2ra-1864/18 — repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ra-1864/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: V. Puica) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Iu. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru) DECIZIE 07 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Dumitru Visternicean, Dumitru Mardari Nicolae Craiu, Nina Vascan examinând, fară înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de Zvereanschi Artiom, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Efros Larisa, în interesele minorei XXXXX, împotriva lui Zvereanschi Artiom cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Zvereanschi Artiom și menținută hotărârea din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, c o n s t a t ă : La 04 mai 2017, Efros Larisa, în interesele minorei XXXXX, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Zvereanschi Artiom cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că la 17 martie 2017, fiica sa minoră XXXXX a fost tamponată pe trecerea de pietoni din s. Ratuș, rnul Criuleni de automobilul condus de Zvereanschi Artiom. Prin procesul-verbal cu privire la contravenție din 14 aprilie 2017, pârâtul a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 242 alin. (2) Cod contravențional - încălcarea de către conducătorul de vehicul a regulilor de circulație rutieră soldată cu cauzarea de vătămări corporale ușoare victimei, fiind sancționat cu amendă în mărime de 1500 de lei. Efros Larisa a indicat că imediat după producerea accidentului, fiica sa a fost transportată la o instituție medicală, unde în urma examenului medical s-a constatat la aceasta XXXXX.

Potrivit raportului de constatare nr. 94D din 13 aprilie 2017, leziunile corporale cauzate victimei se califică ca vătămare neînsemnată. Peste câteva zile de la accident, XXXXX s-a simțit rău, iar la 24 martie 2017 au consultat repetat medicul, care a indicat în fișa medicală un diagnostic mai grav – XXXXX. Medicul le-a recomandat consultarea mai multor specialiști, care la rândul lor i-au prescris tratament fiicei, suportând cheltuieli în sumă de 2082,65 de lei, compuse din 90 de lei – consultarea 1 neurologică, 143 de lei – consultarea psihologului, 152 de lei – servicii medicale și 1718,03 – cheltuieli pentru medicamente, toate fiind confirmate corespunzător prin bonuri de plată. Reclamanta a susținut că s-a adresat către Zvereanschi Artiom cu solicitarea reparării prejudiciului cauzat, însă ultimul nu a reacționat.

Consideră că, în temeiul prevederilor art. 45 alin. (1) din Codul contravențional și 1398 alin. (1) din Codul civil, pârâtul este obligat să compenseze cheltuielile pentru tratamentul fiicei XXXXX, întrucât necesitatea tratamentului a survenit în urma comportamentului ilicit al acestuia și anume, prin săvârșirea contravenției. De asemenea, pentru deplasarea la consultațiile medicale la instituțiile din or. Criuleni și Chișinău, a suportat cheltuieli pentru combustibil în sumă de 400 de lei, precum și fiicei i-a fost deteriorată scurta în care era îmbrăcată la momentul tamponării, care nu mai poate fi reparată. Efros Larisa a declarat că prin contravenția săvârșită, dânsei și fiicei le-au fost cauzate suferințe fizice și psihice, fapt dedus inclusiv și din diagnosticul medicului, care a indicat existența XXXXX.

În urma accidentului, fiica sa a devenit neliniștită, plânge des, are coșmaruri, senzații de frică și anxietate. Reclamanta a solicitat încasarea din contul pârâtului a sumei de 3036,65 de lei cu titlu de prejudiciu material, compus din cheltuieli pentru consultații și medicamente – 2082 de lei, cheltuieli suportate în legătură cu deteriorarea scurtei– 600 de lei și cheltuieli de transport – 400 de lei, sumei de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de asistență juridică – 500 de lei, achitate pentru întocmirea cererii de chemare în judecată conform bonului de plată seria ET nr. 0093485 din 03 mai 2017. Prin hotărârea din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, acțiunea a fost admisă parțial și s-a încasat din contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul Larisei Efros suma de 3036,65 de lei cu titlu de prejudiciu material, 15000 de lei – prejudiciu moral și 500 de lei – cheltuieli de judecată, în total 18536,65 de lei.

S-a încasat din contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul statului suma de 250 de lei cu titlu de taxă de stat. Prin decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Zvereanschi Artiom și menținută hotărârea din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. La 16 iulie 2018, Zvereanschi Artiom a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În susținerea recursului, recurentul a invocat că instanțele ierarhic inferioare eronat au reținut în calitate de probă trimiterea-extras din 24 martie 2017, cu diagnosticul – XXXXX, eliberată de Institutul mamei și copilului mun.

