitarea procentelor

pentru creditul acordat la 3 decembrie 2015 și a menționat că acest contract se

încheie numai cu ea, familia sa nu a fost indicată în text.

La sfârșitul anului 2016, Bulbaș Vadim i-a comunicat că are probleme

financiare și nu poate să achite procentele, la ce Silvestru Petru i-a propus să scrie

o recipisă pentru datoria acumulată pe procente în sumă de 22500 lei, iar la data

de 26 decembrie 2016 a insistat la încheierea cu firma lui, O.M. „Extra Credit”

S.R.L. un contract de refinanțare a datoriei pentru dobânda (procentele) calculată

la contractul de împrumut, ascuns sub contractul de vânzare-cumpărare din 3

decembrie 2015 pe o perioadă de 14 luni.

Astfel, Balan Ala a susținut că, la data de 26 decembrie 2016 a fost încheiat

un contract de împrumut în mărime de 63000 lei ( 4500 le x 14 luni), suma dată

nu a primit-o, pârâtul a reținut-o la el, deoarece prevedea refinanțarea datoriei pe

procentele calculate.

În luna septembrie 2017 a primit de la pârât scrisoarea din 28 august 2017

despre pretențiile materiale pe contractul de locațiune (arendă-indicat în contract).

A declarat că, pârâtul Silvestru Petru s-a adresat cu pretenție abia peste 20

luni, în perioada indicată el și Bulbaș Vadim îi spunea să nu își facă griji, ultimul

o asigura că achită procentele lui Silvestru Petru, însă pârâtul îi spunea că, duce

toate aspectele privitor la procente cu Bulbaș Vadim și totul este în ordine. Din ce

reiese că anume acestea 2 persoane au acționat împotriva sa împreună, unul a

primit apartamentul său, iar altul banii, pe care nu îi întoarce.

A indicat că, contractul de locațiune (arendă) este afectat de eroare, fiindcă

pârâtul i-a comunicat că acest contract este pentru achitarea procentelor pentru

împrumut, încheiat între ea și el, pârâtul a declarat că el personal a formulat acest

4

contract. De asemenea el și l-a tradus din limba de stat în rusă, după cum a

considerat necesar pentru el. Se observă în contractul de locațiune-arendă unde

sunt indicați membrii familiei sale, aceștia nu au aplicat semnătura.

Pârâtul cu rea credință s-a folosit de situația necunoașterii limbii de stat, atât

incompetența și necunoașterea domeniului juridic, a pregătit acest contract

întocmindu-l intenționat în limba română, pe care Balan Ala nu o cunoaște bine

menționând că, dânsul a deposedat-o pe ea și pe familia sa de locuință și încearcă

să se mai îmbogățească în detrimentul familiei sale.

Totodată a invocat că la 4 mai 2018, ilegal și cu aplicarea forței fizice ea și

familia sa au fost alungați din apartamentul în litigiu de către pârâtul Silvestru

Petru și încă cinci indivizi necunoscuți, care l-au însoțit. Au fost bruscați, puși la

pământ și alungați, la fața locului fiind chemată poliția, iar ulterior au fost depuse

plângeri.

Conform legislației în vigoare, evacuarea forțată se permite numai în baza

unei hotărâri definitive a unei instanțe de judecată și numai la intentarea de către

executorul judecătoresc a unei proceduri de evacuare silită.

Mai mult ca atât, pârâtul Silvestru Petru a înaintat în instanță cerința de

evacuare silită, însă nu a așteptat decizia irevocabilă și a comis samavolnicie, a

violat domiciliul reclamantei. În locuință au rămas bunurile de preț, pe care nu le-

au putut recupera de la pârât, pe balcon 4 dulapuri de perete de la garnitura de

bucătărie 1600 lei; trainer de mers pe jos sportiv 1500 lei; bicicletă de exerciții

sportive 2000 lei; mobilier-garnitură pentru sală cu două dulapuri și mezanine

3500 lei; instrumente (gaz arzător, menghină ș.a.) 2000 lei; canapea pentru 2

persoane 2500 lei; canapea ortopedică 2500 lei; masa din lemn pentru jurnale 700

lei; masa de scris 500 lei; covor 2,8m.xl,5m. 500 lei; mobila din hol la intrare

1500 lei; sertar 1000 lei; mobila de bucătărie 1800 lei; colț moale cu masa de

bucătărie 1200 lei; frigider ,,Arctic” 2000 lei; mașina de spălat ,,Beko” 3000 lei;

dulap de baie 500 lei; masa pentru calculator (2,5m.xlm.) 2000 lei; canapea pentru

