2ra-245/18 — constatarea faptului incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a coontestatiei si repararea pejudiciului moral

2ra-245/18 — constatarea faptului incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a coontestatiei si repararea pejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2ra-245/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru)

Judecător: A.Arhip

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N.Budăi, V.Efros, I.Muruianu

Î N C H E I E R E

14 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Mocanu Serghei și

recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Mocanu

Serghei împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a contestației

privind anularea procesului-verbal și deciziei, repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și apelul

declarat de către Mocanu Serghei, și a fost menținută hotărârea Judecătoriei

Chișinău (sediul Centru) din 16 mai 2017

c o n s t a t ă :

La 1 februarie 2017 Mocanu Serghei s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a contestației

privind anularea procesului-verbal și deciziei, repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că la 14 iulie

2012 a depus în adresa Comisariatului de Poliție a Sectorului Râșcani contestația

împotriva procesului - verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare

din 10 august 2012, prin care a fost recunoscut vinovat și sancționat pentru

comiterea contravenției prevăzute de art.78 alin. (2) Cod contravențional,

legalitatea căruia nu a fost examinată până în prezent.

1

Mocanu Serghei a menționat că i-a fost încălcat dreptul la examinarea

contestației într-un termen rezonabil, prin durata excesivă a procesului.

Consideră că a fost prejudiciat moral, iar în argumentarea pretenției în cauză a

invocat că, instanța de judecată urmează să țină cont de practica Curții Europene

pentru Drepturile Omului care în cazuri similare a acordat cu titlu de daune morale

sume analogice.

În drept, reclamantul și-a întemeiat prezenta acțiune în baza art. 6 CEDO, art.

art. 5-7, 83, 85, 90, 94, 123, 166 și 167 ale CPC, art. art. 8, 11, 14, 1398, 1399,

1422 și 1423 ale Codului civil și Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011.

Solicită reclamantul, constatarea încălcării dreptului său la examinare în

termen rezonabil pentru perioada începând cu 17 iunie 2014 – 1 februarie 2017, a

contestației împotriva procesului – verbal cu privire la contravenție și a deciziei de

sancționare din 10 august 2012, prin care Mocanu Serghei a fost recunoscut

vinovat și sancționat pentru comiterea contravenției prevăzute de art.78 alin.(2) din

Codul contravențional și încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediului

Ministerului Justiției a sumei de 2 000 euro, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 16 mai 2017, acțiunea

a fost admisă parțial. S-a constatat ca fiind încălcat dreptul lui Mocanu Serghei la

examinare în termen rezonabil a contestației depuse de Mocanu Serghei împotriva

procesului-verbal cu privire la contravenție și deciziei agentului constatator din 10

august 2012, întocmite de către OOS al CPs Rîscani. S-a dispus încasarea din

bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Mocanu

Serghei a sumei de 5 000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral.

La 2 iunie 2017, Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii

instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei

Chișinău (sediul Centru) din 16 mai 2017, cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere integrală a acțiunii.

Ulterior, la 12 iunie 2017, Mocanu Serghei de asemenea a declarat apel

împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel,

modificarea hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 16 mai 2017 în

partea încasării prejudiciului moral cu majorarea acestuia până la suma de 2 000

euro.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017 a fost respins

apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și apelul declarat de

către Mocanu Serghei, și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul

Centru) din 16 mai 2017. (f.d. 137-148)

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. art.117 alin.

(1), 118 alin. (1), 121 și 130 alin. (1) CPC, art. 2 alin. (1)-(6), art. 4 alin. (1), (2) și

(3), art. 5 alin. (1) ale Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către

stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

care reglementează aspecte ce țin de probe și probațiune, precum și crearea unui

remediu intern eficient de apărare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a

2

cauzei și a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de

apel a reținut că prima instanță întemeiat a admis în parte acțiunea, acordându-i lui

Mocanu Serghei cu titlu de prejudiciu moral suma de 5 000 lei, pe care o consideră

reală și rezonabilă.

Instanța de apel a remarcat că în cadrul examinării cauzei amânări repetate au

parvenit la cererile de amânare a contestatorului Mocanu Serghei și că termenul

îndelungat de aflare a dosarului pe rolul instanței judecătorești, a rezultat inclusiv

din motivul restituirii pricinii la rejudecare.

Sub acest aspect, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că la 21

august 2012 a fost intentată cauza contravențională la contestația depusă de

Mocanu Serghei împotriva procesului-verbal din 10 august 2012 întocmit de CPs

Rîșcani, pe semnele comiterii a contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod

contravențional, iar prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 11

decembrie 2012, contestația a fost admisă, anulat procesul-verbal și decizia

agentului constatator, cu încetarea procesului contravențional, care prin decizia din

15 mai 2013 a Curții de Apel Chișinău a fost casată și remisă cauza la rejudecare.

