2ra-2275/18 — Constatarea încălcării dreptului la informatie

Dosarul nr. 2ra-2275/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător: N. Arabadji

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: L. Bulgac, S. Gîrbu, Gr. Dașchevici

ÎNCHEIERE

14 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Ion Căpățînă, în

interesele Verei Caraușenco,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Verei Caraușenco

către APLP 52/163 mun. Chișinău cu privire la constatarea faptului de

nesoluționare în termen legal a cererii, obligarea eliberării copiilor procesului-

verbal al adunării generale a APLP și a listelor locatarilor semnatari participanți la

adunarea generală,

împotriva deciziei din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel a avocatului Ion Căpățînă, în interesele Verei

Caraușenco, și menținută hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani de admitere parțială a acțiunii,

constată:

La 20 decembrie 2016, Vera Caraușenco s-a adresat cu cerere de chemare

judecată împotriva APLP nr. 52/163 COOP privind constatarea faptului de

nesoluționare în termen legal a cererii depuse la 18.10.2016; obligarea eliberării

copiilor procesului-verbal al adunării generale a APLP nr. 52/163 COOP din

ianuarie 2016, a listelor locatarilor semnatari participanți la adunarea generală din

ianuarie 2016 și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la 19.06.2015,

potrivit procesului-verbal al adunării generale al APLP nr. 52/163 a fost aleasă

comisia de revizie în cadrul asociației date, în următoarea componență: Vera

Caraușenco, Silvia Batsov-Zgradan și Inga Burac. Această comisie urma să

întreprindă o investigație financiară în cadrul APLP 52/163 în legătură cu apariția

de suspiciuni și să prezinte un raport financiar la următoarea dată a adunării

generale.

Pe parcursul a mai multor luni de zile în pofida dificultăților create de către

administrația asociației, totuși au fost depistate careva abateri grave și au fost

sesizate organele de drept unde s-a dispus intentarea unui dosar penal în privința

administratorului Ciorap Tudor în baza art. 191 Cod penal, care la moment este în

plină desfășurare la faza urmăririi penale.

La 19.01.2015, a fost realeasa comisia de cenzuri. Ulterior, când s-a

descoperit faptul dat, la 18.10.2016, Caraușenco Vera a depus o cerere prealabilă

administratorului Ciorap Tudor, să i se elibereze o copie a procesului-verbal de

realegere a noii componențe a comisiei de revizuire și o copie a listelor semnatare

care au participat la această adunare secretă pentru a le contesta potrivit legislației,

care până la momentul de față reclamanta nu a primit nici un răspuns.

Consideră că aceste acte solicitate, sunt cu abateri grave de la legislație, de la

normele statutului de constituire și urmează a fi declarate nule cu menținerea

procesului-verbal al adunării generale al APLP 52/163 din 19.01.2015.

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată înaintată de Vera Caraușenco împotriva APLP nr.

52/163 COOP, a fost admisă parțial. S-a constatat faptul nesoluționării, și s-a

obligat administratorul APLP nr. 52/163 COOP să-i elibereze Verei Caraușenco

copiile procesului-verbal al adunării generale a APLP nr. 52/163 COOP din

ianuarie 2016 și a listelor locatarilor semnatari participanți la adunarea generală din

ianuarie 2016. În rest, cererea de chemare în judecată, s-a respins ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 05 decembrie 2017, avocatul

Căpățînă Ion, în interesele apelantei Caraușenco Vera, a contestat cu apel hotărârea

din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea

parțială a acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a admite integral

acțiunea.

Prin decizia din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, apelul a fost respins

și menținută hotărârea primei instanțe.

La 03.09.2018, avocatul Ion Căpățînă, în interesele Verei Caraușenco, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului a indicat că ei nu sunt de acord cu decizia instanței de

apel și cu hotărârea primei instanțe parțial, care urmează a fi casată în partea

respingerii cererii reclamantei cu privire la obligarea administratorului de a elibera

copia statutului de constituire a APLP nr. 52/163 COOP.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 07 iunie 2018 a

Curții de Apel Chișinău și casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 07

iunie 2018 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 07 iulie 2018

(f. d. 72). Date despre recepționarea deciziei contestate la materialele dosarului

lipsesc. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

avocatul Ion Căpățînă, în interesele Verei Caraușenco, neîntemeiat și care urmează

a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de avocatul Ion Căpățînă, în interesele Verei

Caraușenco, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute

prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în

mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii

ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs depusă de către avocatul Ion Căpățînă, în interesele

Verei Caraușenco.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către avocatul Ion Căpățînă, în

interesele Verei Caraușenco.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu