2ra-2272/18 — constatarea faptului încălcării dreptului de a participa la conducerea societății cu răspundere limitată și caracterului ilegal al adunărilor extraordinare și anularea hotărârilor adunărilor generale extraordinare.

Dosarul nr. 2ra – 2272/18 prima instanță: Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău (jud.: L. Ursu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Dașchevici, V. Sîrbu, L. Bulgac) Î N C H E I E R E 14 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Maria Ghervas Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către Melnic Victoria, reprezentată de avocatul Spînu Iurie, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Melnic Victoria împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Victoriaimobil”, intervenienți accesorii Bursa Veaceslav și Bursa Svetlana, cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului de a participa la conducerea societății cu răspundere limitată și caracterului ilegal al statutului adunărilor extraordinare și anularea hotărârilor adunărilor generale extraordinare a asociaților, împotriva deciziei din 21 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul formulat de Melnic Victoria și s-a menținut hotărârea din 26 decembrie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău, c o n s t a t ă : La 26 august 2014, Melnic Victoria a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Victoriaimobil”, cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului de a participa la conducerea societății cu răspundere limitată și caracterului ilegal al statutului adunărilor extraordinare și anularea hotărârilor adunărilor generale extraordinare a asociaților. Circumstanțele de fapt, prezentate de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. „Victoriaimobil” S.R.L. este o societatea comercială care are în componența sa trei asociați care dețin următoarele părți sociale: Melnic Victoria - 34%, Bursa Veaceslav - 33% și Bursa Svetlana - 33%.

Administrator al acestei persoane juridice este unul din asociați – Bursa Svetlana. În cadrul „Victoriaimobil” S.R.L. au fost desfășurate mai multe adunări generale a asociaților ordinare, extraordinare și extraordinare repetate din 3 iunie 2014, 14 iulie 2014 (ora 10:00 și 11:00), după caz, 24 iulie 2014 (ora 10:00, ora 10:30). De altfel, în opinia reclamantei, la aceste adunări au fost adoptate hotărâri ilegale. Pagină 1 din 9 În argumentarea celor menționate, Melnic Victoria a învederat că administratorul „Victoriaimobil” S.R.L. a convocat adunarea generală ordinară pentru 2 mai 2014, ora 10.00, cu următoarea ordine de zi: 1. Aprobarea bilanțului contabil anual al „Victoriaimobil” S.R.L. pentru anul 2013; 2. Aprobarea hotărîrii privind repartizarea venitului net al „Victoriaimobil” S.R.L.

între asociații societății pentru anul 2013 în sumă de 2 243 186 lei. Respectiv, reclamanta a prezentat administratorului o cerere, prin care a comunicat că adunarea generală ordinară în mod obligatoriu adoptă decizii privind aprobarea raportului cenzorului sau a auditorului independent în acord cu articolul 50 din Legea privind societățile cu răspundere limitată. Însă ordinea de zi a adunării generale ordinare convocate pentru 2 mai 2014 nu conținea o asemenea chestiune. Totodată, în scopul efectuării controlului activității economico-financiare a societății și acțiunilor administratorului, Melnic Victoria a solicitat prezentarea documentelor necesare pentru efectuarea unui asemenea control, în urma căruia va avea loc inventarierea obligatorie a patrimoniului societății, informând că termenul de efectuare a controlului va constitui 30 de zile din momentul oferirii tuturor actelor necesare.

Raportul pe rezultatele controlului va fi prezentat adunării generale ordinare a asociaților pentru aprobare. Așadar, în legătură cu acest fapt, s-a cerut amânarea pe un termen rezonabil a adunării generale convocată pentru 2 mai 2014. În aceeași ordine de idei, prin scrisoarea din 23 aprilie 2014, administratoarea Bursa Svetlana a respins solicitarea reclamantei, dar a amânat adunarea pentru 3 iunie 2014, din motiv că ziua de 2 mai a fost o zi nelucrătoare. La 3 iunie 2014, a avut loc adunarea generală ordinară a asociaților „Victoriaimobil” S.R.L., la care reprezentantul asociatului Melnic Victoria a înregistrat informația (obiecțiile) lui și a votat „împotriva”, iar ceilalți asociați au votat „pentru”.

