3ra-1335/18 — Constatarea încălcării dreptului la informatie

Dosarul nr. 3ra–1335/18 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), (jud. V. Chiselița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru) Î N C H E I E R E 24 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către ÎS „Poșta Moldovei”, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva ÎS „Poșta Modovei” cu privire la constatarea încălcării dreptului la acces la informație și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de ÎS „Poșta Moldovei” și menținută hotărârea din 15 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), c o n s t a t ă: La 26 decembrie 2017, Gheorghe Străisteanu a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Poșta Modovei” solicitând constatarea încălcării dreptului la informație solicitată prin cererea din 25 noiembrie 2017, obligarea ÎS „Poșta Moldovei” să examineze cererea din 25 noiembrie 2017 în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare și să-i prezinte informația solicitată, precum și încasarea prejudiciului moral în mărime de 9250 de lei.

În motivarea acțiunii înaintate a indicat că, la 25 noiembrie 2017, prin poșta electronică, a expediat la adresa informatii@posta.md o cerere în baza Legii privind accesul la informație. La 20 decembrie 2017, a primit un răspuns de la ÎS „Poșta Moldovei” prin care a fost informat că, căutarea scrisorii recomandate nr. DS2004251195AS depusă spre expediere la 08 noiembrie 2017 cu destinația mun. Chișinău, str. Timiș 15, nu a fost înmânată. În opinia reclamantului angajații ÎS „Poșta Moldovei” i-au încălcat grav dreptul de acces la informație, deoarece cererea din 25 noiembrie 1 2017 a fost depusă în baza Legii privind accesul la informație, iar ÎS „Poșta Moldovei” urma să îi răspundă prin prezentarea informației corecte, depline, circumstanțelor și motivelor ne-înmânării.

Totodată, cu referire la prejudicial moral solicitat în mărime de 9250 de lei, a indicat că acesta constituie o evaluare cu mult mai mica decât mărimea sumelor oferite de către CtEDO în cauze similar decise contra Moldovei.

A invocat cauzarea prejudiciului prin caracterul ilegal al acțiunilor persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul ÎS „Poșta Moldovei” comise vădit contrar legislației, în suferințe continue din cauza nenumăratelor ilegalități comise în privința sa, refuzul examinării plângerilor, cererilor, refuzul prezentării informației solicitate, falsificarea diferitor documente, anxietate cauzată de incertitudinea creată de angajații ÎS „Poșta Moldovei” din comportamentul cărora dânsul a înțeles că ilegalitățile comise, în viziunea lor, este o normă de drept, suferințe psihice, stresuri, nervi, griji, afectare sufletească și spirituală, oboseală, dificultăți, demoralizare, descurajare, dificultatea în depășirea obstacolelor impuse din cauza ignorării intenționate a legislației în vigoare naționale și crearea condițiilor pentru a-și apăra drepturile numai în instanța Curții Europene, suportând astfel cheltuieli materiale suplimentare.

Prin hotărârea din 15 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), acțiunea a fost admisă parțial, s-a constatat îngrădirea dreptului la accesul la informație a lui Gheorghe Străisteanu prin soluționarea cererii din 25 noiembrie 2017 adresată ÎS „Poșta Moldovei”, în rest acțiunea fiind respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de ÎS „Poșta Moldovei” și menținută hotărârea din 15 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani). La 07 august 2018 (prin oficiul poștal), ÎS „Poșta Moldovei” a declarat recurs împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a interpretat în mod eronat legea, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către ÎS „Poșta Moldovei”, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a 2 normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate de ÎS „Poșta Moldovei”, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează. Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit 3 identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către ÎS „Poșta Moldovei”. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către ÎS „Poșta Moldovei”.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu 4