2ra-2272/18 — constatarea faptului încălcării dreptului de a participa la conducerea societății cu răspundere limitată și caracterului ilegal al adunărilor extraordinare și anularea hotărârilor adunărilor generale extraordinare.

Dosarul nr. 2ra – 2272/18

prima instanță: Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău (jud.: L. Ursu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Dașchevici, V. Sîrbu, L. Bulgac)

Î N C H E I E R E

14 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Melnic Victoria,

reprezentată de avocatul Spînu Iurie,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Melnic Victoria împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Victoriaimobil”,

intervenienți accesorii Bursa Veaceslav și Bursa Svetlana, cu privire la constatarea

faptului încălcării dreptului de a participa la conducerea societății cu răspundere

limitată și caracterului ilegal al statutului adunărilor extraordinare și anularea

hotărârilor adunărilor generale extraordinare a asociaților,

împotriva deciziei din 21 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul formulat de Melnic Victoria și s-a menținut hotărârea din 26

decembrie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 26 august 2014, Melnic Victoria a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Victoriaimobil”, cu privire la

constatarea faptului încălcării dreptului de a participa la conducerea societății cu

răspundere limitată și caracterului ilegal al statutului adunărilor extraordinare și

anularea hotărârilor adunărilor generale extraordinare a asociaților.

Circumstanțele de fapt, prezentate de reclamant, pot fi rezumate după cum

urmează.

„Victoriaimobil” S.R.L. este o societatea comercială care are în componența sa

trei asociați care dețin următoarele părți sociale: Melnic Victoria - 34%, Bursa

Veaceslav - 33% și Bursa Svetlana - 33%. Administrator al acestei persoane juridice

este unul din asociați – Bursa Svetlana.

În cadrul „Victoriaimobil” S.R.L. au fost desfășurate mai multe adunări

generale a asociaților ordinare, extraordinare și extraordinare repetate din 3 iunie

2014, 14 iulie 2014 (ora 10:00 și 11:00), după caz, 24 iulie 2014 (ora 10:00, ora

10:30). De altfel, în opinia reclamantei, la aceste adunări au fost adoptate hotărâri

ilegale.

Pagină 1 din 9

În argumentarea celor menționate, Melnic Victoria a învederat că

administratorul „Victoriaimobil” S.R.L. a convocat adunarea generală ordinară pentru

2 mai 2014, ora 10.00, cu următoarea ordine de zi: 1. Aprobarea bilanțului contabil

anual al „Victoriaimobil” S.R.L. pentru anul 2013; 2. Aprobarea hotărîrii privind

repartizarea venitului net al „Victoriaimobil” S.R.L. între asociații societății pentru

anul 2013 în sumă de 2 243 186 lei. Respectiv, reclamanta a prezentat

administratorului o cerere, prin care a comunicat că adunarea generală ordinară în

mod obligatoriu adoptă decizii privind aprobarea raportului cenzorului sau a

auditorului independent în acord cu articolul 50 din Legea privind societățile cu

răspundere limitată. Însă ordinea de zi a adunării generale ordinare convocate pentru

2 mai 2014 nu conținea o asemenea chestiune.

Totodată, în scopul efectuării controlului activității economico-financiare a

societății și acțiunilor administratorului, Melnic Victoria a solicitat prezentarea

documentelor necesare pentru efectuarea unui asemenea control, în urma căruia va

avea loc inventarierea obligatorie a patrimoniului societății, informând că termenul de

efectuare a controlului va constitui 30 de zile din momentul oferirii tuturor actelor

necesare. Raportul pe rezultatele controlului va fi prezentat adunării generale ordinare

a asociaților pentru aprobare. Așadar, în legătură cu acest fapt, s-a cerut amânarea pe

un termen rezonabil a adunării generale convocată pentru 2 mai 2014.

În aceeași ordine de idei, prin scrisoarea din 23 aprilie 2014, administratoarea

Bursa Svetlana a respins solicitarea reclamantei, dar a amânat adunarea pentru 3 iunie

2014, din motiv că ziua de 2 mai a fost o zi nelucrătoare.

La 3 iunie 2014, a avut loc adunarea generală ordinară a asociaților

„Victoriaimobil” S.R.L., la care reprezentantul asociatului Melnic Victoria a

înregistrat informația (obiecțiile) lui și a votat „împotriva”, iar ceilalți asociați au

votat „pentru”. În rezultatul votării, cvorumul adunării constituind 100%, în temeiul

dispozițiilor statutului societății pe chestiunile de pe ordinea de zi au fost adoptate

hotărâri negative, și anume: 1) de a nu a aproba bilanțul contabil pentru anul 2013 și

2) de a nu repartiza venitul net pentru anul 2013 în sumă de 2 243 186 lei.

Ulterior, administratoarea Bursa Svetlana a convocat două adunări generale

extraordinare la 14 iulie 2014, la oră diferită, cu următoarea ordine de zi, după caz,

adunarea generală extraordinară, ora 10.00: 1. Aprobarea bilanțului contabil anual al

„Victoriaimobil” S.R.L. pentru anul 2013; 2. Aprobarea hotărârii privind repartizarea

venitului net al „Victoriaimobil” S.R.L. între asociații societății pentru anul 2013 în

sumă de 2 243 186 lei. Referitor la ora 11.00, administratoarea a propus: 1. Aducerea

statutului „Victoriaimobil” S.R.L. în concordanță cu cerințele legislației în vigoare.

Se propune modificarea Statutului S.R.L. „Victoriaimobil”, prin care se modifică

competența adunării generale și modul de adoptare a hotărârilor; 2. Acordarea

împuternicirilor pentru înregistrarea modificărilor la Camera Înregistrării de Stat.

La respectivele adunări, reclamanta a votat „împotrivă”, iar ceilalți doi asociați

au votat „pentru”, fiind prezentate obiecții scrise.

Melnic Victoria a afirmat că, în conformitate cu pct. 6.1. din Statutul

întreprinderii, pentru luarea hotărîrii pozitive pe toate chestiunile incluse în ordinea

de zi a ambelor adunări generale din 14 iulie 2014, inclusiv cea privind modificarea

actului de constituire, era necesar întrunirea votului „pentru” a cel puțin ¾ % din

voturile tuturor asociaților societății. Cu toate acestea, la adunarea din 14 iulie 2014

Pagină 2 din 9

au fost acumulate doar 66% din voturi „pentru”. Astfel, au fost adoptate hotărâri

negative și anume: de a nu aproba bilanțul contabil pentru anul 2013; de a nu

repartiza venitul net pentru anul 2013; de a nu aduce statutul S.R.L. „Victoriaimobil”

în conformitate cu cerințele legislației în vigoare. Însă, asociații care au votat

„pentru”, au perfectat procesele-verbale din 14 iulie 2014 în așa mod, încât au înscris

că pe toate chestiunile de pe ordinea de zi „decizii în privința primei și celei de a doua

chestiune de pe ordinea de zi nu au fost luate, pentru că nu au acumulat numărul

necesar de voturi, conform dispozițiilor art. 58”.

Melnic Victoria a inclus obiecția sa la procesul-verbal din 14 iulie 2014, ora

10.00 și ora 11.00, indicând că refuză să semneze acest act, în redacția prezentată,

deoarece au fost adoptate decizii negative pe toate chestiunile de pe ordinea de zi.

Referitor la adunările generale extraordinare din 24 iulie 2014, ora 10:00 și ora

11:00, reclamanta a susținut că administratoarea le-a denumit repetate, fiind introduse

chestiunile anterioare. La ambele adunări, Melnic Victoria a înregistrat obiecții scrise,

prin care a declarat că votează „împotriva” problemelor de pe ordinea de zi, solicitînd

indicarea acestora în procesul-verbal. Adunările generale extraordinare din 24 iulie

2014 s-au desfășurat cu participarea a 100% din voturi, iar pentru luarea hotărîrii

pozitive pe toate chestiunile incluse în ordinea de zi, era necesar întrunirea votului

„pentru” a cel puțin 3/4 din voturile tuturor asociaților societății (pct. 6.1 din Statut).

