Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 14.11.2018
inadmisibil

2ra-2275/18 — Constatarea încălcării dreptului la informatie

HOTĂRÂRE
14.11.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Constatarea încălcării dreptului la informatie
Temei legal
Temeiurile declararii recursului
Citează această cauză
2ra-2275/18 — Constatarea încălcării dreptului la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-2275/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător: N. Arabadji Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: L. Bulgac, S. Gîrbu, Gr. Dașchevici ÎNCHEIERE 14 noiembrie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Ion Căpățînă, în interesele Verei Caraușenco, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Verei Caraușenco către APLP 52/163 mun.

Chișinău cu privire la constatarea faptului de nesoluționare în termen legal a cererii, obligarea eliberării copiilor procesului- verbal al adunării generale a APLP și a listelor locatarilor semnatari participanți la adunarea generală, împotriva deciziei din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel a avocatului Ion Căpățînă, în interesele Verei Caraușenco, și menținută hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani de admitere parțială a acțiunii, constată: La 20 decembrie 2016, Vera Caraușenco s-a adresat cu cerere de chemare judecată împotriva APLP nr. 52/163 COOP privind constatarea faptului de nesoluționare în termen legal a cererii depuse la 18.10.2016; obligarea eliberării copiilor procesului-verbal al adunării generale a APLP nr. 52/163 COOP din ianuarie 2016, a listelor locatarilor semnatari participanți la adunarea generală din ianuarie 2016 și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la 19.06.2015, potrivit procesului-verbal al adunării generale al APLP nr. 52/163 a fost aleasă comisia de revizie în cadrul asociației date, în următoarea componență: Vera Caraușenco, Silvia Batsov-Zgradan și Inga Burac. Această comisie urma să întreprindă o investigație financiară în cadrul APLP 52/163 în legătură cu apariția de suspiciuni și să prezinte un raport financiar la următoarea dată a adunării generale. Pe parcursul a mai multor luni de zile în pofida dificultăților create de către administrația asociației, totuși au fost depistate careva abateri grave și au fost sesizate organele de drept unde s-a dispus intentarea unui dosar penal în privința administratorului Ciorap Tudor în baza art. 191 Cod penal, care la moment este în plină desfășurare la faza urmăririi penale.

La 19.01.2015, a fost realeasa comisia de cenzuri. Ulterior, când s-a descoperit faptul dat, la 18.10.2016, Caraușenco Vera a depus o cerere prealabilă administratorului Ciorap Tudor, să i se elibereze o copie a procesului-verbal de realegere a noii componențe a comisiei de revizuire și o copie a listelor semnatare care au participat la această adunare secretă pentru a le contesta potrivit legislației, care până la momentul de față reclamanta nu a primit nici un răspuns. Consideră că aceste acte solicitate, sunt cu abateri grave de la legislație, de la normele statutului de constituire și urmează a fi declarate nule cu menținerea procesului-verbal al adunării generale al APLP 52/163 din 19.01.2015.

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea de chemare în judecată înaintată de Vera Caraușenco împotriva APLP nr. 52/163 COOP, a fost admisă parțial. S-a constatat faptul nesoluționării, și s-a obligat administratorul APLP nr. 52/163 COOP să-i elibereze Verei Caraușenco copiile procesului-verbal al adunării generale a APLP nr. 52/163 COOP din ianuarie 2016 și a listelor locatarilor semnatari participanți la adunarea generală din ianuarie 2016. În rest, cererea de chemare în judecată, s-a respins ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 05 decembrie 2017, avocatul Căpățînă Ion, în interesele apelantei Caraușenco Vera, a contestat cu apel hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea parțială a acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a admite integral acțiunea.

Prin decizia din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, apelul a fost respins și menținută hotărârea primei instanțe. La 03.09.2018, avocatul Ion Căpățînă, în interesele Verei Caraușenco, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel. În motivarea recursului a indicat că ei nu sunt de acord cu decizia instanței de apel și cu hotărârea primei instanțe parțial, care urmează a fi casată în partea respingerii cererii reclamantei cu privire la obligarea administratorului de a elibera copia statutului de constituire a APLP nr. 52/163 COOP. Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 07 iunie 2018 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 07 iulie 2018 (f. d. 72). Date despre recepționarea deciziei contestate la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în termen. Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către avocatul Ion Căpățînă, în interesele Verei Caraușenco, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de avocatul Ion Căpățînă, în interesele Verei Caraușenco, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de către avocatul Ion Căpățînă, în interesele Verei Caraușenco. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către avocatul Ion Căpățînă, în interesele Verei Caraușenco. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-11-28
0,93
3ra-1413/18 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-1413/2018 prima instanţă, Judecătoria Chişinău, sediul Central (jud: R. Ţurcan) instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău (jud: L. Bulgac, S. Gîrbu, G. Daşchevici) D E C I Z I E 28 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil
CSJ 2018-11-07
0,93
3ra-1384/18 — Constatarea încălcării dreptului la informatie
Dosarul nr. 3ra–1384/18 Instanța de fond: Judecătoria Chişinău (sediul Rîșcani), (jud. C. Vîrlan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu) Î N C H E I E R E 07 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiu
CSJ 2018-12-12
0,93
3ra-1140/18 — obligarea eliberarii informatiei si repararea prejudiciului moral
Dosarul nr.3ra-1140/2018 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (S. Stratan) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton) Î N C H E I E R E 12 decembrie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial
CSJ 2019-03-13
0,93
3ra-301/19 — recunoasterea ca fiind ilegal refuzul de a prezenta informatia solicitata si obligarea eliberarii informatiei solicitate.
Dosarul nr. 3ra-301/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (D. Crigan) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, E. Palanciuc, A. Malîi) Î N C H E I E R E 13 martie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi
CSJ 2018-03-14
0,93
2ac-26/18 — constatarea dreptului la informatie, obligarea examinării cererii, repararea prejudiciului moral
dosarul nr. 2ac-26/18 Î N C H E I E R E 14 martie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova, judecători
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă