2ra-421/18 — constatarea incalcarii dreptului

prima instanță: L. Lupașco dosarul nr.2ra-421/18 Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) instanța de apel: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru, (Curtea de Apel Chișinău) Î N C H E I E R E 21 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Oleg Sternioală Judecătorii : Mariana Pitic, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Serghei Mocanu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Mocanu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Serghei Mocanu și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 17 octombrie 2017, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 17 ianuarie 2017, Serghei Mocanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 05 mai 2016 a depus plîngere către judecătorul de instrucție al Judecătoriei Centru, mun. Chișinău privind declararea nulă a ordonanței Procurorului-interimar al sect. Centru, mun. Chișinău Nicolaie Geru din 24 februarie 2012. Prin ordonanță menționată s-a dispus anularea ordonanței Procurorului în procuratura sect. Centru mun. Chișinău, Diana Vatavu din 16 decembrie 2011, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale pe marginea sesizării Mariei Bădărău, pe motivul că nu există faptul infracțiunii și a clasat procesul penal. La fel, prin ordonanță sus-indicată, s-a dispus anularea ordonanței Procurorului sect. Centru mun. Chișinău, Nicolaie Geru, din 05 ianuarie 2012, prin care s-a respins plîngerea Mariei Bădărău privind anularea ordonanței Procurorului în procuratura sect.

Centru mun. Chișinău, Diana Vatavu, din 16 decembrie 2011. A indicat reclamantul că plîngerea din 16 mai 2016 privind declararea nulă a ordonanței Procurorului-interimar al sect.Centru, mun.Chișinău, Nicolaie Geru din 16 februarie 2012 - nu a fost examinată în termen rezonabil. De drept și-a întemeiat cerințele pe prevederile art. 2 alin. (6) din Legea RM nr. 87 din 21 aprilie 2011, coroborate cu prevederile art. 1398, 1422, 1423 ale Codului civil. Mai indică că instanța de judecată urmează să încaseze din contul bugetului de stat în beneficiul său cu titlu de prejudiciu moral suma de 1500 Euro. Reclamantul a indicat că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanța de judecată urmează să se conducă de practica CEDO și Recomandarea CSJ nr. 6, care indică că pentru fiecare an de întîrziere a examinării cauzei, instanța urmează a încasa cu titlu de prejudiciu moral suma de 600 de Euro.

Astfel, reclamantul a considerat că neaplicarea practicii CEDO și Recomandării CSJ nr. 6 urmează a fi motivată, iar lipsa unei astfel de motivări se crează situația expusă la pct.10 din prezenta cerere. Ca urmare, o soluție contrară ar determina crearea unei situații discriminatorii față de reclamant, ceea ce ar echivala cu încălcarea principiului egalității de tratament juridic. A solicitat Serghei Mocanu constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a plîngerii privind declararea nulă a Ordonanței procurorului - interimar al sect. Centru, mun. Chișinău din 24 februarie 2012 și repararea prejudiciului moral în mărime de 1500 euro cauzat prin această încălcare. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul (Rîșcani) din 10 aprilie 2017 acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 18 aprilie 2017, Serghei Mocanu a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 10 aprilie 2017, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2017 a fost respins apelul declarat de către Serghei Mocanu și a fost menținută hotărîrea primei instanțe. La 06 decembrie 2017, Serghei Mocanu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii și anume încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul său cu titlu de prejudiciu moral suma de 70000 lei.

Recurentul, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel deoarece instanța de apel la judecarea cauzei a încălcat și aplicat greșit normele de drept material și anume art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 313 alin. (1) CPP. A invocat că dreptul său la examinarea pricinii într-un termen rezonabil a fost încălcat prin durata excesivă a procesului, de peste 200 de zile, adică cu depășirea a peste 20 de termene legale. În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen. Or, din materialele pricinii rezultă cu certitudine că decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 17 octombrie 2017, iar cererea de recurs a fost depusă de Serghei Mocanu la 06 decembrie 2017. 2 Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serghei Mocanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, 3 din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să mai menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de către Serghei Mocanu.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Serghei Mocanu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Oleg Sternioală judecătorul Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru 4