3ra-1508/18 — constatarea încălcării dreptului de acces la informatie si repararea prejudiciului moral

3ra-1508/18 — constatarea încălcării dreptului de acces la informatie si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1508/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), judecătorul: C. Valah

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecătorii: E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima

Î N C H E I E R E

14 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea de Stat

„Poșta Moldovei”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Străisteanu împotriva Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” cu privire la

constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis cererea de apel declarată de către Străisteanu Gheorghe,

c o n s t a t ă :

La 27 octombrie 2017, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” (în continuare ÎS „Poșta

Moldovei”) privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație și

repararea prejudiciului moral în mărime de 3000 lei.

În motivarea acțiunii Gheorghe Străisteanu a indicat că la 24 septembrie 2017 a

remis în adresa ÎS „Poșta Moldovei” cerere în baza Legii privind accesul la

informație, prin care a solicitat să fie informat la ce dată, oră și an a fost înmânată

scrisoarea din 06 septembrie 2017 destinatarului Sînică Victor Leonid, dacă a fost

înmânată acestuia sau altei persoane, care este numele de familie a angajatului care

a înmânat scrisoarea, ce document confirmă înmânarea scrisorii, de ce până la data

depunerii cererii nu a primit avizul poștal de recepție sau alt document ce ar

confirma înmânarea scrisorii.

Reclamantul a relevat că la 25 octombrie 2017, peste 31 de zile de la data

expedierii și recepționării cererii din 24 septembrie 2017, cu încălcarea termenului

legal de 15 zile, a primit un răspuns de la ÎS „Poșta Moldovei”, în care s-a indicat

că scrisoarea recomandată a parvenit la oficiul poștal la 07 septembrie 2017 și în

aceeași zi a avut loc tentativa de livrare la domiciliu, iar la 22 septembrie 2017 a

fost returnată în adresa expeditorului.

Reclamantul a punctat că ÎS „Poșta Moldovei” a încălcat grav legislația în

vigoare prin faptul că cererea din 24 septembrie 2017 a fost examinată cu

1

încălcarea termenului de 15 zile, răspunsul fiind primit la 25 octombrie 2017,

informația solicitată nu i-a fost prezentată deplin; nu s-a răspuns la toate

solicitările, scrisoarea din 06 septembrie 2017 nu a fost înmânată destinatarului în

aceeași zi sau cel mult a doua zi, tentativa s-a efectuat peste șase zile; destinatarul

nu a fost avizat prin aviz, după cum este indicat în răspuns, angajații pârâtei nu au

scris destinatarului un aviz de sosire la poștă repetat, scrisoarea a fost expediată

contra plată cu suma de 10,15 lei, cu predare în mână proprie.

În opinia sa, bazându-se pe dispozițiile Legii privind accesul la informație

(nr. 982 din 11 mai 2000, publicată în M.O. la 28 iulie 2000 Nr. 88-90,

art. Nr: 664), Legii contenciosului administrativ (nr.793 din 10 februarie 2000,

publicată în M.O. la 18 mai 2000 Nr. 57-58, art Nr: 375, data intrării in vigoare:

18 august 2000 ) și Codului civil al RM, Gheorghe Străisteanu consideră că este în

drept să solicite repararea prejudiciului material și moral cauzat, cu obligarea

examinării cererii din 24 septembrie 2017 în strictă conformitate cu legislația în

vigoare, deoarece legislația a fost ignorată intenționat de angajații ÎS „Poșta

Moldovei”.

Reclamantul a precizat că prin cererea din 24 septembrie 2017 a solicitat doar o

informație și confirmare ce nu necesită o studiere și examinare complexă, cererea

urmând să fie examinată și informația furnizată fără întârziere sau în termen de cel

mult 15 zile de la data înregistrării.

Reclamantul a menționat că prejudiciu moral și material este în directă legătură

cu acțiunea ilegală a angajaților ÎS „Poșta Moldovei”, care au acționat vădit ilegal,

ignorând intenționat termenul prevăzut de Lege pentru soluționarea cererii din

24 septembrie 2017 și furnizarea informației solicitate,ce era și este necesară

pentru a fi prezentată în judecată în alt dosar civil cu participarea lui Victor Sînica

în calitate de pârât, iar prin refuzurile nemotivate de a examina în termen legal

cererea depusă, pîrîta a trecut peste limitele legale, refuzând să acționeze, cauzând

reclamantului daune morale și materiale irecuperabile.

Gheorghe Străisteanu a precizat că încălcarea obligațiilor și competenței

prevăzute de lege de persoanele responsabile din cadrul ÎS „Poșta Moldovei” i-a

cauzat un prejudiciu moral ce constituie temei pentru instituirea răspunderii

delictuale, iar normele de drept invocate servesc temei pentru judecarea cauzei

conform legislației naționale și a Convenției Europene.

Reclamantul a estimat la 3000 de lei suma compensației prejudiciul moral

cauzat, care este mult mai mică decât sumele oferite de Curtea Europeană în cauze

similare împotriva Moldovei, prejudiciul moral fiind cauzat prin sentimente de

frustrare provocate de caracterul ilegal al acțiunilor angajaților pârâtului, comise

vădit contrar legislatiei; suferințe continue din cauza ilegalității comise în privința

sa de pârât, prin refuzul examinării plângerilor, cererilor, în strictă conformitate cu

prevederile legii, ignorarea intenționată a regulilor privind prestarea serviciilor

poștale; anxietate cauzată de incertitudinea creată de ÎS „Poșta Moldovei” prin

ilegalitățile comise; dificultatea în depășirea obstacolelor impuse din cauza

ignorării legislației naționale și crearea condițiilor pentru a-și apăra drepturile

numai la Curtea Europeană, suportând astfel cheltuieli materiale suplimentare.

