2ra-1201/21 — rezilierea contractului de locatiune

Dosarul nr. 2ra-1201/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Z.Talpalaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M.Anton, B.Bîrcă, V.Cotorobai) Î N C H E I E R E 15 septembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari împotriva Alei Balan, a lui Oleg Balan, Maxim Balan și Nina Frunza cu privire la rezilierea contractului de locațiune, încasarea solidară a restanței la plata chiriei, a dobânzii de întârziere, a restanțelor la plățile comunale, prejudiciului material, a cheltuielilor taxei de stat, a cheltuielilor de asistență juridică și cererea reconvențională depusă de Ala Balan împotriva lui Petru Silvestru cu privire la recunoașterea nulă a contractului de vânzare-cumpărare, a contractului de locațiune, recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile pârâtului privind evacuarea, încasarea pagubei materiale și morale, împotriva deciziei din 05 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 20 septembrie 2017, Silvestru Petru, reprezentat de avocatul Dogotari Danu, împuternicit prin mandatul seria MA nr. 1107661 din 20 septembrie 2017, a depus cerere de chemare în judecată (concretizată ulterior) împotriva Alei Balan, Oleg Balan,

Maxim Balan și Nina Frunza cu privire la rezilierea contractului de locațiune din data de 03 decembrie 2015, încasarea solidară a restanței la plata chiriei în mărime de 112500 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 27439,89 lei, a restanțelor la plățile comunale în mărime de 27726,36 lei, a prejudiciului material în sumă de 8415 lei, a cheltuielilor taxei de stat în mărime de 5395 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 lei. În motivarea acțiunii s-a indicat că, prin contractul de locațiune din 3 decembrie 2015, Silvestru Petru, ca locator, a transmis în posesia și folosința temporară pârâtei Balan Ala, ca locatar, bunul imobil, apartamentul nr.XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX în schimbul unei plăți pentru chirie lunare în sumă de 1 4500 lei.

Bunul imobil a fost dat în locațiune pentru perioada 5 decembrie 2015 – 5 decembrie 2016, cu posibilitatea prelungirii pentru încă 1 an, cu condiția onorării de către locatar a tuturor obligațiilor contractuale. Totodată, la semnarea contractului, părțile au convenit că în apartamentul dat, pe lângă locatarul Balan Ala, urmează să locuiască și membrii familiei ei, Frunza Nina, Balan Maxim și Balan Oleg. Conform pct. 6.1 al contractului de locațiune, locatarul a primit în folosință și posesie temporară obiectul contractului cu condiția efectuării plăților ce se compun din, plata pentru chirie, plata pentru serviciile comunale, plata pentru telefon și plata pentru energia electrică. A relatat că, până în prezent, Balan Ala, împreună cu membrii familiei sale, au achitat suma chiriei doar pentru 4 luni, rămânând astfel neachitată plata pentru chirie pentru celelalte 16 luni, cât aceștia au beneficiat de apartament, în sumă totală de 72000 lei.

Totodată, au mai fost depistate următoarele datorii acumulate în perioada contractului și anume, la gaz, 70,00 lei, energie electrică în sumă de 270,47 lei, încălzire și prepararea apei calde în sumă de 9525,85 lei, infocom (factura nr.137506192) în sumă de 205,90 lei, infocom (factura nr. 137506191) în mărime de 943,04 lei, iar în total suma de 13015,26 lei. A menționat reclamantul că a avut numeroase discuții telefonice cu pârâții privind achitarea sumelor restante însă, sumele sus-indicate nu au fost achitate. În vederea soluționării pe cale amiabilă a litigiului, reclamantul Silvestru Petru a expediat la data de 24 august 2017 câte o cerere prealabilă către pârâți, prin care i-a înștiințat încă o dată despre restanțele la chirie și plăți comunale existente și i-a somat ca în termen de 3 zile din momentul recepționării acestora să achite sumele datorate și să elibereze imobilul.

La fel reprezentantul reclamantului a completat că, sumele datorate nu au fost achitate de către pârâți, aceștia continuând să beneficieze ilegal în continuare de bunul imobil - proprietate privată a reclamantului, fapt ce l-a determinat pe acesta să se adreseze cu prezenta cerere de chemare în judecată. Ulterior, la 28 noiembrie 2018, Balan Ala a depus cerere reconvențională împotriva lui Silvestru Petru, prin care a solicitat recunoașterea nulă a contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. XXXXX din 03 decembrie 2015, a contractului de locațiune din 03 decembrie 2015, recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile pârâtului privind evacuarea samavolnică și forțată a familiei Balan din apartamentul în litigiu, încasarea pagubei materiale în sumă de 40000 lei și morale în urma evacuării forțate, în mărime de 150000 lei.