2 persoane 5000 lei; dulap cu mezanine 2000 lei; mașina de cusut ,,Ciaica” 2000

lei; masă-tumbă 500 lei; cuptor electric 700 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 august 2019,

acțiunea inițială a fost admisă. S-a încasat în mod solidar de la Balan Ala, Balan

Oleg, Balan Maxim, și Frunza Nina în beneficiul lui Silvestru Petru, cu titlu de

datorie suma totală de 140226,36 lei, cu titlu de dobândă de întârziere suma de

27439,89 lei, cu titlu de prejudiciu suma de 8415 lei, cu titlu de asistență juridică

suma de 5000 lei și cu titlu de taxă de stat suma de 5395 lei. S-a reziliat contractul

de locațiune din data de 03 decembrie 2015 încheiat între Silvestru Petru și Balan

Ala. S-a respins acțiunea reconvențională ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 05 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

apelul declarat de Balan Ala, Balan Oleg, Balan Maxim și Frunza Nina, s-a casat

parțial hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 august 2019, în

partea admiterii acțiunii față de Balan Oleg, Balan Maxim și Frunza Nina și în

partea admiterii pretenției privind repararea prejudiciului material înaintată față

de Balan Ala și, în această parte s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care: Pretențiile

înaintate de Silvestru Petru către Balan Oleg, Balan Maxim și Frunza Nina s-au

respins integral, ca fiind nefondate. Pretenția înaintată de Silvestru Petru

5

împotriva Alei Balan privind repararea prejudiciului material în sumă de 8415 lei

s-a respins ca fiind neîntemeiată. S-a compensat cheltuielile de judecată

proporțional pretenției din apel admise a apelantei Balan Ala și s-a încasat din

contul lui Silvestru Petru în folosul Alei Balan taxa de stat achitată pentru cererea

de apel în sumă de 189,34 lei. În rest, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 13 august 2019 s-a menținut.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că contractul de locațiune

din 3 decembrie 2015 a fost încheiat și semnat nemijlocit de locatorul Silvestru

Petru și locatarul Balan Ala. La fel, reclamantul Silvestru Petru nu a demonstrat,

că Balan Oleg, Blan Maxim și Frunza Nina au o care-va atribuție la acest contract,

au beneficiat în calitate de locatari real de imobil și l-au utilizat.

Instanța de apel a indicat că, este incorectă și total greșită concluzia instanței

de fond, referitoare la instituirea și existența unui raport juridic obligațional între

Silvestru Petru, în calitate de locator cu Balan Oleg, Balan Maxim și Frunză Nina,

în calitate de locatari.

Mai mult, instanța de apel a accentuat că raportul juridic nominalizat, având

ca obiect locațiunea și plata acesteia, urma a fi obligatoriu întocmit în scris,

deoarece valoarea lui depășește suma de 1000 de lei. Respectiv, în situația în care

reclamantul Silvestru Petru în acțiunea inițială nu a demonstrat existența

raportului juridic de locațiune cu Balan Oleg, Balan Maxim și Frunză Nina, cum

nu a demonstrat utilizarea imobilului de către ultimii, pretenția primului față de

ultimii, privind plata pentru locațiune este una neîntemeiată, urmare a cărui fapt

urmează a fi respinsă.

