3ra-1335/18 — Constatarea încălcării dreptului la informatie

Dosarul nr. 3ra–1335/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), (jud. V. Chiselița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

Î N C H E I E R E

24 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către ÎS „Poșta Moldovei”,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Gheorghe Străisteanu împotriva ÎS „Poșta Modovei” cu privire la constatarea

încălcării dreptului la acces la informație și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de ÎS „Poșta Moldovei” și menținută hotărârea

din 15 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani),

c o n s t a t ă:

La 26 decembrie 2017, Gheorghe Străisteanu a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva ÎS „Poșta Modovei” solicitând constatarea încălcării dreptului

la informație solicitată prin cererea din 25 noiembrie 2017, obligarea ÎS „Poșta

Moldovei” să examineze cererea din 25 noiembrie 2017 în strictă conformitate cu

prevederile legislației în vigoare și să-i prezinte informația solicitată, precum și

încasarea prejudiciului moral în mărime de 9250 de lei.

În motivarea acțiunii înaintate a indicat că, la 25 noiembrie 2017, prin poșta

electronică, a expediat la adresa informatii@posta.md o cerere în baza Legii

privind accesul la informație.

La 20 decembrie 2017, a primit un răspuns de la ÎS „Poșta Moldovei” prin

care a fost informat că, căutarea scrisorii recomandate nr. DS2004251195AS

depusă spre expediere la 08 noiembrie 2017 cu destinația mun. Chișinău, str. Timiș

15, nu a fost înmânată. În opinia reclamantului angajații ÎS „Poșta Moldovei” i-au

încălcat grav dreptul de acces la informație, deoarece cererea din 25 noiembrie

1

2017 a fost depusă în baza Legii privind accesul la informație, iar ÎS „Poșta

Moldovei” urma să îi răspundă prin prezentarea informației corecte, depline,

circumstanțelor și motivelor ne-înmânării.

Totodată, cu referire la prejudicial moral solicitat în mărime de 9250 de lei, a

indicat că acesta constituie o evaluare cu mult mai mica decât mărimea sumelor

oferite de către CtEDO în cauze similar decise contra Moldovei. A invocat

cauzarea prejudiciului prin caracterul ilegal al acțiunilor persoanelor cu funcție de

răspundere din cadrul ÎS „Poșta Moldovei” comise vădit contrar legislației, în

suferințe continue din cauza nenumăratelor ilegalități comise în privința sa, refuzul

examinării plângerilor, cererilor, refuzul prezentării informației solicitate,

falsificarea diferitor documente, anxietate cauzată de incertitudinea creată de

angajații ÎS „Poșta Moldovei” din comportamentul cărora dânsul a înțeles că

ilegalitățile comise, în viziunea lor, este o normă de drept, suferințe psihice,

stresuri, nervi, griji, afectare sufletească și spirituală, oboseală, dificultăți,

demoralizare, descurajare, dificultatea în depășirea obstacolelor impuse din cauza

ignorării intenționate a legislației în vigoare naționale și crearea condițiilor pentru

a-și apăra drepturile numai în instanța Curții Europene, suportând astfel cheltuieli

materiale suplimentare.

Prin hotărârea din 15 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Buiucani), acțiunea a fost admisă parțial, s-a constatat îngrădirea dreptului la

accesul la informație a lui Gheorghe Străisteanu prin soluționarea cererii din 25

noiembrie 2017 adresată ÎS „Poșta Moldovei”, în rest acțiunea fiind respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de ÎS „Poșta Moldovei” și menținută hotărârea din 15

februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani).

La 07 august 2018 (prin oficiul poștal), ÎS „Poșta Moldovei” a declarat recurs

împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a

interpretat în mod eronat legea, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a

aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către ÎS

„Poșta Moldovei”, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

2

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de ÎS „Poșta Moldovei”, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

3

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către ÎS „Poșta Moldovei”.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către ÎS „Poșta Moldovei”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

4