2ra-1864/18 — repararea prejudiciului material și moral

2ra-1864/18 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1864/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: V. Puica)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Iu. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)

DECIZIE

07 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Dumitru Visternicean, Dumitru Mardari

Nicolae Craiu, Nina Vascan

examinând, fară înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de

Zvereanschi Artiom,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Efros Larisa, în

interesele minorei XXXXX, împotriva lui Zvereanschi Artiom cu privire la repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Zvereanschi Artiom și menținută hotărârea din 22 ianuarie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 04 mai 2017, Efros Larisa, în interesele minorei XXXXX, a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Zvereanschi Artiom cu privire la repararea

prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că la 17 martie 2017, fiica sa minoră

XXXXX a fost tamponată pe trecerea de pietoni din s. Ratuș, rnul Criuleni de

automobilul condus de Zvereanschi Artiom. Prin procesul-verbal cu privire la

contravenție din 14 aprilie 2017, pârâtul a fost recunoscut vinovat de comiterea

contravenției prevăzute de art. 242 alin. (2) Cod contravențional - încălcarea de către

conducătorul de vehicul a regulilor de circulație rutieră soldată cu cauzarea de vătămări

corporale ușoare victimei, fiind sancționat cu amendă în mărime de 1500 de lei.

Efros Larisa a indicat că imediat după producerea accidentului, fiica sa a fost

transportată la o instituție medicală, unde în urma examenului medical s-a constatat la

aceasta XXXXX. Potrivit raportului de constatare nr. 94D din 13 aprilie 2017, leziunile

corporale cauzate victimei se califică ca vătămare neînsemnată. Peste câteva zile de la

accident, XXXXX s-a simțit rău, iar la 24 martie 2017 au consultat repetat medicul, care

a indicat în fișa medicală un diagnostic mai grav – XXXXX. Medicul le-a recomandat

consultarea mai multor specialiști, care la rândul lor i-au prescris tratament fiicei,

suportând cheltuieli în sumă de 2082,65 de lei, compuse din 90 de lei – consultarea

1

neurologică, 143 de lei – consultarea psihologului, 152 de lei – servicii medicale și

1718,03 – cheltuieli pentru medicamente, toate fiind confirmate corespunzător prin

bonuri de plată.

Reclamanta a susținut că s-a adresat către Zvereanschi Artiom cu solicitarea

reparării prejudiciului cauzat, însă ultimul nu a reacționat. Consideră că, în temeiul

prevederilor art. 45 alin. (1) din Codul contravențional și 1398 alin. (1) din Codul civil,

pârâtul este obligat să compenseze cheltuielile pentru tratamentul fiicei XXXXX,

întrucât necesitatea tratamentului a survenit în urma comportamentului ilicit al acestuia

și anume, prin săvârșirea contravenției. De asemenea, pentru deplasarea la consultațiile

medicale la instituțiile din or. Criuleni și Chișinău, a suportat cheltuieli pentru

combustibil în sumă de 400 de lei, precum și fiicei i-a fost deteriorată scurta în care era

îmbrăcată la momentul tamponării, care nu mai poate fi reparată.

Efros Larisa a declarat că prin contravenția săvârșită, dânsei și fiicei le-au fost

cauzate suferințe fizice și psihice, fapt dedus inclusiv și din diagnosticul medicului, care

a indicat existența XXXXX. În urma accidentului, fiica sa a devenit neliniștită, plânge

des, are coșmaruri, senzații de frică și anxietate.

Reclamanta a solicitat încasarea din contul pârâtului a sumei de 3036,65 de lei cu

titlu de prejudiciu material, compus din cheltuieli pentru consultații și medicamente –

2082 de lei, cheltuieli suportate în legătură cu deteriorarea scurtei– 600 de lei și

cheltuieli de transport – 400 de lei, sumei de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și

a cheltuielilor de asistență juridică – 500 de lei, achitate pentru întocmirea cererii de

chemare în judecată conform bonului de plată seria ET nr. 0093485 din 03 mai 2017.

Prin hotărârea din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

acțiunea a fost admisă parțial și s-a încasat din contul lui Zvereanschi Artiom în

beneficiul Larisei Efros suma de 3036,65 de lei cu titlu de prejudiciu material, 15000 de

lei – prejudiciu moral și 500 de lei – cheltuieli de judecată, în total 18536,65 de lei. S-a

încasat din contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul statului suma de 250 de lei cu

titlu de taxă de stat.