Instanța de apel atestă că, deoarece situația nu cade sub incidența

dispozițiilor art. 1398 Cod civil /în vigoare la data producerii faptei/ deoarece, în

primul rând, între persoanele litigante există un contract și, în al doilea rând,

deoarece între prejudiciul pretins de reclamant și fapta (inacțiunea) pârâtei, care

nu a achitat la termen chiria, nu există o legătură de cauzalitate. Mai mult,

Silvestru Petru la propria inițiativă și discreție a achitat în avans impozitul pe

venit, fără a obține real venitul prognozat. Corespunzător, acesta va fi scutit de

plata impozitului respectiv la data executării obligațiilor și încasării plăților

respective, pentru locațiunea imobilului, din contul locatarului. În rest, instanța

dre apel a conchis despre legalitatea și corectitudinea hotărârii atacate.

Or, din materialele cauzei se atestă cert existența raporturilor juridice între

Silvestru Petru și Balan Ala, ce au constat în vânzarea-cumpărarea, cu drept de

răscumpărare a apartamentului nr. XXXXXX și darea acestuia în locațiune.

Instanța de apel a specificat că toate contractele au fost încheiate în mod

legal, fiind autentificate notarial, Balan Ala înțelegând natura raportului juridic,

cunoscând consecințele acestuia și, ca consecință, fiind responsabilă pentru

acțiunile sale.

Instanța de apel a indicat că, Balan Ala nu poate invoca fictivitatea în

apărarea sa, deoarece ea însăși a fost participant al tranzacțiilor, declarând pe

propria răspundere, în fața notarului, despre intenția de a înstrăina imobilul și

achitarea integrală a costului contractului de către cumpărător. Mai mult,

contractul prevedea dreptul de răscumpărare a imobilului, drept de care nu a făcut

uz apelanta Balan Ala. Motivul invocat de ultima, cum că a fost dusă în eroare de

6

un care-va terț nu este relevant speței, deoarece raporturile juridice dintre ea și

pretinsul terț nu au nici o atribuție și nu afectează nici cum legalitatea contractelor

încheiate cu Silvestru Petru.

Instanța de apel a accentuat, că fictivitatea actului juridic o poate invoca

persoana terță, care avea un interes sau un drept legal de a urmări bunul imobil în

litigiu. În actualul caz apelanta Balan Ala a invocat necesitatea unei tranzacții

fictive, fără a fi urmărit scopul de a produce efecte juridice, pentru a ascunde o

tranzacție de împrumut cu dobândă. Însă, potrivit probelor anexate de părți la

dosar, între Balan Ala și Silvestru Petru a avut loc o tranzacție de vânzare-

cumpărare, cu drept de răscumpărare, contractual fiind autentificat notarial.

Mai mult, însăși apelanta Balan Ala a indicat despre aceia, că inițial s-a

discutat despre semnarea unui contract de cesiune a datoriei, însă pe parcurs

Silvestru Petru a refuzat să încheie contractul de cesiune. Ultimul a cerut

încheierea unui contract de vânzare-cumpărare, cu drept de răscumpărare. Balan

Ala a fost de acord cu această tranzacție, urmărind scopul obținerii mijloacelor

financiare necesare pentru a stinge un împrumut devenit scadent. Astfel, este cert

că Balan Ala a cunoscut și înțelese natura tranzacție, a acceptat-o în modul și

forma în care aceasta a avut loc, înțelegând și conștientizând consecințele

raportului juridic care a avut loc.

La 07 iunie 2021 Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea parțială a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a indicat că soluția instanței de apel în sensul

adoptat rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează

raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului.

Mai mult ca atât, a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care urma

a fi aplicată și a interpretat eronat prevederile legale, art.432 alin.(2) lit.a),c) CPC.

A relatat că instanța de apel a admis încălcarea recurentului la o hotărâre

judecătorească motivată, soluția emisă de instanța de apel nu este clară, are o

motivare superficială, încălcând astfel principiile de bază ale uni proces echitabil.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 05

noiembrie 2020 și a expediat participanților la proces prin intemrediul poștei

electronice la 08 aprilie 2021 (f.d.133), prin urmare, cererea de recurs declarată

la 07 iunie 2021, se consideră depusă în termenul prevăzut de art.434 din Codul

de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

7

Prin notificarea din 06 iulie 2021, Curtea Supremă de Justiție în conformitate

cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-a înștiințat

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul

de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține

că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

8

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Petru Silvestru, reprezentat de

avocatul Danu Dogotari.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

9