Reclamantul a mai precizat și faptul că Legea privind accesul la informație este

o lege specială ce apără dreptul fundamental al cetățenilor la informație publică și

personală, drept prevăzut de Constituția Republicii Moldova și Convenția

2

Europeană, iar prevederile acestei legi se aplică în mod corespunzător cu Legea

nr.87 din 21 aprilie 2011 și alte Legi speciale. Prin urmare, în cazul constatării

încălcării dreptului la informație și dreptului de a se examina cererea privind

solicitarea unei informații în termenul stabilit de lege, în mod obligatoriu se repară

și prejudiciul moral cauzat. Or, încasarea acestuia, constituie o obligație impusă

prin Lege.

Gheorghe Străisteanu a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată,

constatarea încălcării dreptului său la informație și dreptul la examinarea cererii

din 24 septembrie 2017 în termenul stabilit de Lege, obligarea ÎS „Poșta

Moldovei” să examineze cererea din 24 septembrie 2017 conform legislației în

vigoare și să-i prezinte informația solicitată deplină și încasarea din contul pârâtei

în beneficiul reclamantului a prejudiciului moral în mărime de 3000 lei, cauzat prin

încălcarea dreptului la examinarea în termen legal a cererii din 24 septembrie 2017

și prin refuzul de a furniza informația solicitată deplină.

Prin hotărârea din 27 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani)

cererea de chemare în judecată înaintată de Străisteanu Gheorghe împotriva

Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” privind constatarea încălcării dreptului de

acces la informație și încasarea prejudiciului moral a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 29 martie 2018, Gheorghe Străisteanu a declarat apel împotriva hotărârii din

27 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), solicitând admiterea

cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri

de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea

de apel declarată de Gheorghe Străisteanu, casată hotărârea din 27 martie 2018 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), prin care a fost respinsă ca neîntemeiată

cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva

ÎS „Poșta Moldovei” privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație

și încasarea prejudiciului moral și adoptată o nouă hotărâre, prin care cererea de

chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva ÎS „Poșta

Moldovei” privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație și

încasarea prejudiciului moral se admite parțial. Se constată încălcarea dreptului lui

Străisteanu Gheorghe de acces la informație, exercitat prin cererea din

24 septembrie 2017, adresată ÎS „Poșta Moldovei”. Se obligă ÎS „Poșta Moldovei”

să examineze cererea de acces la informație înaintată de Gheorghe Străisteanu

Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” la 24 septembrie 2017 și să furnizeze

acestuia informația solicitată în volum deplin. Se încasează din contul ÎS „Poșta

Moldovei” în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma de 500 lei cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinare în termen rezonabil

prevăzut de lege a cererii din 24 septembrie 2017 și prin neprezentarea

informațiilor depline. În rest pretenția apelantului privind compensarea

prejudiciului moral în sumă ce excede suma adjudecată a compensației

prejudiciului moral se respinge.

În susținerea soluției date instanța de apel a constatat temeinicia parțială a

pretențiilor apelantului, constatările și argumentele contrare ale primei instanțe și

ale intimatei fiind nefondate, și combătute integral, motiv din care Colegiul a ajuns

la concluzia admiterii apelului declarat de Gheorghe Străisteanu, casării actului

3

judecătoresc contestat, rejudecării cauzei și adoptării unei noi hotărâri de admitere

parțială a pretențiilor înaintate de apelant/reclamant.

La 07 septembrie 2018, ÎS „Poșta Moldovei” a declarat recurs împotriva

deciziei din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii

de recurs, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii instanței de fond

ca fiind legală și întemeiată.

În motivarea recursului recurenta a menționat că nu este de acord cu decizia

din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, o consideră neîntemeiată și ilegală,

pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel a încălcat normele de drept

material, a aplicat eronat prevederile art. 6 alin.(1), art.11 alin.(1) pct.1), 2) și

art.16 alin.(1) din Legea privind accesul la informație, astfel ajungând la o

concluzie bazată pe o apreciere arbitrară a probelor din dosar și o apreciere

superficială a textului probelor respective.

Recurenta a mai indicat că instanța de apel nu ia expediat copia cererii de apel

cu materialele anexate la ea și nu ia acordat termen pentru întocmirea și

prezentarea referinței, astfel încălcând prevederile art.190 alin.(2) Cod de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

13 iunie 2018, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la 12 iulie 2018,

confirmarea despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului

lipsește.

În aceste circumstanțe recursul, declarat de către ÎS „Poșta Moldovei”, la

07 septembrie 2018, se consideră depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de ÎS „Poșta Moldovei” în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile

și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată

neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i

s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost

încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat

problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar

4

lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă

este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al

deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor

garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul

de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

02 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei” este

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)

Cod de procedură civilă, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor

instanței de apel, iar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului

admisibil.

5

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei” ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul, declarat de către Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

6