În rezultatul votării, cvorumul adunării constituind 100%, în temeiul dispozițiilor statutului societății pe chestiunile de pe ordinea de zi au fost adoptate hotărâri negative, și anume: 1) de a nu a aproba bilanțul contabil pentru anul 2013 și 2) de a nu repartiza venitul net pentru anul 2013 în sumă de 2 243 186 lei. Ulterior, administratoarea Bursa Svetlana a convocat două adunări generale extraordinare la 14 iulie 2014, la oră diferită, cu următoarea ordine de zi, după caz, adunarea generală extraordinară, ora 10.00: 1. Aprobarea bilanțului contabil anual al „Victoriaimobil” S.R.L. pentru anul 2013; 2. Aprobarea hotărârii privind repartizarea venitului net al „Victoriaimobil” S.R.L. între asociații societății pentru anul 2013 în sumă de 2 243 186 lei.

Referitor la ora 11.00, administratoarea a propus: 1. Aducerea statutului „Victoriaimobil” S.R.L. în concordanță cu cerințele legislației în vigoare. Se propune modificarea Statutului S.R.L. „Victoriaimobil”, prin care se modifică competența adunării generale și modul de adoptare a hotărârilor; 2. Acordarea împuternicirilor pentru înregistrarea modificărilor la Camera Înregistrării de Stat. La respectivele adunări, reclamanta a votat „împotrivă”, iar ceilalți doi asociați au votat „pentru”, fiind prezentate obiecții scrise. Melnic Victoria a afirmat că, în conformitate cu pct. 6.1. din Statutul întreprinderii, pentru luarea hotărîrii pozitive pe toate chestiunile incluse în ordinea de zi a ambelor adunări generale din 14 iulie 2014, inclusiv cea privind modificarea actului de constituire, era necesar întrunirea votului „pentru” a cel puțin ¾ % din voturile tuturor asociaților societății.

Cu toate acestea, la adunarea din 14 iulie 2014 Pagină 2 din 9 au fost acumulate doar 66% din voturi „pentru”. Astfel, au fost adoptate hotărâri negative și anume: de a nu aproba bilanțul contabil pentru anul 2013; de a nu repartiza venitul net pentru anul 2013; de a nu aduce statutul S.R.L. „Victoriaimobil” în conformitate cu cerințele legislației în vigoare. Însă, asociații care au votat „pentru”, au perfectat procesele-verbale din 14 iulie 2014 în așa mod, încât au înscris că pe toate chestiunile de pe ordinea de zi „decizii în privința primei și celei de a doua chestiune de pe ordinea de zi nu au fost luate, pentru că nu au acumulat numărul necesar de voturi, conform dispozițiilor art. 58”.

Melnic Victoria a inclus obiecția sa la procesul-verbal din 14 iulie 2014, ora 10.00 și ora 11.00, indicând că refuză să semneze acest act, în redacția prezentată, deoarece au fost adoptate decizii negative pe toate chestiunile de pe ordinea de zi. Referitor la adunările generale extraordinare din 24 iulie 2014, ora 10:00 și ora 11:00, reclamanta a susținut că administratoarea le-a denumit repetate, fiind introduse chestiunile anterioare. La ambele adunări, Melnic Victoria a înregistrat obiecții scrise, prin care a declarat că votează „împotriva” problemelor de pe ordinea de zi, solicitînd indicarea acestora în procesul-verbal. Adunările generale extraordinare din 24 iulie 2014 s-au desfășurat cu participarea a 100% din voturi, iar pentru luarea hotărîrii pozitive pe toate chestiunile incluse în ordinea de zi, era necesar întrunirea votului „pentru” a cel puțin 3/4 din voturile tuturor asociaților societății (pct. 6.1 din Statut).

Totuși, au fost acumulate doar 66% din voturi „pentru”. Prin urmare, au fost adoptate hotărâri negative și anume: de a nu aproba bilanțul contabil pentru anul 2013; de a nu repartiza venitul net pentru anul 2013; de a nu au aduce statutul „Victoriaimobil” S.R.L. în conformitate cu cerințele legislației în vigoare. Însă, contrar faptului dat, procesul-verbal al adunărilor din 24 iulie 2014 ora 10.00 și ora 10.30 a fost întocmit în așa mod încât adunărilor generale le-a fost atribuit statut de „adunare repetată” și s-a prevăzut că hotărârile pe toate chestiunile incluse în ordinea de zi s-au adoptat cu votul majorității simple a tuturor asociaților . Din aceste motive, Melnic Victoria a solicitat constatarea faptului încălcării de către administratoarea „Victoriaimobil” S.R.L., Bursa Svetlana, de a participa la conducerea societății în conformitate cu prevederile legii și ale actului de constituire și exercitarea controlului asupra conducerii societății.