Prin decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Zvereanschi Artiom și menținută hotărârea din 22 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

La 16 iulie 2018, Zvereanschi Artiom a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 15 mai 2018 a Curții de

Apel Chișinău și hotărârii din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În susținerea recursului, recurentul a invocat că instanțele ierarhic inferioare

eronat au reținut în calitate de probă trimiterea-extras din 24 martie 2017, cu

diagnosticul – XXXXX, eliberată de Institutul mamei și copilului mun. Chișinău,

deoarece este în contradicție cu raportul de constatare nr. 94 D din 13 aprilie 2017,

potrivit căruia leziunile corporale cauzate XXXXX sunt calificate ca vătămări

neînsemnate, ce nu cauzează prejudiciu sănătății. Astfel, pretinsele probe cu privire la

cheltuielile suportate de către Efros Larisa în perioada de după data de 24 martie 2017,

nu reflectă circumstanțele care urmează a fi demonstrate în speță și nu pot servi ca temei

pentru repararea prejudiciului cauzat în rezultatul accidentului rutier din 17 martie 2017.

Zvereanschi Artiom a indicat ca neîntemeiată și pretenția privind încasarea

costului scurtei deteriorate, or, materialele procedurii contravenționale nu conțin nicio

2

mențiune cu privire la prejudiciul material cauzat victimei. La fel, consideră că nu a fost

demonstrată legătura cauzală între fapta ilicită constatată prin contravenție și prejudiciul

moral invocat de către intimata-reclamantă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel

Chișinău redactată integral, a fost expediată în adresa recurentului Zvereanschi Artiom

la 06 iunie 2018 potrivit scrisorii de însoțire nr. 6501 (f.d. 103), lipsind date cu privire la

recepționarea acesteia.

În circumstanțele relevate, recursul declarat de Zvereanschi Artiom la 16 iulie

2018 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La 09 august 2018, în adresa intimatei Efros Larisa a fost expediată copia

recursului declarat de Zvereanschi Artiom cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței la recurs.

La 17 septembrie 2018, Efros Larisa a depus referință, solicitând respingerea

recursului declarat de Zvereanschi Artiom cu menținerea deciziei din 15 mai 2018 a

Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, pe care le consideră legale și întemeiate. Indică intimata că argumentele

invocate de către recurent în susținerea poziției sale sunt neîntemeiate, deoarece se

combat cu circumstanțele care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanțele

ierarhic inferioare, având la bază cumulul de probe administrate și apreciate cu

respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept.

Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Zvereanschi Artiom a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, prezentul recurs se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat și obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea reparării

prejudiciului material și pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, iar în partea

reparării prejudiciului moral și încasării cheltuielilor de judecată decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe urmează a fi modificate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Materialele cauzei atestă că prin procesul-verbal cu privire la contravenție din 14

aprilie 2017, s-a constatat că la 17 martie 2017 conducătorul de vehicul Zvereanschi

Artiom a încălcat regulile de circulație rutieră și a tamponat pietonul XXXXX,

cauzându-i vătămări corporale neînsemnate. Prin decizia agentului constatator din

aceeși dată, Zvereanschi Artiom a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției

prevăzute de art. 242 alin. (2) Cod contravențional - încălcarea de către conducătorul de

vehicul a regulilor de circulație rutieră soldată cu cauzarea de vătămări corporale ușoare

victimei, fiind sancționat cu amendă în mărime de 1500 de lei (f.d. 18).

Conform trimiterii-extras din 18 martie 2017, minora XXXXX a fost internată în

3

perioada 17 – 18 martie 2017 cu diagnosticul XXXXX, iar prin trimiterea-extras din 24

martie 2017, emisă de neurologul de la Institutul Mamei și Copilului, victimei i-a fost

stabilită diagnoza XXXXX, fiindu-i prescris tratament (f.d. 21-22). Potrivit certificatului

medical din 28 aprilie 2017, eliberat de psiholog, minorei i-a fost recomandat un

tratament neurologic, fiind stabilit diagnosticul complet – XXXXX (f.d. 23).

Potrivit raportului de constatare nr. 94D din 13 aprilie 2017, în urma examinării

medicale a XXXXX au fost depistate XXXXX, leziuni corporale calificate ca vătămare

neînsemnată (f.d. 16-17).

