2ra-2254/18 — Recunoasterea ca fiind responsabili de instigare la discriminare pe sex, opinie publică si orientare sexuală

2ra-2254/18 — Recunoasterea ca fiind responsabili de instigare la discriminare pe sex, opinie publică si orientare sexuală (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-2254/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – A. Cucerescu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Iu. Cotruță, I. Țurcan, N. Simciuc

Î N C H E I E R E

14 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Vitalie Șincari, Roman

Pintilei, Ioan Grigoraș, Nicolae Vladimir Mihăiescu, prin intermediul avocatului

Ilie Ceban,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Polina Ceastuhina,

Artiom Zavadovschi, Rodion Gavrilov și Vitalie Sprînceană împotriva lui Vitalie

Șincari, Roman Pintilei, Ioan Grigoraș, Nicolae Vladimir Mihăiescu cu privire la

recunoașterea ca fiind responsabili de instigare la discriminare pe sex, opinie

publică și orientare sexuală, încălcarea obligației de a nu-și exprima sau manifesta

public preferințele politice, interzicerea încălcării a drepturilor prin discursuri

instigatoare la discriminare și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 06 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Polina Ceastuhina, Artiom Zavadovschi, Rodion Gavrilov

și Vitalie Sprînceană, prin intermediul avocatului Doina Ioana Străisteanu, fiind

casată hotărârea din 15 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și

pronunțată o nouă hotărâre de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 13 martie 2017 reprezentantul Polinei Ceastuhina, a lui Artiom

Zavadovschi, Rodion Gavrilov și Vitalie Sprînceană, avocatul Doina Ioana

Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vitalie Șincari,

Roman Pintilei, Ioan Grigoraș, Mihăiescu Nicolae Vladimir cu privire la

recunoașterea ca fiind responsabili de instigare la discriminare pe sex, opinie

publică și orientare sexuală, încălcarea obligației de a nu-și exprima sau manifesta

public preferințele politice, interzicerea încălcării a drepturilor prin discursuri

instigatoare la discriminare și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat, că în ziua de 04 noiembrie 2016, în ajunul

alegerilor prezidențiale, pârâții, preoți ai cultului religios Mitropolia Chișinăului și

a întregii Moldove, au susținut o conferință de presă în care au instigat la ură și

discriminare față de femei, față de cei ce au o anumită viziune politică, precum și

față de homosexuali.

1

În discursul său, pârâtul Nicolae Mihăiescu a menționat că „… Mă adresez

către toți cetățenii Republicii Moldova, enoriașii care frecventează sfintele

biserici... Sfânta biserică are, cu totul o altă misiune. Ea supraveghează latura

morală și religioasă a întregii societăți. Biserica mai are o sfântă datorie de a lămuri

oamenilor pe cine să voteze și să ofere încredere acelor candidați care promovează

valorile poporului”. Totodată, Nicolae Mihăiescu a acuzat candidata în alegerile

prezidențiale, Maia Sandu, afirmând că „Avem de ales un președinte din două

candidaturi. Un creștin sau un necreștin. Un patriot sau un nepatriot. Da, anume

așa, pentru că anume așa s-au plasat cele două candidaturi. Anume așa s-au

stratificat, prin fapta lor, prin vorba lor, prin activitatea lor. Despre atitudinea unui

candidat, Igor Dodon, pe care-l credem creștin și patriot, nu o să vorbesc mult,

pentru că e normal să ai o atitudine față de biserică, credință și valorile naționale,

așa cum o are el. Regulat se împărtășește, frecventează biserica, este prieten al

bisericii. Dar, despre atitudinea dnei Sandu, al doilea candidat care aspiră la funcția

de președinte... Atitudinea ei față de moralitatea creștină, față de curățenia

sufletească, față de tot ce este sfânt, pare să fie abătută mult de la axa normalității.

Anume asta ne-a scos din casele noastre, ca să venim să ne împărtășim cu

îngrijorarea noastră cu dumneavoastră”. De asemenea, Nicolae Mihăiescu, a

declarat că „...Maia Sandu în 2013 a introdus în bibliotecile școlare o carte foarte

nocivă printre copii și elevi, enciclopedia care se numea, Viața sexuală, și a refuzat

să o retragă după numeroase proteste”. La fel, a afirmat că, în august 2014, Maia

Sandu ar fi interzis rugăciunea de la începutul anului școlar, declarând că „... Ce-i

împiedica acestei femei agheasma cu care se stropesc elevii? De ce a dat dispoziția

să fie anulată această tradiție?”. După aceste declarații, pârâtul Nicolae Mihăescu a

amintit că aceasta a lucrat în cadrul Ministerului Economiei în perioada comunistă,

că a participat la adoptarea deciziei de concesionare a Aeroportului Internațional

Chișinău, precum și faptul că a votat „furtul veacului”. Mai mult ca atât, în

discursul său, pârâtul Nicolae Mihăescu a amenințat credincioșii că dacă o votează

pe Maia Sandu își asumă: „multă osândă și mare păcat în fața lui Dumnezeu.

Dânsa este primul candidat din istoria Moldovei care este susținută public de

activiștii homosexuali, de lesbiene, de bisexuali și de transsexuali. Să știți că nimic

nu e surprinzător. Ea a declarat public că societatea trebuie să tolereze aceste

grupări... ”.

Pârâtul Ioan Grigoraș, a avut un discurs asemănător, acesta a declarat că: „Dacă

cineva va spune că noi acum facem politică, va fi o greșeală a minții lor... Pe mine

mă doare ce se întâmplă. În anii 1990-1994 am fost deputat în Parlament. Atunci

am votat independența, dar nu am socotit că vor fi așa urmări. Sunt aici pentru că

răspund de sufletele celor care sunt creștini. Iar Moldova e creștină....”.

Pârâtul Roman Pintilei a afirmat că: „Comportamentul ei politic îmi dă temei s-

o bănuiesc de fundamentalism liberal, adică samavolnicie. Nu am auzit-o să-și

exprime îngrijorarea față de copii, educația creștinească, dar dimpotrivă, a lăsat

școala în mâinile minorităților sexuale cu acea carte. Ca mulțumire, homosexualii

și lesbienele o susțin la alegeri. Stimați creștini, fiți atenți cu cine votăm”.

De altfel, pârâtul, Mihăiescu Nicolae, a declarat că: „...Dacă la 40 de ani nu are

familie și copii, acest lucru ne vorbește despre faptul că bobul este sterp. Deși sunt

problemele dnei, s-a descurca ea cu ele... Da, undeva mă îngrijorează și viața ei

personală. Rodul activității mele, a dumitale, trebuie să se soldeze cu un.... rezultat.

2

Așa cum nu găsim rodul stăruințelor ei, am zis că e un bob sterp. Lumea zice că ea

nu va închide biserici pentru că ea se duce la biserică. Eu nu am văzut-o. Dar, și la

școală a fost, dar le-a închis... Dacă un politician ca Maia Sandu își permite să

risipească tot ce zidim noi cu sutele de ani, credeți că trebuia să tac? Eu nu mă

amestec în politică. Eu le spun oamenilor cu cine să voteze, dar nu fac politică.

Dacă aș tăcea, înseamnă că aș fi părtaș cu un candidat și cu viziunile lui

păcătoase”.

Aceste declarații au fost susținute și de către ceilalți pârâți. Mai mult, ei au

afirmat că vor face asemenea îndemnări și la biserică în cadrul slujbelor religioase.

În acest sens, precizează că, pârâtul, Mihăescu Nicolae a afirmat că:„...duminică

voi îndemna oamenii să voteze corect. Un președinte creștin. Da, dacă zic ca

oamenii să nu voteze cu Maia Sandu, rezultă că îi îndemn să voteze pentru Igor

Dodon”.

În contextul celor expuse, reclamanții au susținut că prin declarațiile lor, pârâții

și-au exprimat public opțiunea politică față de un candidat la funcția de președinte,

fiind în acest sens încălcate prevederile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 125-XVI

privind libertatea de conștiință, de gândire și de religie. De asemenea, pârâții au

stigmatizat toate femeile care la vârsta de 40 de ani nu sunt căsătorite sau nu au

copii. În acest sens, menționează că adresarea „bob sterp” servește motiv de

violență în familie, umilință și discriminare față de femei. În această ordine de idei,

menționează că exercitarea dreptului la libertatea de exprimare nu poate legaliza și

justifica declarații sexiste, homofobe, antisemite și defăimătoare.

Astfel, potrivit reclamanților, libertatea de exprimare urmează să respecte

anumite limite, inclusiv cele statuate în art. 32 din Constituție și art. 10 din CEDO.

Intenția pârâților, care dețin funcții importante în cadrul cultului religios Mitropolia

Chișinăului și a întregii Moldove, a fost de a răspândi ură față de o femeie

politician prin asocierea cu comunitatea LGBT, de a răspândi ură față de oricare

femeie care nu este căsătorită și care nu are copii, precum și de răspândi idei

homofobe prin asocierea candidatei la prezidențiale, Maia Sandu, cu minoritățile

sexuale, în care scop pârâții au utilizat declarații ce au dezbinat societatea în

creștini și necreștini, în femei bob sterp și celelalte femei, în păcătoși și necinstiți.