În motivarea acțiunii reconvenționale Balan Ala a indicat că, în anul 2015 pentru dezvoltarea afacerii avea nevoie de surse financiare, astfel o persoană pe numele Bulbaș Vadim, i-a propus că va găsi o companie care acordă împrumut, însă și el are nevoie de o sumă de bani. I-a propus că, dacă îi acordă din împrumut suma de 370000 lei cu statut de împrumut pe un termen de câteva luni, el va achita toate procentele. A fost foarte convingător, însă ea fiind într-o situație financiară grea s-a condus după promisiuni. Astfel, Bulbaș Vadim a găsit Organizația de micro finanțare „Credit Expert” S.R.L. cu care la 11 iunie 2015 a încheiat un contract de împrumut cu dobândă, nr. 102/06/BA, care conform p.1 din acesta, i 2 se acorda împrumut în sumă de 18500 Euro, la cursul de 20.21 lei per un euro, echivalent cu suma de 373885 lei.

Conform pct. 3 dobânda lunară era echivalentă cu suma de 185 euro, dobânda anuală reprezenta 22,69% din suma împrumutului. Totodată în corespundere cu pct.6 a contractului până la data de 12 iunie 2018 urma să restituie suma totală de 25160 Euro, inclusiv dobânda în sumă de 6660 Euro, iar în scopul asigurării executării contractului de împrumut, a fost încheiat contractul de ipotecă din 1 iunie 2015 cu O.M. „Credit Expert” S.R.L., care ulterior a fost înregistrat la OCT în data de 11 iunie 2015, iar la 15 iunie 2015 din împrumutul obținut cu ajutorul lui Bulbaș Vadim, i-a transmis ultimului cea mai mare parte a împrumutului suma de 370000 lei.

Ultimul a scris o recipisă, prin care a confirmat faptul dat și s-a obligat să restituie împrumutul până la data de 15 septembrie 2015. Conform înțelegerii verbale, ultimul a asigurat-o că pentru folosirea împrumutului va achita toată dobânda contractuală în sumă de 6660 Euro, î-i va restitui și banii în sumă de 370000 lei în termenul stabilit în recipisă. Balan Ala a mai indicat în cererea reconvențională depusă că, peste un timp Bulbaș Vadim a spus că lui îi este greu să achite procentele în mărimea stabilită de către creditorul S.R.L. „Credit Expert” și termenul de împrumut pentru el nu este convenabil, i-a spus că, cunoaște foarte bine pe un director al unei organizații de micro finanțare, care dă cu împrumut bani, dar în condiții mai bune și pe un termen mai mare, sub un procent mai mic.

A menționat că, la 12 noiembrie 2015 a primit de la compania creditor reclamație, în care a fost avertizată ca în termen de 20 zile să restituie împrumutul restant în sumă de 16598 euro, dobânda de 370 euro și penalitatea în sumă de 108,35 euro, iar în total 17076, 35 euro. Tot în aceiași zi a primit notificarea de executare a dreptului de gaj. Balan Ala a relatat că, cu scopul de a păstra apartamentul, care urma să treacă în posesia creditorului pentru datorii, a fost de acord cu propunerea lui Bulbaș Vadim, ulterior i-a făcut cunoștință cu Silvestru Petru, care a fost de acord să-i acorde împrumut, pentru a stinge datoria față de S.R.L. „Credit Expert”. S-a preconizat de la bun început să încheie un contract de cesiune a creanțelor.

La 1 decembrie 2015 au fost programați la notarul public Durnescu Tatiana, fiind invitați, ea, Silvestru Petru și directorul S.R.L. „Credit Expert”, fiind elaborat și proiectul contractului de cesiune a creanțelor, conform căruia urma de la S.R.L. „Credit Expert” la Silvestru Petru ca cesionar, să treacă toate drepturile, obligațiunile și garanțiile ce reies din contractul de împrumut nr. 102/06/BA din 11 iunie 2015. Toate drepturile și obligațiile ce izvorăsc din Contractul de ipotecă din 11 iunie 2015, tot treceau pe cesionar. Reclamanta/pîrîta a menționat că, Silvestru Pentru în ziua de 1 decembrie 2015 a refuzat să se prezinte la notar, fiind ziua și ora programată în prealabil, a înaintat alte cerințe ca garanție a acordării creditului, a cerut să încheie un contract de vânzare-cumpărare a apartamentului nr.XXXXX cu drept de răscumpărare.