Rejudecând cauza, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău prin hotărârea din 18

martie 2014 a respins contestația depusă de Mocanu Serghei, iar prin decizia Curții

de Apel Chișinău din 19 iunie 2014, hotărârea a fost casată și remisă cauza la

rejudecare.

La 19 septembrie 2014, rejudecând cauza contravențională, Judecătoria

Rîșcani, mun. Chișinău a respins contestația, iar prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 13 noiembrie 2014 a fost casată hotărârea și remisă cauza la

rejudecare.

Ulterior, prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 9 aprilie 2015

a fost respinsă contestația, iar prin decizia Curții de Apel Chișinuă din 27 mai 2015

a fost casată hotărârea și remisă cauza la rejudecare.

Ca rezultat, rejudecând cauza contravențională, Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău prin hotărârea din 15 iulie 2016 a admis contestația și a anulat procesul-

verbal cu privire la contravenție și decizia agentului constatator, dispunând

încetarea procesului contravențional, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din

23 septembrie 2016, hotărârea primei instanțe a fost casată, cauza fiind remisă la

rejudecare.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 20 februarie 2017 a

fost admisă contestația lui Mocanu Serghei, anulat procesul-verbal cu privire la

contravenție și decizia agentului constatator, cu încetarea procesului

contravențional, care prin decizia Curții de Apel Chișinău din 7 aprilie 2017 a fost

casată și remisă cauza la rejudecare.

Evidențiază instanțele de judecată ierarhic inferioare că începând cu

depunerea contestației la 21 august 2012 și până în prezent cauza contravențională

se află pe rolul instanței judecătorești, or, potrivit art. 454 alin. (1) Cod

contravențional, cauza contravențională se judecă în termen de 30 zile de la data

3

intrării dosarului în instanță.

Astfel, reieșind din faptul că rejudecarea cauzei denotă erori ale instanțelor

ierarhic inferioare care nu pot fi puse pe seama justițiabilului, instanța de apel a

reținut că dreptul părții la judecarea cauzei în termen rezonabil a fost încălcat. Or,

instanța investită cu judecarea cauzei are obligația de a asigura respectarea

termenului rezonabil la judecarea cauzei, inclusiv prin limitarea abuzurilor de

procedură a părților.

La acest segment, Curtea de Apel Chișinău a notat cu privire la alegațiile

invocate de Ministerul Justiției că contestarea hotărârii în ordinea prevăzută de

lege, ceea ce a avut drept consecință în mod repetat restituirea pricinii la

rejudecare, nu poate fi reținută ca comportament cu rea-credință al părții. Or, la o

nouă judecare a cauzei, instanța de judecată era obligată să țină cont de indicațiile

instanței ierarhic superioare și să înlăture omisiunile care au dus la casarea

hotărârii anterioare și să pronunță o hotărâre cu respectarea normelor de drept în

vigoare, a drepturilor și intereselor participanților la proces.

Ca rezultat, s-a stabilit incontestabil încălcarea dreptului la judecarea cauzei în

termen rezonabil, iar prin urmare instanța apreciază și gradul de prejudiciere a

reclamantului, concluzionând despre necesitatea acordării unei satisfacții echitabile

exprimate în echivalent bănesc în mărime de 5 000 lei, or, simpla constatare a

încălcării dreptului de către autoritățile statului, în anumite cazuri poate constitui o

satisfacție echitabilă pentru titularul dreptului încălcat.

La 6 decembrie 2017, Mocanu Serghei a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei instanței de

apel în partea încasării prejudiciului moral încasat, cu majorarea acestuia până la

suma de 2 000 euro.

În motivarea recursului a invocat parțial dezacordul cu decizia instanței de

apel, considerând-o în acea parte neîntemeiată și pasibilă de a fi modificată,

reiterând motivele de fapt și de drept invocate în cererea de apel.

A indicat că, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral nu s-a ținut cont de

practica CtEDO, care în cazuri similare a acordat cu titlu de daune morale sume de

la 600 euro până la 3000 euro.

Iar, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanța de judecată urma să

se conducă de practica CtEDO și recomandările CSJ nr.6 care indică că pentru

fiecare an de întârziere a examinării cauzei, instanța urmează a incasa cu titlu de

prejudiciu moral suma de 600 de euro. Or, neaplicarea practicii CtEDO și

recomandării CSJ nr.6 urmează a fi motivată, iar lipsa unei astfel de motivări

creează situații expuse incertitudine.

Astfel, consideră că instanța de fond i-a încălcat dreptul său la un proces

echitabil prevăzut de art.6 din CEDO, deoarece scopul de bază a unei justiției, îl

constituie satisfacerea echitabilă a drepturilor omului în cadru unui proces judiciar,

astfel încât repararea unei păgubi urmează a fi egală cu cheltuielile suportate

pentru remedierea pagubei cauzate.

Ca rezultat, sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama lui

4

și se apreciază individual pentru fiecare caz, luându-se în considerație argumentele

ambelor părți în proces și excluzându-se pretenții excesive și vădit exagerate.

Recurentul a indicat că, din jurisprudența CtEDO urmează că, în cazurile de

neexecutare, se constată că mărimea prejudiciului este de aproximativ de 600 euro

pentru 12 luni de întârziere și câte 300 euro pentru fiecare perioadă următoare de 6

luni de întârziere, astfel încât, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral,

instanța de judecată urma să se conducă de practica CtEDO și recomandările CSJ

nr.6 care indică că pentru fiecare an de întârziere a executării unei hotărâri

judecătorești, ceea ce denotă încasarea cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 2000

de euro.

La 29 decembrie 2017, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărârii

de respingere a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat că au fost încălcate și aplicate în mod eronat

normele de drept material și procedural, reiterând argumentele de fapt și de drept

invocate în cererea de apel.

A menționat că termenul rezonabil urmează a fi apreciat în coroborare și cu

alți termeni prevăzuți de legislația procesual - civilă, aceștia fiind stabiliți în

vederea asigurării desfășurării procesului cu respectarea unor principii

fundamentale ale dreptului procesual civil, cum ar fi, principiul disponibilității,

principiul contradictorialității și egalității în drepturi a participanților la proces,

reglementări prevăzute de art.26 și art. 27 din CPC, principii care în ansamblul lor

materializează dreptul părților la un proces echitabil.

Cu referire la art.4 al Legii nr.87, susține că hotărârea instanțelor de judecată

cu privire la acordarea sumei pecuniare cu titlu de prejudiciu moral este bazată pe

argumente declarative și formale, fără a dispune de careva suport probatoriu și

legal. Iar, pentru ca Mocanu Serghei să pretindă la repararea prejudiciului moral,

acesta urma să dovedească existența acestuia, prezentând probe veridice, pertinente

și concludente, or, nerespectarea principiului probațiunii, trebuie să aibă ca efect

respingerea solicitării.

Susține Ministerul Justiției că instanța de fond urma să țină cont de faptul că

la 13 iunie 2016 Mocanu Serghei s-a adresat în instanța de judecată cu o astfel de

cerere de chemare în judecată, care prin încheierea din 06 septembrie 2016 a fost

scoasă de pe rol din motivul neprezentării reclamantului.

Ulterior, la 19 octombrie 2016 în mod repetat a înaintat cererea de chemare în

judecată invocând aceleași temeiuri de fapt și de drept, iar la 13 decembrie 2016,

cererea a fost scoasă de pe rol din motivul neprezentării reclamantului. La 19

decembrie 2016, Mocanu Serghei din nou s-a adresat în instanța de judecată

cererea de chemare în judecată invocând constatarea încălcării dreptului la

examinarea în termen rezonabil a contestației și la 26 ianuarie 2017 din nou cererea

a fost scoasă de pe rol. Astfel, consideră că Mocanu Serghei, prin comportamentul

său intolerabil și lipsit de diligență, manifestat prin inacțiune sa inexplicabilă pe o

5

perioadă îndelungată, a contribuit direct la mărirea perioadei de referință, astfel

caracterizându-se și miza/interesul scăzut a acestuia în celeritatea examinării

cauzei contravenționale.

Astfel, făcând referire la comportamentul obstructiv și lipsit de diligență a lui

Mocanu Serghei, manifestat prin inacțiune inexplicabilă pe o perioadă îndelungată

de timp, ceea ce aduce la concluzia că ,,miza/interesul acestuia în celeritatea

examinării cauzei contravenționale înaintat este una scăzută”, consideră recurentul

că la caz, nu există nici un temei elocvent pentru dispunerea acordării satisfacției

echitabile sub formă de sumă pecuniară.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum rezultă din actele cauzei copia decizie instanței de apel din 9

noiembrie 2017, a fost expediată pentru cunoștință în adresa părților, inclusiv și în

adresa recurenților, Mocanu Serghei și Ministerul Justiției al Republicii Moldova

la 6 decembrie 2017, și respectiv, la 29 decembrie 2017 fapt ce se confirmă prin

copia scrisorii de însoțire nr. 17825. (f.d. 149)

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenții s-au conformat prevederilor

legale și au declarat recursurile la 6 decembrie 2017, și respectiv, la 29 decembrie

2017, în termen.

La 17 ianuarie 2018, în adresa lui Mocanu Serghei și Ministerul Justiției al

Republicii Moldova au fost expediate copiile de pe recurs cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Mocanu Serghei și Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu și-au

valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Mocanu Serghei și recursul

declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

6

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Mocanu Serghei și

recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Mocanu Serghei și recursul

declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

7

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Mocanu Serghei și recursul declarat de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

8