Prin prezenta cerere de chemare în judecată, Larisa Efros, reprezentantul legal al

minorei XXXXX, a solicitat încasarea din contul lui Artiom Zvereanschi a sumei

3036,65 de lei cu titlu de prejudiciu material, compus din cheltuieli pentru consultații și

medicamente – 2082 de lei, cheltuieli suportate în legătură cu deteriorarea scurtei– 600

de lei și cheltuieli de transport – 400 de lei, sumei de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral și a cheltuielilor de asistență juridică – 500 de lei.

Conform art. 15 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414 din 22 decembrie 2006,

asigurătorul acordă despăgubiri dacă prejudiciile s-au produs din culpa asiguratului sau a

utilizatorului de autovehicul. În caz de vătămare corporală sau deces, despăgubirile de

asigurare se acordă atât pentru persoanele aflate în afara autovehiculului care a produs

accidentul, cît și pentru persoanele aflate în acel autovehicul, cu excepția utilizatorului

său.

Potrivit art. 20 alin. (1), (3) și (5) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, drepturile persoanei păgubite

prin accident produs pe teritoriul Republicii Moldova de autovehicul aflat în posesiunea

asiguratului se exercită față de asigurătorul de răspundere civilă auto direct, la sediul

acestuia, sau prin reprezentantul de despăgubiri, în limitele răspunderii asigurătorului

prevăzute în prezenta lege. Persoana păgubită poate să adreseze cerere de despăgubire

direct asigurătorului de răspundere civilă auto sau reprezentantului de despăgubiri

desemnat de acesta, indiferent de faptul că asiguratul a executat sau nu obligația de

înștiințare prevăzută la art.18 alin.(1) lit. c). Drepturile persoanei păgubite prin accident

de autovehicul în care autorul și/sau autovehiculul au rămas neidentificați sau posesorul

autovehiculului nu are încheiată asigurare obligatorie de răspundere civilă auto se

exercită față de Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, iar despăgubirile se

achită în conformitate cu art.14. În acest caz, drepturile și obligațiile privind dosarul de

daune, constatarea pagubelor, stabilirea și plata despăgubirilor, prevăzute de prezenta

lege pentru asigurător, se vor atribui și Biroului Național al Asigurătorilor de

Autovehicule.

Potrivit art. 31 alin. (1) lit. b) din aceeași Lege, una din atribuțiile principale ale

Biroului Național este să administreze și să utilizeze mijloacele Fondului de protecție a

victimelor străzii și cele ale Fondului de compensare, constituite conform prezentei legi.

Prin urmare, raportând prevederile legale citate supra la cazul speței, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră drept eronată soluția primei instanțe, menținută fără modificări de către

instanța de apel, privind admiterea acțiunii în partea reparării prejudiciului material, cu

dispunerea încasării directe din contul recurentului-pârât Zvereanschi Artiom în

beneficiul Larisei Efros a sumei de 3036,65 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat

4

XXXXX în rezultatul vătămării corporale.

Or, legislația în vigoare expres stipulează că drepturile persoanei păgubite prin

accident produs de autovehicul aflat în posesiunea asiguratului se exercită direct față de

asigurătorul de răspundere civilă auto, iar în cazul în care posesorul autovehiculului nu

are încheiată asigurare obligatorie de răspundere civilă auto se exercită față de Biroul

Național al Asigurătorilor de Autovehicule, care este responsabil și competent să achite

persoanelor păgubite despăgubirile de asigurare cauzate prin accidente din Fondul de

protecție a victimelor străzii, pe care Biroul îl administrează și-l utilizează în acest sens.

Astfel, în condițiile legii, intimata-pârâtă Efros Larisa urma să se adreseze cu cerere

privind repararea prejudiciului material nemijlocit față de asigurătorul de răspundere

civilă auto sau, în cazul în care Zvereanschi Artiom nu are încheiată asigurare

obligatorie de răspundere civilă auto – față de Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicule, care gestionează și soluționează astfel de categorii de dosare de daună, și

nicidecum direct față de persoana vinovată de producerea accidentului rutier din 17

martie 2017 soldat cu cauzarea de vătămări corporale ușoare victimei – Zvereanschi

Artiom.