Ambii, atât Silvestru Petru, cât și Bulbaș Vadim au asigurat-o că acesta nu va fi un contract real de vânzare-cumpărare, dar de fapt contract de împrumut cu 3 garanție și Silvestru Petru îi va restitui apartamentul înapoi, după returnarea creditului. A susținut că, aflându-se într-o situație fără ieșire, la data de 3 decembrie 2015, a fost încheiat contract de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. XXXXX. Conform pct. 9 „Vânzătorul își rezervă dreptul de a răscumpăra imobilul ce se vinde în termen de șase luni din momentul autentificării contractului”. Tot în aceeași zi a fost încheiat un contract fictiv contract de arendă, sub care de fapt s- a ascuns clauza de dobândă pentru împrumutul acordat, fiind stabilită dobânda lunară în mărime de 4500 lei.

Fictivitatea contractului de arendă se confirmă prin faptul că acesta nu a fost înregistrat la OCT, nu a fost prezentat la organul fiscal pentru impozitare. Pârâtul a achitat datoria sa în sumă de 390000 lei, și nu 462000 lei, cum este indicat în contract. Diferența nu a primit-o. De asemenea fictivitatea contractului de vânzare-cumpărare din 3 decembrie 2015 se confirmă prin faptul că până în prezent ea și fiul său au viza de reședință pe adresa str.XXXXX. Astfel, circumstanțele sus menționate confirmă faptul că, contractul de vânzare-cumpărare din 3 decembrie 2015 este fictiv, deoarece ascunde un alt act juridic contractul de împrumut. Referitor la contractul de arendă, reclamanta Balan Ala a indicat că, contractul a fost întocmit de către Silvestru Petru și tot de către ultimul tradus.

Pârâtul Silvestru Petru i-a explicat că este un contract pentru achitarea procentelor pentru creditul acordat la 3 decembrie 2015 și a menționat că acest contract se încheie numai cu ea, familia sa nu a fost indicată în text. La sfârșitul anului 2016, Bulbaș Vadim i-a comunicat că are probleme financiare și nu poate să achite procentele, la ce Silvestru Petru i-a propus să scrie o recipisă pentru datoria acumulată pe procente în sumă de 22500 lei, iar la data de 26 decembrie 2016 a insistat la încheierea cu firma lui, O.M. „Extra Credit” S.R.L. un contract de refinanțare a datoriei pentru dobânda (procentele) calculată la contractul de împrumut, ascuns sub contractul de vânzare-cumpărare din 3 decembrie 2015 pe o perioadă de 14 luni.

Astfel, Balan Ala a susținut că, la data de 26 decembrie 2016 a fost încheiat un contract de împrumut în mărime de 63000 lei ( 4500 le x 14 luni), suma dată nu a primit-o, pârâtul a reținut-o la el, deoarece prevedea refinanțarea datoriei pe procentele calculate. În luna septembrie 2017 a primit de la pârât scrisoarea din 28 august 2017 despre pretențiile materiale pe contractul de locațiune (arendă-indicat în contract). A declarat că, pârâtul Silvestru Petru s-a adresat cu pretenție abia peste 20 luni, în perioada indicată el și Bulbaș Vadim îi spunea să nu își facă griji, ultimul o asigura că achită procentele lui Silvestru Petru, însă pârâtul îi spunea că, duce toate aspectele privitor la procente cu Bulbaș Vadim și totul este în ordine.

Din ce reiese că anume acestea 2 persoane au acționat împotriva sa împreună, unul a primit apartamentul său, iar altul banii, pe care nu îi întoarce. A indicat că, contractul de locațiune (arendă) este afectat de eroare, fiindcă pârâtul i-a comunicat că acest contract este pentru achitarea procentelor pentru împrumut, încheiat între ea și el, pârâtul a declarat că el personal a formulat acest 4 contract. De asemenea el și l-a tradus din limba de stat în rusă, după cum a considerat necesar pentru el. Se observă în contractul de locațiune-arendă unde sunt indicați membrii familiei sale, aceștia nu au aplicat semnătura.

Pârâtul cu rea credință s-a folosit de situația necunoașterii limbii de stat, atât incompetența și necunoașterea domeniului juridic, a pregătit acest contract întocmindu-l intenționat în limba română, pe care Balan Ala nu o cunoaște bine menționând că, dânsul a deposedat-o pe ea și pe familia sa de locuință și încearcă să se mai îmbogățească în detrimentul familiei sale. Totodată a invocat că la 4 mai 2018, ilegal și cu aplicarea forței fizice ea și familia sa au fost alungați din apartamentul în litigiu de către pârâtul Silvestru Petru și încă cinci indivizi necunoscuți, care l-au însoțit. Au fost bruscați, puși la pământ și alungați, la fața locului fiind chemată poliția, iar ulterior au fost depuse plângeri.