Totodată, s-a cerut constatarea faptului că adunările generale extraordinare din 24 iulie 2014, ora 10:00 și ora 10:30, nu au statut de adunări repetate. De asemenea, reclamanta a solicitat recunoașterea nulității hotărârii adunării generale extraordinare a asociaților „Victoriaimobil” S.R.L. din 14 iulie 2014, ora 10:00 și 11:00, și constatarea adoptării negative la prima și a doua chestiune de pe ordinea de zi a acestor adunări. În plus, s-a cerut recunoașterea nulității hotărârii adunării generale extraordinare din 24 iulie 2014, ora 10:00 și 10:30 (vol. I, f. d. 9). În cadrul judecării cauzei, pârâtul „Victoriaimobil” S.R.L. a depus referință în întâmpinarea cererii de chemare în judecată, prin care a cerut respingerea acțiunii ca neîntemeiată (vol. I, f. d. 102 - 106). La 4 noiembrie 2015, Judecătoria Râșcani, mun.

Chișinău a introdus în procesul judiciar pe Bursa Veaceslav și Bursa Svetlana, în calitate de intervenienți accesorii (vol. I, f. d. 159). Pagină 3 din 9 Prin hotărârea din 26 decembrie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, acțiunea formulată de Melnic Victoria a fost respinsă ca neîntemeiată (vol. I, f. d. 191, 194 – 199). Împotriva acestui act judecătoresc, Melnic Victoria, reprezentată de avocata Kușnir Svetlana, a declarat apel. În apărare, „Victoriaimobil” S.R.L. a formulat o referință, solicitând respingerea cererii de apel (vol. I, f. d. 219 - 221). Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 21 septembrie 2017, a respins apelul formulat de Melnic Victoria și a menținut hotărârea din 26 decembrie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău (vol. I, f. d. 238 – 245). La 18 mai 2018, Melnic Victoria, reprezentată de avocatul Spînu Iurie, a declarat recurs împotriva deciziei din 21 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 26 septembrie 2016 a primei instanței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea ilegalității deciziei contestate, recurenta a afirmat că instanțele judecătorești nu au aplicat prevederile articolelor 14 alin. (1) și 43 din Legea nr. 135 din 14 iunie 2007 privind societățile cu răspundere limitată. În acest sens, s-a arătat că a fost ignorat faptul că adoptarea unei hotărâri poate avea loc la întrunirea a cel puțin ¾ (75 %) din voturile tuturor asociaților.

Totodată, recurenta a pretins că instanțele nu au luat în considerare articolul 59 alin. (3) din Legea nr. 135 din 14 iunie 2007 și au constatat eronat că la adunarea din 3 iunie 2014 nu au fost adoptate hotărâri, iar la adunările din 14 iulie 2014 și 24 iulie 2014 a fost respectată procedură. În realitate, motivarea deciziei judecătorești nu se referă la aceste adunări, dar nici la statutul de adunări generale repetate. Mai mult, în opinia acesteia, toate adunările au fost deliberative, iar asociații și-au exercitat dreptul la vot și au adoptat decizii pe toate chestiunile din ordinea de zile. Prin urmare, convocarea unor noi adunări era ilegală. La 10 octombrie 2018, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de recurs „Victoriaimobil” S.R.L.

și Bursa Veaceslav, informând că referința se depune în termen de o lună de la data primirii scrisorii. În mod corespunzător, dacă referința nu este prezentată în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia (vol. I, f. d. 14). Intimații nu au depus referință, prin care să-și exprime poziția cu privire la recursul declarat. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de Melnic Victoria, reprezentată de avocatul Spînu Iurie, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Instanța de judecată subliniază că un stat care dispune de instanțe de recurs are obligația să se asigure că justițiabilii săi se bucură de principiile unui proces echitabil prevăzute la articolul 6 parag. (1) din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului Pagină 4 din 9 și a Libertăților Fundamentale (a se vedea Lebedinschi vs Republica Moldova, 16 septembrie 2015, parag.

