2ra-957/18 — constatarea incalcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr.2ra-957/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) Judecător: P. Harmaniuc instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila ÎNCHEIERE 30 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător Iulia Sîrcu Judecători Galina Stratulat, Iuliana Oprea soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Mocanu Serghei și Ministerul Justiției, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Mocanu împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și compensarea prejudiciului moral în mărime de 500 euro, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2017, prin care s-au respins apelurile declarate de Ministerul Justiției și Serghei Mocanu și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, (sediul Buiucani) din 19 octombrie 2017, c o n s t a t ă: La 19 iulie 2017, Mocanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și compensarea prejudiciului moral în mărime de 500 euro.

În motivarea acțiunii a relevat că, în data de 17 noiembrie 2016 a depus la Inspectoratul de Poliție sect. Centru contestația cu privire la anularea procesului-verbal din 09 noiembrie 2016, întocmit de agentul constatator Lucian Garea. A susținut că, nici până la momentul depunerii cererii de chemare în judecată contestația nu a fost examinată, fapt ce contravine art. 454 din Codul Contravențional care prevede că, cauza contravențională se judecă în termen de 30 de zile din data intrării dosarului în instanță și poate fi prelungit prin încheierea motivată cu 15 zile. Prin urmare, depășirea cu peste 270 de zile a termenului de examinare a cauzei stabilit expres prin Lege contravine art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Astfel, a menționat că i-a fost încălcat dreptul la examinarea în termen rezonabil a cauzei prin durata excesivă a procesului, iar conform Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 a solicitat și compensarea prejudiciului moral. În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 6 din Convenția pentru 1 Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 5-7, art. 83, 85, 90, 94, 123, 166 și 167 din Codul de procedură civilă, art. 8, 11, 14, 1398, 1399, 1422 și 1423 din Codul civil, precum și pe dispozițiile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011. Așa dar, a cerut reclamantul Mocanu Serghei constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a contestației din 17 noiembrie 2016 cu privire la anularea procesului-verbal din 09 noiembrie 2016 întocmit de agentul constatator Lucian Garea, pentru perioada 17 noiembrie 2016 - 19 iulie 2017 și compensarea prejudiciului moral estimat la suma de 500 euro.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 19 octombrie 2017, acțiunea depusă de Serghei Mocanu a fost admisă parțial, s-a constatat încălcat dreptul lui Mocanu Serghei la judecarea în termen rezonabil a contestației depuse împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare din 09 noiembrie 2016 depuse la Inspectoratul de Poliție Centru, mun. Chișinău, pentru perioada 17 noiembrie 2016 - 19 iulie 2017 și s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Mocanu Serghei suma de 1000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale.

În rest, acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune se încadrează parțial în prevederile legii. La 19 octombrie 2017, Ministerul Justiției a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată. În motivarea cererii de apel, apelantul a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărârii nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărâre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, cât și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural.

Ulterior, în data de 02 noiembrie 2017, Mocanu Serghei a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, modificarea parțială a hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 19 octombrie 2017 în partea încasării prejudiciului moral încasat până la suma de 500 euro. A susținut apelantul că instanța de fond la judecarea cauzei a încălcat și aplicat greșit normele de drept material, fapte încadrate în prevederile art.386 alin.(l) lit.d) din Codul de procedură civilă, și anume la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanța de fond nu a ținut cont de practica CtEDO, care în cazuri similare a acordat cu titlu de daune morale sume de la 600 euro până la 3000 euro.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018, s-au respins apelurile declarate de Ministerul Justiției și Serghei Mocanu și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 19 octombrie 2017. 2 Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărâre legală și întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanțe de apel, Mocanu Serghei a înaintat cerere de recurs, prin care solicită admiterea acestuia, modificarea hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 19 octombrie 2017, și a deciziei instanței de apel din 24 ianuarie 2018 în partea încasării prejudiciului moral încasat până la suma de 500 euro. Prin recursul înaintat la 15 martie 2018, Ministerul Justiției solicită admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată de către Mocanu Serghei să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 24 ianuarie 2018 a fost expediată recurenților la 25 ianuarie 2018. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 434 Cod procedură civilă, consideră recursurile depuse de Mocanu Serghei și Ministerul Justiției în termen. În susținerea cererii de recurs, Mocanu Serghei menționează că instanțele de judecată la examinarea cauzei au încălcat și au aplicat eronat normele de drept material. Astfel consideră recurentul că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanțele nu au ținut cont de practica CtEDO, care în cazuri similare a acordat cu titlu de daune morale sume de la 600 euro până la 3000 euro.

La fel susține că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanța de judecată urma să se conducă de practica CtEDO și recomandările CSJ nr.6, care indică că pentru fiecare an de întârziere a executării unei hotărâri judecătorești, instanța urmează a incasa cu titlu de prejudiciu moral suma de 2000 euro. Pledând pentru admiterea recursului declarat, Ministerul Justiției consideră că soluția instanței de apel este pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea naturii juridice a obiectului litigiului, criteriu care presupune prin sine lămurirea corectă și certă a situației de fapt și de drept. De asemenea, susține că instanța de apel examinând cererea de apel a trecut în mod superficial argumentele invocate de către Ministerul Justiției și materialul probator anexat la materialele cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu legislația ce guvernează litigiul în cauză.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 3 ajunge la concluzia că, recursul declarat de Mocanu Serghei și recursul declarat de Ministerul Justiției, urmează a fi declarate inadmisibile, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate către Mocanu Serghei și Ministerul Justiției, sunt declarative și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 Cod de procedură civilă și anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În cazul de față, argumentele invocate de către recurenți în cererile de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. 4 Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atât în practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr. 45701/99 § 137, ECHR 2001-XII). În același timp, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă în recursurile declarate de către Mocanu Serghei și Ministerul Justiției asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Mocanu Serghei și Ministerul Justiției, ca inadmisibile. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Mocanu Serghei și Ministerul Justiției. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Iulia Sîrcu Judecători Galina Stratulat Iuliana Oprea 5