Chișinău, deoarece este în contradicție cu raportul de constatare nr. 94 D din 13 aprilie 2017, potrivit căruia leziunile corporale cauzate XXXXX sunt calificate ca vătămări neînsemnate, ce nu cauzează prejudiciu sănătății. Astfel, pretinsele probe cu privire la cheltuielile suportate de către Efros Larisa în perioada de după data de 24 martie 2017, nu reflectă circumstanțele care urmează a fi demonstrate în speță și nu pot servi ca temei pentru repararea prejudiciului cauzat în rezultatul accidentului rutier din 17 martie 2017. Zvereanschi Artiom a indicat ca neîntemeiată și pretenția privind încasarea costului scurtei deteriorate, or, materialele procedurii contravenționale nu conțin nicio 2 mențiune cu privire la prejudiciul material cauzat victimei.

La fel, consideră că nu a fost demonstrată legătura cauzală între fapta ilicită constatată prin contravenție și prejudiciul moral invocat de către intimata-reclamantă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău redactată integral, a fost expediată în adresa recurentului Zvereanschi Artiom la 06 iunie 2018 potrivit scrisorii de însoțire nr. 6501 (f.d. 103), lipsind date cu privire la recepționarea acesteia. În circumstanțele relevate, recursul declarat de Zvereanschi Artiom la 16 iulie 2018 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La 09 august 2018, în adresa intimatei Efros Larisa a fost expediată copia recursului declarat de Zvereanschi Artiom cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs. La 17 septembrie 2018, Efros Larisa a depus referință, solicitând respingerea recursului declarat de Zvereanschi Artiom cu menținerea deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, pe care le consideră legale și întemeiate. Indică intimata că argumentele invocate de către recurent în susținerea poziției sale sunt neîntemeiate, deoarece se combat cu circumstanțele care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanțele ierarhic inferioare, având la bază cumulul de probe administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept.

Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Zvereanschi Artiom a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, prezentul recurs se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul declarat și obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea reparării prejudiciului material și pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, iar în partea reparării prejudiciului moral și încasării cheltuielilor de judecată decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe urmează a fi modificate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre. Materialele cauzei atestă că prin procesul-verbal cu privire la contravenție din 14 aprilie 2017, s-a constatat că la 17 martie 2017 conducătorul de vehicul Zvereanschi Artiom a încălcat regulile de circulație rutieră și a tamponat pietonul XXXXX, cauzându-i vătămări corporale neînsemnate. Prin decizia agentului constatator din aceeși dată, Zvereanschi Artiom a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 242 alin. (2) Cod contravențional - încălcarea de către conducătorul de vehicul a regulilor de circulație rutieră soldată cu cauzarea de vătămări corporale ușoare victimei, fiind sancționat cu amendă în mărime de 1500 de lei (f.d.

18). Conform trimiterii-extras din 18 martie 2017, minora XXXXX a fost internată în 3 perioada 17 – 18 martie 2017 cu diagnosticul XXXXX, iar prin trimiterea-extras din 24 martie 2017, emisă de neurologul de la Institutul Mamei și Copilului, victimei i-a fost stabilită diagnoza XXXXX, fiindu-i prescris tratament (f.d. 21-22). Potrivit certificatului medical din 28 aprilie 2017, eliberat de psiholog, minorei i-a fost recomandat un tratament neurologic, fiind stabilit diagnosticul complet – XXXXX (f.d. 23). Potrivit raportului de constatare nr. 94D din 13 aprilie 2017, în urma examinării medicale a XXXXX au fost depistate XXXXX, leziuni corporale calificate ca vătămare neînsemnată (f.d. 16-17).

Prin prezenta cerere de chemare în judecată, Larisa Efros, reprezentantul legal al minorei XXXXX, a solicitat încasarea din contul lui Artiom Zvereanschi a sumei 3036,65 de lei cu titlu de prejudiciu material, compus din cheltuieli pentru consultații și medicamente – 2082 de lei, cheltuieli suportate în legătură cu deteriorarea scurtei– 600 de lei și cheltuieli de transport – 400 de lei, sumei de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de asistență juridică – 500 de lei. Conform art. 15 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414 din 22 decembrie 2006, asigurătorul acordă despăgubiri dacă prejudiciile s-au produs din culpa asiguratului sau a utilizatorului de autovehicul.

În caz de vătămare corporală sau deces, despăgubirile de asigurare se acordă atât pentru persoanele aflate în afara autovehiculului care a produs accidentul, cît și pentru persoanele aflate în acel autovehicul, cu excepția utilizatorului său. Potrivit art. 20 alin. (1), (3) și (5) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, drepturile persoanei păgubite prin accident produs pe teritoriul Republicii Moldova de autovehicul aflat în posesiunea asiguratului se exercită față de asigurătorul de răspundere civilă auto direct, la sediul acestuia, sau prin reprezentantul de despăgubiri, în limitele răspunderii asigurătorului prevăzute în prezenta lege.

Persoana păgubită poate să adreseze cerere de despăgubire direct asigurătorului de răspundere civilă auto sau reprezentantului de despăgubiri desemnat de acesta, indiferent de faptul că asiguratul a executat sau nu obligația de înștiințare prevăzută la art.18 alin.(1) lit. c). Drepturile persoanei păgubite prin accident de autovehicul în care autorul și/sau autovehiculul au rămas neidentificați sau posesorul autovehiculului nu are încheiată asigurare obligatorie de răspundere civilă auto se exercită față de Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, iar despăgubirile se achită în conformitate cu art.14. În acest caz, drepturile și obligațiile privind dosarul de daune, constatarea pagubelor, stabilirea și plata despăgubirilor, prevăzute de prezenta lege pentru asigurător, se vor atribui și Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule.

Potrivit art. 31 alin. (1) lit. b) din aceeași Lege, una din atribuțiile principale ale Biroului Național este să administreze și să utilizeze mijloacele Fondului de protecție a victimelor străzii și cele ale Fondului de compensare, constituite conform prezentei legi. Prin urmare, raportând prevederile legale citate supra la cazul speței, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră drept eronată soluția primei instanțe, menținută fără modificări de către instanța de apel, privind admiterea acțiunii în partea reparării prejudiciului material, cu dispunerea încasării directe din contul recurentului-pârât Zvereanschi Artiom în beneficiul Larisei Efros a sumei de 3036,65 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat 4 XXXXX în rezultatul vătămării corporale.

Or, legislația în vigoare expres stipulează că drepturile persoanei păgubite prin accident produs de autovehicul aflat în posesiunea asiguratului se exercită direct față de asigurătorul de răspundere civilă auto, iar în cazul în care posesorul autovehiculului nu are încheiată asigurare obligatorie de răspundere civilă auto se exercită față de Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, care este responsabil și competent să achite persoanelor păgubite despăgubirile de asigurare cauzate prin accidente din Fondul de protecție a victimelor străzii, pe care Biroul îl administrează și-l utilizează în acest sens.

Astfel, în condițiile legii, intimata-pârâtă Efros Larisa urma să se adreseze cu cerere privind repararea prejudiciului material nemijlocit față de asigurătorul de răspundere civilă auto sau, în cazul în care Zvereanschi Artiom nu are încheiată asigurare obligatorie de răspundere civilă auto – față de Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule, care gestionează și soluționează astfel de categorii de dosare de daună, și nicidecum direct față de persoana vinovată de producerea accidentului rutier din 17 martie 2017 soldat cu cauzarea de vătămări corporale ușoare victimei – Zvereanschi Artiom. În conformitate cu art. 59 alin. (1) din Codul de procedură civilă, parte în proces (reclamant sau pârât) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios.

În contextul expus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acțiunea civilă cu privire la repararea prejudiciului material este îndreptată împotriva unui pârât necorespunzător, având în vedere faptul că legislația în vigoare expres stipulează că responsabil de compensarea despăgubirilor de asigurare cauzate prin accidente produse de autovehicule este asigurătorul de răspundere civilă auto sau, după caz, Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule, fapt ce denotă că recurentul-pârât Zvereanschi Artiom nu este subiect al raportului material litigios.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în partea încasării din contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul Larisei Efros a sumei de 3036,65 de lei cu titlu de prejudiciu material, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată. Referitor la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră următoarele.

Potrivit art. 16 alin. (1) lit. l) și alin. (2) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414 din 22 decembrie 2006, asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru sumele de recuperare a pagubei morale rezultate din accident. Pentru recuperarea daunelor excluse din asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto conform alin. (1), persoana păgubită este în drept să intenteze în instanță de judecată acțiune civilă împotriva persoanei răspunzătoare de producerea accidentului. Conform art. 45 alin. (1) din Codul contravențional, dacă prin contravenție a fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-și valorifice pretențiile civile în procedură civilă.

5 Din prevederile legale citate supra rezultă că întru valorificarea dreptului de a cere în ordine contencioasă compensarea pagubei cauzate prin contravenție urmează să fie cumulate două condiții necesar-obligatorii, și anume să existe fapta contravențională și prejudiciul cauzat în rezultatul săvârșirii acesteia. Conform art. 1398 alin. (1) din Codul civil, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. Reieșind din prevederile art. 1422 alin. (1) și (2) din Codul civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial. Conform art. 1423 alin. alin. (1) și (2) din Codul civil, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

După cum a fost constatat supra, prin decizia agentului constatator din 14 aprilie 2017, Zvereanschi Artiom a fost recunoscut vinovat de săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 242 alin. (2) Cod contravențional – încălcarea de către conducătorul de vehicul a regulilor de circulație rutieră soldată cu cauzarea de vătămări corporale ușoare victimei, fiind sancționat cu amendă în mărime de 1500 de lei.