32, Sultan vs Republica Moldova, 5 iunie 2018, parag. 24). În aceste condiții, procedura de admisibilitate a cererii de recurs va fi efectuată și analizată prin prisma articolului sus - citat, care cuprinde, în mod particular, dreptul de acces la justiție și dreptul de a fi auzit. Cu privire la primul aspect, instanța de recurs observă că dreptul de acces la un tribunal poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității contestațiilor înaintate prin intermediul căilor de atac, pentru că prin însăși natura sa, recursul trebuie reglementat de către stat, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere. În acest sens, criteriile pentru autorizarea unei cereri introduse pe o cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter alia, Marc Brauer vs Germania, 1 septembrie 2016, parag.

34; Miessen vs Belgia, 16 octombrie 2016, parag. 64; Samardžić vs Croația, 20 iulie 2017, parag. 28; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 82). La început, judecătorul raportor a făcut un raport verbal în fața completului de judecată instituit în corespundere cu articolul 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Așadar, în conformitate cu articolul 433 lit. a1), b), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen. Prin urmare, obiectul prezentei cererii se referă la decizia din 21 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Mandatul seria MA, nr. 1153407 din 18 septembrie 2017, dovedește faptul că avocatul Spînu Iurie a fost împuternicit în mod legal să atace hotărârea judecătorească și să reprezinte interesele recurentei Melnic Victoria, care este subiectul abilitat cu dreptul de a declara prezentul recurs (vol. II, f. d. 7) în acord cu dispozițiile articolului 430 din Codul de procedură civilă. În același timp, materialele cauzei confirmă că cererea nu a fost examinată anterior. Completul de judecată notează că, în cazul în care, dreptul de acces la justiție este limitat fie de lege, fie de fapte, instanțele naționale trebuie să verifice dacă aceste restricții au redus esența dreptului și, în special, dacă ele urmăresc un scop legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea Levages Prestations Servicii vs Franța, 23 octombrie 1996, parag.

40, Tricard vs Franta, 10 iulie 2001, parag. 29, 33, Freitag vs Germania, 19 iulie 2007, parag. 37, Marc Brauer, citată mai sus, parag. 34). În conformitate cu articolul 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul respectiv este de decădere și nu poate fi restabilit. Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt, fără îndoială, menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în special, a principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (a se vedea Tricard, ibidem, parag.

29, Nicolae Popa vs România, 9 decembrie 2014, parag. 16, Tence vs Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31). Mai mult, CtEDO a statuat că, în cazul în care termenul pentru o cale de atac ordinară este Pagină 5 din 9 prelungit după o perioadă considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca principiul securității juridice (a se vedea Ponomaryov vs Ucraina, 3 aprilie 2008, parag. 41, Ustimenko vs Ucraina, 20 octombrie 2015, parag. 47). De la început, completul de judecată observă că Melnic Victoria a fost reprezentată de avocata Kușnir Mariana în fața primei instanțe. Același reprezentant a semnat cererea de apel în fața Curții de Apel Chișinău (vol. I, f. d. 169, 214). Ulterior, până la examinarea apelului în fond, prin intermediul poștei electronice, la 18 septembrie 2017, avocatul Spînu Iurie a solicitat prezentarea dosarului civil pentru a lua cunoștință cu acesta și de a exercita obligațiile de acordare a asistenței juridice.

La aceeași dată, pe numele acestui avocat, Melnic Victoria a eliberat mandatul seria MA nr. 1153407, în vederea reprezentării ei (vol. I, f. d. 7). Așadar, la 19 septembrie 2017, ora 10:30 – 12:00, acesta a analizat materialele cauzei, fără a anexa mandatul la materialele cauzei (vol. I, f. d. 229). Cu toate acestea, conform procesului – verbal al ședinței judiciare din 21 septembrie 2017, Melnic Victoria și reprezentanții acesteia nu s-au prezentat din motive necunoscute de instanța de apel (vol. I, f. d. 236). Dispozitivul deciziei contestate a fost pronunțat în absența lor, fiind definitiv și executoriu în acord cu articolul 394 din Codul de procedură civilă.

În aceeași ordine de idei, la 18 octombrie 2017, Melnic Victoria a depus o cerere de eliberare a deciziei motivate (vol. I, f. d. 246). În acest sens, la 24 octombrie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat actul judecătoresc motivat la adresa avocatei Kușnir Mariana și l-a publicat pe pagina web a instanței de apel (vol. I, f. d. 247). La 18 mai 2018, Melnic Victoria a declarat recurs împotriva actului judecătoresc sus - citat, iar cererea ei a fost semnată de avocatul Spînu Iurie.