Totuși, au fost acumulate doar 66% din voturi „pentru”. Prin urmare, au fost adoptate

hotărâri negative și anume: de a nu aproba bilanțul contabil pentru anul 2013; de a nu

repartiza venitul net pentru anul 2013; de a nu au aduce statutul „Victoriaimobil”

S.R.L. în conformitate cu cerințele legislației în vigoare.

Însă, contrar faptului dat, procesul-verbal al adunărilor din 24 iulie 2014 ora

10.00 și ora 10.30 a fost întocmit în așa mod încât adunărilor generale le-a fost

atribuit statut de „adunare repetată” și s-a prevăzut că hotărârile pe toate chestiunile

incluse în ordinea de zi s-au adoptat cu votul majorității simple a tuturor asociaților .

Din aceste motive, Melnic Victoria a solicitat constatarea faptului încălcării de

către administratoarea „Victoriaimobil” S.R.L., Bursa Svetlana, de a participa la

conducerea societății în conformitate cu prevederile legii și ale actului de constituire

și exercitarea controlului asupra conducerii societății. Totodată, s-a cerut constatarea

faptului că adunările generale extraordinare din 24 iulie 2014, ora 10:00 și ora 10:30,

nu au statut de adunări repetate.

De asemenea, reclamanta a solicitat recunoașterea nulității hotărârii adunării

generale extraordinare a asociaților „Victoriaimobil” S.R.L. din 14 iulie 2014, ora

10:00 și 11:00, și constatarea adoptării negative la prima și a doua chestiune de pe

ordinea de zi a acestor adunări. În plus, s-a cerut recunoașterea nulității hotărârii

adunării generale extraordinare din 24 iulie 2014, ora 10:00 și 10:30 (vol. I, f. d. 9).

În cadrul judecării cauzei, pârâtul „Victoriaimobil” S.R.L. a depus referință în

întâmpinarea cererii de chemare în judecată, prin care a cerut respingerea acțiunii ca

neîntemeiată (vol. I, f. d. 102 - 106).

La 4 noiembrie 2015, Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău a introdus în

procesul judiciar pe Bursa Veaceslav și Bursa Svetlana, în calitate de intervenienți

accesorii (vol. I, f. d. 159).

Pagină 3 din 9

Prin hotărârea din 26 decembrie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău,

acțiunea formulată de Melnic Victoria a fost respinsă ca neîntemeiată (vol. I, f. d.

191, 194 – 199).

Împotriva acestui act judecătoresc, Melnic Victoria, reprezentată de avocata

Kușnir Svetlana, a declarat apel. În apărare, „Victoriaimobil” S.R.L. a formulat o

referință, solicitând respingerea cererii de apel (vol. I, f. d. 219 - 221).

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 21 septembrie 2017, a respins apelul

formulat de Melnic Victoria și a menținut hotărârea din 26 decembrie 2016 a

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău (vol. I, f. d. 238 – 245).

La 18 mai 2018, Melnic Victoria, reprezentată de avocatul Spînu Iurie, a

declarat recurs împotriva deciziei din 21 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 26 septembrie 2016 a primei instanței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea ilegalității deciziei contestate, recurenta a afirmat că instanțele

judecătorești nu au aplicat prevederile articolelor 14 alin. (1) și 43 din Legea nr. 135

din 14 iunie 2007 privind societățile cu răspundere limitată. În acest sens, s-a arătat

că a fost ignorat faptul că adoptarea unei hotărâri poate avea loc la întrunirea a cel

puțin ¾ (75 %) din voturile tuturor asociaților.