În așa mod, prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat recunoașterea

pârâților responsabili de instigare la discriminare pe criterii de sex, opinie politică

și orientare sexuală; recunoașterea pârâților responsabili de încălcarea obligației de

a nu-și exprima sau manifesta public preferințele politice; interzicerea pârâților de

a încălca în continuare drepturile prin discursuri care incită la discriminare, precum

și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea Polinei Ceastuhina, Artiom Zavadovschi, Rodion Gavrilov și Vitalie

Sprînceană, a fost respinsă ca nefondată.

Prin decizia din 06 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Polina Ceastuhina, Artiom Zavadovschi, Rodion Gavrilov și Vitalie

Sprînceană, prin intermediul avocatului Doina Ioana Străisteanu, fiind casată

hotărârea din 15 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și

pronunțată o nouă hotărâre de admitere a acțiunii. S-au recunoscut Vitalie Șincari,

Roman Pintilei, Ioan Grigoraș, Nicolae Vladimir Mihăiescu responsabili de

instigare la discriminare pe sex, opinie politică și orientare sexuală. S-au

3

recunoscut Vitalie Șincari, Roman Pintilei, Ioan Grigoraș, Nicolae Vladimir

Mihăiescu responsabili de încălcarea obligației de a nu-și exprima sau manifesta

public preferințele politice. S-a interzis lui Vitalie Șincari, Roman Pintilei, Ioan

Grigoraș, Nicolae Vladimir Mihăiescu încălcarea în continuare a drepturilor prin

discursuri instigatoare la discriminare.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că diferența de tratament este

discriminatorie dacă nu există o justificare obiectivă și rezonabilă adică, dacă nu

urmărește un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de

proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit pentru a fi realizat. De

altfel, în cazul în care diferența de tratament este bazată pe gen sau orientare

sexuală, marja de apreciere este restrânsă și în această situație principiul

proporționalității nu numai impune ca măsura aleasă să fie adecvată în general

pentru atingerea scopului urmărit.

Astfel, relatările făcute de către pârâți la 04 noiembrie 2016, în ajunul

alegerilor prezidențiale, nu se încadrează în limitele stabilite de Legea cu privire la

libertatea de exprimare, or acestea prezintă semne ale instigării la discriminare pe

sex, opinie politică și orientare sexuală.

De altfel, instanța de apel a reținut că instigarea la discriminare se situează la

granița exercițiului câtorva drepturi fundamentale: dreptul la libertatea de expresie,

dreptul la libertatea de gândire, conștiință și religie, precum și interzicerea generală

a discriminării și promovarea principiului toleranței și respectul pentru demnitatea

egală a tuturor ființelor umane, drepturi fundamentale considerate elemente de

temelie în orice societate democratică. Reglementarea discursului instigator la ură

se înscrie în nevoia societăților democratice de a preveni și sancționa toate formele

de expresie care răspândesc, instigă, promovează sau justifică ura bazată pe

intoleranță.

La 03 septembrie 2018, Vitalie Șincari, Roman Pintilei, Ioan Grigoraș,

Nicolae Vladimir Mihăiescu, prin intermediul avocatului Ilie Ceban, au contestat

cu recurs decizia din 06 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia și menținerea hotărârii din 15 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de

către participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii.

La 12 noiembrie 2018, Polina Ceastuhina, Artiom Zavadovschi, Rodion

Gavrilov și Vitalie Sprînceană, prin intermediul avocatului Doina Ioana Străisteanu

au depus referință, solicitând a considera inadmisibilă cererea de recurs înaintată

de Vitalie Șincari, Roman Pintilei, Ioan Grigoraș, Nicolae Vladimir Mihăiescu,

prin intermediul avocatului Ilie Ceban.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Vitalie Șincari, Roman Pintilei, Ioan Grigoraș, Nicolae Vladimir

Mihăiescu, prin intermediul avocatului Ilie Ceban, este neîntemeiat și urmează a fi

declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

4

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 06 iunie 2018, fiind expediată participanților la proces la 10 iulie 2018 (f.d. 155,

vol. I), însă la materialele cauzei nu se regăsesc înscrisuri care să demonstreze

momentul recepționării acesteia de către participanții la proces. Astfel, având în

vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 06 iunie 2018 a Curții de

Apel Chișinău a fost înregistrat la 03 septembrie 2018, în conformitate cu art. 434

din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din

Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

5

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Vitalie Șincari, Roman Pintilei, Ioan

Grigoraș, Nicolae Vladimir Mihăiescu, prin intermediul avocatului Ilie Ceban.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Vitalie Șincari, Roman Pintilei,

Ioan Grigoraș, Nicolae Vladimir Mihăiescu, prin intermediul avocatului Ilie

Ceban.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Dumitru Visternicean,

Nicolae Craiu

6