Revenind la verificarea respectării articolului 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs notează că, potrivit reprezentantului recurentei, acesta nu a fost în stare să depună o cerere de recurs în fața instanței supreme într-un termen rezonabil, deoarece Curtea de Apel Chișinău nu i-a comunicat decizia motivată din 21 septembrie 2017 (vol. II, f. d. 2). În acest sens, instanța de judecată va ține cont de principiul res judicata, care protejează caracterul definitiv al deciziei din 21 septembrie 2017, și de faptul că recurenta a beneficiat de serviciile unui avocat din 18 septembrie 2017. În al doilea caz, se învederează că procedura în fața Curții Supreme de Justiție ar putea fi în mod legitim mai formală, asigurând scopurile sus – menționate (a se vedea Levages Prestations Services, citată anterior, parag.

48 sau Paljic vs Germania, 1 februarie 2007, parag. 51). Astfel, în hotărârea Gurzhyy vs Ucraina (1 aprilie 2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană a considerat că a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantei i s-au comunicat cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul și-a luat-o pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale. De asemenea, CtEDO a remarcat că reclamantul, care nu a primit informații despre progresele înregistrate în cazul ei de aproximativ un an și jumătate, ar fi putut aștepta în mod rezonabil să contacteze instanța pentru a verifica statutul său.

Pagină 6 din 9 Completul de judecată reține că, într-adevăr, avocatul Spînu Iurie a formulat două cereri de eliberare a copiei deciziei contestate la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, la 5 ianuarie 2018 și 30 martie 2018 (vol. II, f. d. 9 – 10). La 20 aprilie 2018, președintele instanței menționate a solicitat acordarea unui timp suplimentar pentru soluționarea cererii avocatului (vol. II, f. d. 8). În lipsa unor alte înscrisuri, avocatul recurentei a pretins că a luat cunoștință cu actul judecătoresc la 27 aprilie 2018 (vol. II, f. d. 2). Cu toate acestea, anterior, la 24 octombrie 2017, documentul cu decizia din 21 septembrie 2017 a fost publicat pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată” (a se vedea pagina web a Curții de Apel Chișinău, la rubrica hotărâri - https://cac.instante.justice.md/ro/hot?solr_document=&solr_document_2=&Denumir eDosar=melnic+victoria&Tematica=&solr_document_3=All, accesată la 7 noiembrie 2018, ora 16:49).

În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web sus - menționată, instanța de recurs precizează că această modalitate este prevăzută expres în punctele 7 – 8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea nr. 658/30 din 10 octombrie 2017 a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit acestor puncte, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru justițiabili.

Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la 24 noiembrie 2017 și a fost mediatizat pe larg, din motivul reintroducerii posibilității justițiabililor căutării hotărârii judecătorești după numele părților pe dosar. În plus, conform punctului 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real. Totuși instanța de recurs evidențiază că orice risc de eșec tehnic în transmiterea documentelor prin această metodă, care este demonstrată, ar trebui să fie suportat de autoritatea care a efectuat acțiuni de acest gen. Sub acest aspect, completul de judecată constată că nu există dubii cu privire la momentul plasării deciziei din 21 septembrie 2017 pe pagina web sus – citată și veridicității informației prezentate mai sus.

Mai mult, avocatul Spînu Iurie s-a activat pentru a afla conținutul actului judecătoresc abia la 5 ianuarie 2018, iar după o pauză de circa 2 luni, la 30 martie 2018. De asemenea, din lecturarea cererii de recurs, rezultă că avocatul nu a demonstrat momentul primirii efective a deciziei din speță, fiind anexat doar răspunsul nr. 9445 din 20 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Dincolo de cele relatate, nu este clar de ce nu a fost furnizat niciun înscris în această parte (a se vedea Nicolae Popa, ibidem, parag. 21). În esență, alegația reprezentantului recurentului este declarativă, fără suport probant. Or, cele indicate de el au fost făcute „pro causa”, în scopul motivării omiterii termenului de prescripție.