Conform legislației în vigoare, evacuarea forțată se permite numai în baza unei hotărâri definitive a unei instanțe de judecată și numai la intentarea de către executorul judecătoresc a unei proceduri de evacuare silită. Mai mult ca atât, pârâtul Silvestru Petru a înaintat în instanță cerința de evacuare silită, însă nu a așteptat decizia irevocabilă și a comis samavolnicie, a violat domiciliul reclamantei. În locuință au rămas bunurile de preț, pe care nu le- au putut recupera de la pârât, pe balcon 4 dulapuri de perete de la garnitura de bucătărie 1600 lei; trainer de mers pe jos sportiv 1500 lei; bicicletă de exerciții sportive 2000 lei; mobilier-garnitură pentru sală cu două dulapuri și mezanine 3500 lei; instrumente (gaz arzător, menghină ș.a.) 2000 lei; canapea pentru 2 persoane 2500 lei; canapea ortopedică 2500 lei; masa din lemn pentru jurnale 700 lei; masa de scris 500 lei; covor 2,8m.xl,5m.

500 lei; mobila din hol la intrare 1500 lei; sertar 1000 lei; mobila de bucătărie 1800 lei; colț moale cu masa de bucătărie 1200 lei; frigider ,,Arctic” 2000 lei; mașina de spălat ,,Beko” 3000 lei; dulap de baie 500 lei; masa pentru calculator (2,5m.xlm.) 2000 lei; canapea pentru 2 persoane 5000 lei; dulap cu mezanine 2000 lei; mașina de cusut ,,Ciaica” 2000 lei; masă-tumbă 500 lei; cuptor electric 700 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 august 2019, acțiunea inițială a fost admisă. S-a încasat în mod solidar de la Balan Ala, Balan Oleg, Balan Maxim, și Frunza Nina în beneficiul lui Silvestru Petru, cu titlu de datorie suma totală de 140226,36 lei, cu titlu de dobândă de întârziere suma de 27439,89 lei, cu titlu de prejudiciu suma de 8415 lei, cu titlu de asistență juridică suma de 5000 lei și cu titlu de taxă de stat suma de 5395 lei.

S-a reziliat contractul de locațiune din data de 03 decembrie 2015 încheiat între Silvestru Petru și Balan Ala. S-a respins acțiunea reconvențională ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 05 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de Balan Ala, Balan Oleg, Balan Maxim și Frunza Nina, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 august 2019, în partea admiterii acțiunii față de Balan Oleg, Balan Maxim și Frunza Nina și în partea admiterii pretenției privind repararea prejudiciului material înaintată față de Balan Ala și, în această parte s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care: Pretențiile înaintate de Silvestru Petru către Balan Oleg, Balan Maxim și Frunza Nina s-au respins integral, ca fiind nefondate.

Pretenția înaintată de Silvestru Petru 5 împotriva Alei Balan privind repararea prejudiciului material în sumă de 8415 lei s-a respins ca fiind neîntemeiată. S-a compensat cheltuielile de judecată proporțional pretenției din apel admise a apelantei Balan Ala și s-a încasat din contul lui Silvestru Petru în folosul Alei Balan taxa de stat achitată pentru cererea de apel în sumă de 189,34 lei. În rest, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 august 2019 s-a menținut. Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că contractul de locațiune din 3 decembrie 2015 a fost încheiat și semnat nemijlocit de locatorul Silvestru Petru și locatarul Balan Ala. La fel, reclamantul Silvestru Petru nu a demonstrat, că Balan Oleg, Blan Maxim și Frunza Nina au o care-va atribuție la acest contract, au beneficiat în calitate de locatari real de imobil și l-au utilizat.

Instanța de apel a indicat că, este incorectă și total greșită concluzia instanței de fond, referitoare la instituirea și existența unui raport juridic obligațional între Silvestru Petru, în calitate de locator cu Balan Oleg, Balan Maxim și Frunză Nina, în calitate de locatari. Mai mult, instanța de apel a accentuat că raportul juridic nominalizat, având ca obiect locațiunea și plata acesteia, urma a fi obligatoriu întocmit în scris, deoarece valoarea lui depășește suma de 1000 de lei. Respectiv, în situația în care reclamantul Silvestru Petru în acțiunea inițială nu a demonstrat existența raportului juridic de locațiune cu Balan Oleg, Balan Maxim și Frunză Nina, cum nu a demonstrat utilizarea imobilului de către ultimii, pretenția primului față de ultimii, privind plata pentru locațiune este una neîntemeiată, urmare a cărui fapt urmează a fi respinsă.