Totodată, recurenta a pretins că instanțele nu au luat în considerare articolul 59

alin. (3) din Legea nr. 135 din 14 iunie 2007 și au constatat eronat că la adunarea din

3 iunie 2014 nu au fost adoptate hotărâri, iar la adunările din 14 iulie 2014 și 24 iulie

2014 a fost respectată procedură. În realitate, motivarea deciziei judecătorești nu se

referă la aceste adunări, dar nici la statutul de adunări generale repetate. Mai mult, în

opinia acesteia, toate adunările au fost deliberative, iar asociații și-au exercitat dreptul

la vot și au adoptat decizii pe toate chestiunile din ordinea de zile. Prin urmare,

convocarea unor noi adunări era ilegală.

La 10 octombrie 2018, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de recurs „Victoriaimobil”

S.R.L. și Bursa Veaceslav, informând că referința se depune în termen de o lună de la

data primirii scrisorii. În mod corespunzător, dacă referința nu este prezentată în

termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia (vol. I, f. d. 14).

Intimații nu au depus referință, prin care să-și exprime poziția cu privire la

recursul declarat.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de Melnic Victoria,

reprezentată de avocatul Spînu Iurie, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Instanța de judecată subliniază că un stat care dispune de instanțe de recurs are

obligația să se asigure că justițiabilii săi se bucură de principiile unui proces echitabil

prevăzute la articolul 6 parag. (1) din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului

Pagină 4 din 9

și a Libertăților Fundamentale (a se vedea Lebedinschi vs Republica Moldova, 16

septembrie 2015, parag. 32, Sultan vs Republica Moldova, 5 iunie 2018, parag. 24).

În aceste condiții, procedura de admisibilitate a cererii de recurs va fi efectuată

și analizată prin prisma articolului sus - citat, care cuprinde, în mod particular, dreptul

de acces la justiție și dreptul de a fi auzit.

Cu privire la primul aspect, instanța de recurs observă că dreptul de acces la un

tribunal poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității contestațiilor înaintate prin

intermediul căilor de atac, pentru că prin însăși natura sa, recursul trebuie reglementat

de către stat, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere. În

acest sens, criteriile pentru autorizarea unei cereri introduse pe o cale de atac

extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac ordinară

(a se vedea, inter alia, Marc Brauer vs Germania, 1 septembrie 2016, parag. 34;

Miessen vs Belgia, 16 octombrie 2016, parag. 64; Samardžić vs Croația, 20 iulie

2017, parag. 28; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 82).

La început, judecătorul raportor a făcut un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în corespundere cu articolul 439 alin. (2) din Codul de procedură

civilă. Așadar, în conformitate cu articolul 433 lit. a1), b), c) și d) din Codul de

procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi

atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită,

dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Prin urmare, obiectul prezentei cererii se referă la decizia din 21 septembrie

2017 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul

429 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Mandatul seria MA, nr. 1153407 din 18 septembrie 2017, dovedește faptul că

avocatul Spînu Iurie a fost împuternicit în mod legal să atace hotărârea

judecătorească și să reprezinte interesele recurentei Melnic Victoria, care este

subiectul abilitat cu dreptul de a declara prezentul recurs (vol. II, f. d. 7) în acord cu

dispozițiile articolului 430 din Codul de procedură civilă. În același timp, materialele

cauzei confirmă că cererea nu a fost examinată anterior.

Completul de judecată notează că, în cazul în care, dreptul de acces la justiție

este limitat fie de lege, fie de fapte, instanțele naționale trebuie să verifice dacă aceste

restricții au redus esența dreptului și, în special, dacă ele urmăresc un scop legitim și

dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și

scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea Levages Prestations Servicii vs Franța, 23

octombrie 1996, parag. 40, Tricard vs Franta, 10 iulie 2001, parag. 29, 33, Freitag vs

Germania, 19 iulie 2007, parag. 37, Marc Brauer, citată mai sus, parag. 34).

În conformitate cu articolul 434 din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul respectiv este de decădere și nu poate fi

restabilit.

Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt, fără

îndoială, menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în special, a

principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie să se aștepte ca aceste reguli

să fie aplicate (a se vedea Tricard, ibidem, parag. 29, Nicolae Popa vs România, 9

decembrie 2014, parag. 16, Tence vs Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31). Mai mult,

CtEDO a statuat că, în cazul în care termenul pentru o cale de atac ordinară este

Pagină 5 din 9

prelungit după o perioadă considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca

principiul securității juridice (a se vedea Ponomaryov vs Ucraina, 3 aprilie 2008,

parag. 41, Ustimenko vs Ucraina, 20 octombrie 2015, parag. 47).

De la început, completul de judecată observă că Melnic Victoria a fost

reprezentată de avocata Kușnir Mariana în fața primei instanțe. Același reprezentant a

semnat cererea de apel în fața Curții de Apel Chișinău (vol. I, f. d. 169, 214). Ulterior,

până la examinarea apelului în fond, prin intermediul poștei electronice, la 18

septembrie 2017, avocatul Spînu Iurie a solicitat prezentarea dosarului civil pentru a

lua cunoștință cu acesta și de a exercita obligațiile de acordare a asistenței juridice. La

aceeași dată, pe numele acestui avocat, Melnic Victoria a eliberat mandatul seria MA

nr. 1153407, în vederea reprezentării ei (vol. I, f. d. 7). Așadar, la 19 septembrie

2017, ora 10:30 – 12:00, acesta a analizat materialele cauzei, fără a anexa mandatul la

materialele cauzei (vol. I, f. d. 229). Cu toate acestea, conform procesului – verbal al

ședinței judiciare din 21 septembrie 2017, Melnic Victoria și reprezentanții acesteia

nu s-au prezentat din motive necunoscute de instanța de apel (vol. I, f. d. 236).

Dispozitivul deciziei contestate a fost pronunțat în absența lor, fiind definitiv și

executoriu în acord cu articolul 394 din Codul de procedură civilă.

În aceeași ordine de idei, la 18 octombrie 2017, Melnic Victoria a depus o

cerere de eliberare a deciziei motivate (vol. I, f. d. 246). În acest sens, la 24 octombrie

2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat actul judecătoresc motivat la adresa

avocatei Kușnir Mariana și l-a publicat pe pagina web a instanței de apel (vol. I, f. d.

247).

La 18 mai 2018, Melnic Victoria a declarat recurs împotriva actului

judecătoresc sus - citat, iar cererea ei a fost semnată de avocatul Spînu Iurie.

Revenind la verificarea respectării articolului 434 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs notează că, potrivit reprezentantului recurentei,

acesta nu a fost în stare să depună o cerere de recurs în fața instanței supreme într-un

termen rezonabil, deoarece Curtea de Apel Chișinău nu i-a comunicat decizia

motivată din 21 septembrie 2017 (vol. II, f. d. 2).

În acest sens, instanța de judecată va ține cont de principiul res judicata, care

protejează caracterul definitiv al deciziei din 21 septembrie 2017, și de faptul că

recurenta a beneficiat de serviciile unui avocat din 18 septembrie 2017. În al doilea

caz, se învederează că procedura în fața Curții Supreme de Justiție ar putea fi în mod

legitim mai formală, asigurând scopurile sus – menționate (a se vedea Levages

Prestations Services, citată anterior, parag. 48 sau Paljic vs Germania, 1 februarie

2007, parag. 51).

Astfel, în hotărârea Gurzhyy vs Ucraina (1 aprilie 2008), în care reclamantul nu

a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost transmise de instanța locală

prin poștă obișnuită, Curtea Europeană a considerat că a fost chemată să examineze

nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că

reclamantei i s-au comunicat cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care

reclamantul și-a luat-o pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale. De

asemenea, CtEDO a remarcat că reclamantul, care nu a primit informații despre

progresele înregistrate în cazul ei de aproximativ un an și jumătate, ar fi putut aștepta

în mod rezonabil să contacteze instanța pentru a verifica statutul său.

Pagină 6 din 9

Completul de judecată reține că, într-adevăr, avocatul Spînu Iurie a formulat

două cereri de eliberare a copiei deciziei contestate la Judecătoria Chișinău, sediul

Râșcani, la 5 ianuarie 2018 și 30 martie 2018 (vol. II, f. d. 9 – 10). La 20 aprilie 2018,

președintele instanței menționate a solicitat acordarea unui timp suplimentar pentru

soluționarea cererii avocatului (vol. II, f. d. 8). În lipsa unor alte înscrisuri, avocatul

recurentei a pretins că a luat cunoștință cu actul judecătoresc la 27 aprilie 2018 (vol.

II, f. d. 2).

Cu toate acestea, anterior, la 24 octombrie 2017, documentul cu decizia din 21

septembrie 2017 a fost publicat pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de

judecată” (a se vedea pagina web a Curții de Apel Chișinău, la rubrica hotărâri -

https://cac.instante.justice.md/ro/hot?solr_document=&solr_document_2=&Denumir

eDosar=melnic+victoria&Tematica=&solr_document_3=All, accesată la 7 noiembrie

2018, ora 16:49).

În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web sus -

menționată, instanța de recurs precizează că această modalitate este prevăzută expres

în punctele 7 – 8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor

judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea nr. 658/30 din 10 octombrie 2017 a

Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit acestor puncte, scopul existenței

portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu

informațional virtual și accesibil pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul

național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție

includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în

fața instanței și alte informații relevante pentru justițiabili.

Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la 24 noiembrie 2017 și a fost

mediatizat pe larg, din motivul reintroducerii posibilității justițiabililor căutării

hotărârii judecătorești după numele părților pe dosar.

În plus, conform punctului 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești,

pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat

de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real.

Totuși instanța de recurs evidențiază că orice risc de eșec tehnic în transmiterea

documentelor prin această metodă, care este demonstrată, ar trebui să fie suportat de

autoritatea care a efectuat acțiuni de acest gen.

Sub acest aspect, completul de judecată constată că nu există dubii cu privire la

momentul plasării deciziei din 21 septembrie 2017 pe pagina web sus – citată și

veridicității informației prezentate mai sus. Mai mult, avocatul Spînu Iurie s-a activat

pentru a afla conținutul actului judecătoresc abia la 5 ianuarie 2018, iar după o pauză

de circa 2 luni, la 30 martie 2018. De asemenea, din lecturarea cererii de recurs,

rezultă că avocatul nu a demonstrat momentul primirii efective a deciziei din speță,

fiind anexat doar răspunsul nr. 9445 din 20 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani. Dincolo de cele relatate, nu este clar de ce nu a fost furnizat niciun

înscris în această parte (a se vedea Nicolae Popa, ibidem, parag. 21). În esență,

alegația reprezentantului recurentului este declarativă, fără suport probant. Or, cele

indicate de el au fost făcute „pro causa”, în scopul motivării omiterii termenului de

prescripție.

Pagină 7 din 9

Având în vedere momentul intrării în vigoare a hotărârii nr. 658/30 din 10

octombrie 2017 a Consiliului Superior al Magistraturii, instanța de judecată constată

că termenul de declarare a recursului a început să curgă din 24 noiembrie 2017 și a

expirat la 24 ianuarie 2018. Contrar celor stabilite, instanța învederează că recursul a

fost înregistrat în grefa Curții Supreme de Justiție la 18 mai 2018 (vol. II, f. d. 2).

Prin urmare, recurentul nu a furnizat nicio explicație plauzibilă în fața instanței

de recurs despre motivul pentru care a așteptat până la 5 ianuarie 2018 să depună o

cerere de eliberare a deciziei din 21 septembrie 2017 (a se vedea Seal vs Regatul Unit

7 decembrie 2010, parag. 82, și Wyssenbach vs Elveția, 22 octombrie 2013, parag.