Pagină 7 din 9 Având în vedere momentul intrării în vigoare a hotărârii nr. 658/30 din 10 octombrie 2017 a Consiliului Superior al Magistraturii, instanța de judecată constată că termenul de declarare a recursului a început să curgă din 24 noiembrie 2017 și a expirat la 24 ianuarie 2018. Contrar celor stabilite, instanța învederează că recursul a fost înregistrat în grefa Curții Supreme de Justiție la 18 mai 2018 (vol. II, f. d. 2). Prin urmare, recurentul nu a furnizat nicio explicație plauzibilă în fața instanței de recurs despre motivul pentru care a așteptat până la 5 ianuarie 2018 să depună o cerere de eliberare a deciziei din 21 septembrie 2017 (a se vedea Seal vs Regatul Unit 7 decembrie 2010, parag.

82, și Wyssenbach vs Elveția, 22 octombrie 2013, parag. 39-40). Totodată, acesta nu a solicitat repunerea în termen. În plus, un raționament aparte al instanței în susținerea poziției sale constă în faptul că recurenta a fost reprezentat de către avocatul Spînu Iurie din 18 septembrie 2017, care este o persoană abilitată și calificată, conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură, să pledeze și să acționeze în numele clienților lor, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții lui. Astfel, acesta a fost în măsură să cunoască că toate hotărârile judecătorești, cu excepțiile prevăzute de Regulamentul sus – citat, sunt publicate pe portalul instanțelor de judecată.

La fel, în virtutea funcției lui, el a știut cerințele articolului 434 din Codul de procedură civilă, iar, după caz, trebuia să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (a se vedea, mutatis mutandis, Henrioud vs Franța, 5 noiembrie 2015, parag. 61, Trevisanato, ibidem, parag. 45, Sturm, citată mai sus, parag. 40). Mai mult, exigențele din alin. (2) al art. 434 din Codul de procedură civilă prevăd că omiterea intervalului sus - menționat chiar și cu o singură zi nu poate constitui o excepție de la regula generală, specificând clar că este un termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Instanța de recurs este convinsă că intervalul de timp de 2 luni este unul rezonabil și suficient pentru desfășurarea activității indicate în mandatul, eliberat pe numele avocatului Spînu Iurie, în mod special, studierea actului judecătoresc pronunțat, documentarea juridică adecvată pentru apărarea intereselor recurentei Melnic Victoria, tehnoredactarea cererii de recurs și deplasarea pentru depunerea cererii menționate sau expedierea acesteia la sediul instanței competente, prin intermediul serviciul poștal. În subsidiar, având în vedere dovezile din dosar, instanța de recurs notează că instanța de apel a publicat în mod eficient decizia din 21 septembrie 2017, iar lipsa unor acțiuni concrete de a afla soarta dosarului în perioada septembrie 2017 – mai 2018, demonstrează că recurentul nu a depus suficientă diligență într-un timp rezonabil pentru a afla motivele respingerii apelului său (a se vedea cauză similară Karakutsya vs Ucraina, 16 februarie 2017, parag.

60 – 61). În aceeași ordine de idei, completul de judecată reiterează că situații similare au fost deja examinate în hotărârile Popov vs Moldova (nr. 2), (6 decembrie 2005, parag. 53), Melnic vs Moldova (14 noiembrie 2006, parag 40 și 41) sau Dacia S.R.L. vs Moldova (18 martie 2008, parag. 77), în care s-a constatat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamanților la un proces echitabil. Pagină 8 din 9 Luând în considerare cele evocate, instanța de judecată constată că Melnic Victoria, reprezentată de avocatul Spînu Iurie, a depus cererea de recurs la 18 mai 2018, în afara termenului de 2 luni prevăzut în articolul 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

În atare situație și în conformitate cu articolul 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la articolul 434. Astfel, din considerentele menționate, completul de judecată observă că esența dreptului de acces al recurentului nu a fost afectată și că restricția în cauză se întemeiază pe articolul 434 din Codul de procedură civilă, urmărește un scop legitim și este proporțională. Din această perspectivă, se decide în mod unanim că recursul declarat de către Melnic Victoria, reprezentată de avocatul Spînu Iurie, este depus peste termen și nu poate fi acceptat spre examinare în fond, urmând a fi considerat inadmisibil.

În conformitate cu articolul 270, articolul 433 lit. b) și articolul 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Melnic Victoria, reprezentată de avocatul Spînu Iurie. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Tatiana Vieru Judecători Maria Ghervas Nicolae Craiu Pagină 9 din 9