Instanța de apel atestă că, deoarece situația nu cade sub incidența dispozițiilor art. 1398 Cod civil /în vigoare la data producerii faptei/ deoarece, în primul rând, între persoanele litigante există un contract și, în al doilea rând, deoarece între prejudiciul pretins de reclamant și fapta (inacțiunea) pârâtei, care nu a achitat la termen chiria, nu există o legătură de cauzalitate. Mai mult, Silvestru Petru la propria inițiativă și discreție a achitat în avans impozitul pe venit, fără a obține real venitul prognozat. Corespunzător, acesta va fi scutit de plata impozitului respectiv la data executării obligațiilor și încasării plăților respective, pentru locațiunea imobilului, din contul locatarului.

În rest, instanța dre apel a conchis despre legalitatea și corectitudinea hotărârii atacate. Or, din materialele cauzei se atestă cert existența raporturilor juridice între Silvestru Petru și Balan Ala, ce au constat în vânzarea-cumpărarea, cu drept de răscumpărare a apartamentului nr. XXXXXX și darea acestuia în locațiune. Instanța de apel a specificat că toate contractele au fost încheiate în mod legal, fiind autentificate notarial, Balan Ala înțelegând natura raportului juridic, cunoscând consecințele acestuia și, ca consecință, fiind responsabilă pentru acțiunile sale. Instanța de apel a indicat că, Balan Ala nu poate invoca fictivitatea în apărarea sa, deoarece ea însăși a fost participant al tranzacțiilor, declarând pe propria răspundere, în fața notarului, despre intenția de a înstrăina imobilul și achitarea integrală a costului contractului de către cumpărător.

Mai mult, contractul prevedea dreptul de răscumpărare a imobilului, drept de care nu a făcut uz apelanta Balan Ala. Motivul invocat de ultima, cum că a fost dusă în eroare de 6 un care-va terț nu este relevant speței, deoarece raporturile juridice dintre ea și pretinsul terț nu au nici o atribuție și nu afectează nici cum legalitatea contractelor încheiate cu Silvestru Petru. Instanța de apel a accentuat, că fictivitatea actului juridic o poate invoca persoana terță, care avea un interes sau un drept legal de a urmări bunul imobil în litigiu. În actualul caz apelanta Balan Ala a invocat necesitatea unei tranzacții fictive, fără a fi urmărit scopul de a produce efecte juridice, pentru a ascunde o tranzacție de împrumut cu dobândă.

Însă, potrivit probelor anexate de părți la dosar, între Balan Ala și Silvestru Petru a avut loc o tranzacție de vânzare- cumpărare, cu drept de răscumpărare, contractual fiind autentificat notarial. Mai mult, însăși apelanta Balan Ala a indicat despre aceia, că inițial s-a discutat despre semnarea unui contract de cesiune a datoriei, însă pe parcurs Silvestru Petru a refuzat să încheie contractul de cesiune. Ultimul a cerut încheierea unui contract de vânzare-cumpărare, cu drept de răscumpărare. Balan Ala a fost de acord cu această tranzacție, urmărind scopul obținerii mijloacelor financiare necesare pentru a stinge un împrumut devenit scadent. Astfel, este cert că Balan Ala a cunoscut și înțelese natura tranzacție, a acceptat-o în modul și forma în care aceasta a avut loc, înțelegând și conștientizând consecințele raportului juridic care a avut loc.

La 07 iunie 2021 Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului s-a indicat că soluția instanței de apel în sensul adoptat rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului. Mai mult ca atât, a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care urma a fi aplicată și a interpretat eronat prevederile legale, art.432 alin.(2) lit.a),c) CPC. A relatat că instanța de apel a admis încălcarea recurentului la o hotărâre judecătorească motivată, soluția emisă de instanța de apel nu este clară, are o motivare superficială, încălcând astfel principiile de bază ale uni proces echitabil.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 05 noiembrie 2020 și a expediat participanților la proces prin intemrediul poștei electronice la 08 aprilie 2021 (f.d.133), prin urmare, cererea de recurs declarată la 07 iunie 2021, se consideră depusă în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). 7 Prin notificarea din 06 iulie 2021, Curtea Supremă de Justiție în conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit 8 identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul declarat de Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 9