În conformitate cu art. 59 alin. (1) din Codul de procedură civilă, parte în proces

(reclamant sau pârât) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul

intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios.

În contextul expus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că acțiunea civilă cu privire la repararea

prejudiciului material este îndreptată împotriva unui pârât necorespunzător, având în

vedere faptul că legislația în vigoare expres stipulează că responsabil de compensarea

despăgubirilor de asigurare cauzate prin accidente produse de autovehicule este

asigurătorul de răspundere civilă auto sau, după caz, Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicule, fapt ce denotă că recurentul-pârât Zvereanschi Artiom nu este subiect al

raportului material litigios.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia din 15 mai 2018 a

Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, în partea încasării din contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul Larisei Efros

a sumei de 3036,65 de lei cu titlu de prejudiciu material, cu pronunțarea în această parte

a unei hotărâri noi de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

Referitor la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

următoarele.

Potrivit art. 16 alin. (1) lit. l) și alin. (2) din Legea cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414 din 22

decembrie 2006, asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru sumele de recuperare a

pagubei morale rezultate din accident. Pentru recuperarea daunelor excluse din

asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto conform alin. (1), persoana păgubită este

în drept să intenteze în instanță de judecată acțiune civilă împotriva persoanei

răspunzătoare de producerea accidentului.

Conform art. 45 alin. (1) din Codul contravențional, dacă prin contravenție a fost

cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-și valorifice pretențiile civile

în procedură civilă.

5

Din prevederile legale citate supra rezultă că întru valorificarea dreptului de a cere

în ordine contencioasă compensarea pagubei cauzate prin contravenție urmează să fie

cumulate două condiții necesar-obligatorii, și anume să existe fapta contravențională și

prejudiciul cauzat în rezultatul săvârșirii acesteia.

Conform art. 1398 alin. (1) din Codul civil, cel care acționează față de altul în mod

ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute

de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Reieșind din prevederile art. 1422 alin. (1) și (2) din Codul civil, în cazul în care

persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce

atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de

legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația

prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența

și întinderea prejudiciului patrimonial.

Conform art. 1423 alin. alin. (1) și (2) din Codul civil, mărimea compensației

pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de

caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de

gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a

răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei

vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de

judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și

statutul social al persoanei vătămate.

După cum a fost constatat supra, prin decizia agentului constatator din 14 aprilie

2017, Zvereanschi Artiom a fost recunoscut vinovat de săvârșirea faptei

contravenționale prevăzute de art. 242 alin. (2) Cod contravențional – încălcarea de către

conducătorul de vehicul a regulilor de circulație rutieră soldată cu cauzarea de vătămări

corporale ușoare victimei, fiind sancționat cu amendă în mărime de 1500 de lei.

Analizând circumstanțele enunțate în raport cu normele de drept supra citate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție apreciază ca fiind justă concluzia instanțelor ierarhic inferioare de încasare din

contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul Larisei Efros a despăgubirii morale,

deoarece drepturile nepatrimoniale și alte valori nemateriale sunt apărate în cazurile și în

modul prevăzut de legislația civilă, cât și de alte legi speciale, la cazul speței de Codul

contravențional și Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru

pagube produse de autovehicule nr. 414 din 22 decembrie 2006.

Or, prejudiciul moral a cărei compensare o solicită intimata-reclamantă Efros

Larisa, în calitate de reprezentant al persoanei prejudiciate, a fost cauzat în rezultatul

acțiunilor ilicite contravenționale săvârșite de către Zvereanschi Artiom, a cărei vină a

fost stabilită cu certitudine prin decizia agentului constatator.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că instanțele ierarhic inferioare incorect au determinat

mărimea compensației pentru prejudiciul moral cauzat XXXXX, suma de 15 000 de lei

fiind exagerată comparativ cu caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice

cauzate victimei.

Astfel, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral

este criteriul echității, care exprimă că compensația trebuie să prezinte o justă și integrală

despăgubire.

6

Conform Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertății

Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească

o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât acestea să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și

nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

În acest context și având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a

prejudiciului moral, suferințele morale cauzate minorei, instanța de recurs apreciază că

la caz, sunt motive de a micșora cuantumul prejudiciului moral stabilit de instanțele

judecătorești de la suma de 15 000 de lei până la 10 000 de lei, sumă care, în opinia

instanței de recurs, poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce satisfacție echitabilă

persoanei vătămate, la caz XXXXX, reprezentată de mama Larisa Efros.