39-40). Totodată, acesta nu a solicitat repunerea în termen.

În plus, un raționament aparte al instanței în susținerea poziției sale constă în

faptul că recurenta a fost reprezentat de către avocatul Spînu Iurie din 18 septembrie

2017, care este o persoană abilitată și calificată, conform art. 1 al Legii cu privire la

avocatură, să pledeze și să acționeze în numele clienților lor, să practice dreptul, să

apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie

juridică clienții lui. Astfel, acesta a fost în măsură să cunoască că toate hotărârile

judecătorești, cu excepțiile prevăzute de Regulamentul sus – citat, sunt publicate pe

portalul instanțelor de judecată. La fel, în virtutea funcției lui, el a știut cerințele

articolului 434 din Codul de procedură civilă, iar, după caz, trebuia să se aștepte ca

aceste reguli să fie aplicate (a se vedea, mutatis mutandis, Henrioud vs Franța, 5

noiembrie 2015, parag. 61, Trevisanato, ibidem, parag. 45, Sturm, citată mai sus,

parag. 40).

Mai mult, exigențele din alin. (2) al art. 434 din Codul de procedură civilă

prevăd că omiterea intervalului sus - menționat chiar și cu o singură zi nu poate

constitui o excepție de la regula generală, specificând clar că este un termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Instanța de recurs este convinsă că intervalul de timp de 2 luni este unul

rezonabil și suficient pentru desfășurarea activității indicate în mandatul, eliberat pe

numele avocatului Spînu Iurie, în mod special, studierea actului judecătoresc

pronunțat, documentarea juridică adecvată pentru apărarea intereselor recurentei

Melnic Victoria, tehnoredactarea cererii de recurs și deplasarea pentru depunerea

cererii menționate sau expedierea acesteia la sediul instanței competente, prin

intermediul serviciul poștal.

În subsidiar, având în vedere dovezile din dosar, instanța de recurs notează că

instanța de apel a publicat în mod eficient decizia din 21 septembrie 2017, iar lipsa

unor acțiuni concrete de a afla soarta dosarului în perioada septembrie 2017 – mai

2018, demonstrează că recurentul nu a depus suficientă diligență într-un timp

rezonabil pentru a afla motivele respingerii apelului său (a se vedea cauză similară

Karakutsya vs Ucraina, 16 februarie 2017, parag. 60 – 61).

În aceeași ordine de idei, completul de judecată reiterează că situații similare

au fost deja examinate în hotărârile Popov vs Moldova (nr. 2), (6 decembrie 2005,

parag. 53), Melnic vs Moldova (14 noiembrie 2006, parag 40 și 41) sau Dacia S.R.L.

vs Moldova (18 martie 2008, parag. 77), în care s-a constatat că, prin neaducerea

vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act

procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamanților la un

proces echitabil.

Pagină 8 din 9

Luând în considerare cele evocate, instanța de judecată constată că Melnic

Victoria, reprezentată de avocatul Spînu Iurie, a depus cererea de recurs la 18 mai

2018, în afara termenului de 2 luni prevăzut în articolul 434 alin. (1) din Codul de

procedură civilă.

În atare situație și în conformitate cu articolul 433 lit. b) din Codul de

procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul

este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la articolul 434.

Astfel, din considerentele menționate, completul de judecată observă că esența

dreptului de acces al recurentului nu a fost afectată și că restricția în cauză se

întemeiază pe articolul 434 din Codul de procedură civilă, urmărește un scop legitim

și este proporțională. Din această perspectivă, se decide în mod unanim că recursul

declarat de către Melnic Victoria, reprezentată de avocatul Spînu Iurie, este depus

peste termen și nu poate fi acceptat spre examinare în fond, urmând a fi considerat

inadmisibil.

În conformitate cu articolul 270, articolul 433 lit. b) și articolul 440 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Melnic Victoria,

reprezentată de avocatul Spînu Iurie.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Pagină 9 din 9