La determinarea mărimii prejudiciului moral, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ia în considerare și

comportamentul recurentului-pârât Zvereanschi Artiom, care, potrivit explicațiilor atât

ale victimei, cât și ale martorului audiat de către agentul constatator, a acordat ajutor

XXXXX în urma accidentului și a transportat-o la Spitalul de Urgență, necătând la faptul

că ultima susținea că nu s-a lovit tare și nu este nevoie de a fi transportată la spital,

precum și faptul că leziunile corporale au fost calificate ca vătămare neînsemnată.

Prin urmare, cuantumul prejudiciului moral încasat de instanțele ierarhic inferioare

este vădit disproporționat și mărit în raport cu circumstanțele stabilite în speță, la

determinarea cuantumului acestuia urmând a fi respectat criteriul echității, care

presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și

echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât să asigure efectiv o compensare

suficientă a prejudiciului moral cauzat, cu menținerea echilibrului între daunele efectiv

pricinuite și suma acordată.

Deci, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că suma de 10 000 lei este în măsură de a atenua

suferințele psihice și fizice cauzate XXXXX, fiind una echitabilă și suficientă pentru

prejudiciul moral suferit de către aceasta.

Afară de aceasta, se reține că intimata-reclamantă Efros Larisa a solicitat

compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 500 de lei, sumă achitată pentru

întocmirea cererii de chemare în judecată conform bonului de plată seria ET nr. 0093485

din 03 mai 2017 (f.d. 30).

În conformitate cu art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții care a

avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă

parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporționala părții admise din

pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Astfel, ținând cont de faptul că acțiunea înaintată de Larisa Efros este întemeiată

doar parțial, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a-i compensa cheltuielile de judecată parțial, cu

modificarea deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 22

ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în partea încasării din contul lui

Zvereanschi Artiom în beneficiul Larisei Efros a cheltuielilor de judecată, prin

micșorarea cuantumului sumei de la 500 de lei până la 250 de lei, precum și în partea

7

încasării din contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul statului a taxei de stat de la 250

de lei până la 100 de lei (taxa de stat pentru pretenția nepatrimonială).

Din considerentele menționate și având în vedere că instanțele ierarhic inferioare

eronat au admis acțiunea în partea reparării prejudiciului material, precum și au

determinat mărimea compensației pentru prejudiciul moral eventual suferit de către

partea vătămată fără aprecierea în modul cuvenit a tuturor circumstanțelor în care acesta

a fost cauzat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Zvereanschi

Artiom, a casa decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 22

ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central în partea reparării prejudiciului

material, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca

fiind neîntemeiată și a modifica decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central prin micșorarea

cuantumului sumelor încasate din contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul Larisei

Efros cu titlu de prejudiciu moral de la 15 000 de lei până la 10 000 de lei și cu titlu de

cheltuieli de judecată de la 500 de lei până la 250 de lei, precum și în partea încasării

taxei de stat din contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul statului de la 250 de lei până

la 100 de lei.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Zvereanschi Artiom.

Se casează decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 22

ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Efros Larisa, în interesele minorei XXXXX, împotriva

lui Zvereanschi Artiom cu privire la repararea prejudiciului material și moral, în partea

încasării din contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul Larisei Efros a sumei de

3036,65 de lei cu titlu de despăgubiri materiale și se pronunță în această parte o hotărâre

nouă, prin care:

Se respinge acțiunea depusă de Efros Larisa, în interesele minorei Popov Angela,

împotriva lui Zvereanschi Artiom cu privire la repararea prejudiciului material, ca fiind

neîntemeiată.

Se modifică decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 22

ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în partea reparării prejudiciului

moral și încasării cheltuielilor de judecată, prin micșorarea cuantumului sumelor

încasate din contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul Larisei Efros cu titlu de

prejudiciu moral de la 15 000 de lei până la 10 000 (zece mii) de lei și cu titlu de

cheltuieli de judecată de la 500 de lei până la 250 (două sute cincizeci) de lei, precum și

în partea încasării din contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul statului a taxei de stat

de la 250 de lei până la 100 (o sută) de lei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Iulia Sîrcu

8

judecătorii Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Nina Vascan

9