Analizând circumstanțele enunțate în raport cu normele de drept supra citate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind justă concluzia instanțelor ierarhic inferioare de încasare din contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul Larisei Efros a despăgubirii morale, deoarece drepturile nepatrimoniale și alte valori nemateriale sunt apărate în cazurile și în modul prevăzut de legislația civilă, cât și de alte legi speciale, la cazul speței de Codul contravențional și Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414 din 22 decembrie 2006. Or, prejudiciul moral a cărei compensare o solicită intimata-reclamantă Efros Larisa, în calitate de reprezentant al persoanei prejudiciate, a fost cauzat în rezultatul acțiunilor ilicite contravenționale săvârșite de către Zvereanschi Artiom, a cărei vină a fost stabilită cu certitudine prin decizia agentului constatator.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanțele ierarhic inferioare incorect au determinat mărimea compensației pentru prejudiciul moral cauzat XXXXX, suma de 15 000 de lei fiind exagerată comparativ cu caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate victimei. Astfel, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că compensația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. 6 Conform Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertății Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor. În acest context și având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate minorei, instanța de recurs apreciază că la caz, sunt motive de a micșora cuantumul prejudiciului moral stabilit de instanțele judecătorești de la suma de 15 000 de lei până la 10 000 de lei, sumă care, în opinia instanței de recurs, poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate, la caz XXXXX, reprezentată de mama Larisa Efros.

La determinarea mărimii prejudiciului moral, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ia în considerare și comportamentul recurentului-pârât Zvereanschi Artiom, care, potrivit explicațiilor atât ale victimei, cât și ale martorului audiat de către agentul constatator, a acordat ajutor XXXXX în urma accidentului și a transportat-o la Spitalul de Urgență, necătând la faptul că ultima susținea că nu s-a lovit tare și nu este nevoie de a fi transportată la spital, precum și faptul că leziunile corporale au fost calificate ca vătămare neînsemnată.

Prin urmare, cuantumul prejudiciului moral încasat de instanțele ierarhic inferioare este vădit disproporționat și mărit în raport cu circumstanțele stabilite în speță, la determinarea cuantumului acestuia urmând a fi respectat criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât să asigure efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, cu menținerea echilibrului între daunele efectiv pricinuite și suma acordată. Deci, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că suma de 10 000 lei este în măsură de a atenua suferințele psihice și fizice cauzate XXXXX, fiind una echitabilă și suficientă pentru prejudiciul moral suferit de către aceasta.

Afară de aceasta, se reține că intimata-reclamantă Efros Larisa a solicitat compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 500 de lei, sumă achitată pentru întocmirea cererii de chemare în judecată conform bonului de plată seria ET nr. 0093485 din 03 mai 2017 (f.d. 30). În conformitate cu art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporționala părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Astfel, ținând cont de faptul că acțiunea înaintată de Larisa Efros este întemeiată doar parțial, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a-i compensa cheltuielile de judecată parțial, cu modificarea deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în partea încasării din contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul Larisei Efros a cheltuielilor de judecată, prin micșorarea cuantumului sumei de la 500 de lei până la 250 de lei, precum și în partea 7 încasării din contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul statului a taxei de stat de la 250 de lei până la 100 de lei (taxa de stat pentru pretenția nepatrimonială).

Din considerentele menționate și având în vedere că instanțele ierarhic inferioare eronat au admis acțiunea în partea reparării prejudiciului material, precum și au determinat mărimea compensației pentru prejudiciul moral eventual suferit de către partea vătămată fără aprecierea în modul cuvenit a tuturor circumstanțelor în care acesta a fost cauzat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Zvereanschi Artiom, a casa decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central în partea reparării prejudiciului material, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată și a modifica decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central prin micșorarea cuantumului sumelor încasate din contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul Larisei Efros cu titlu de prejudiciu moral de la 15 000 de lei până la 10 000 de lei și cu titlu de cheltuieli de judecată de la 500 de lei până la 250 de lei, precum și în partea încasării taxei de stat din contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul statului de la 250 de lei până la 100 de lei.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de Zvereanschi Artiom. Se casează decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Efros Larisa, în interesele minorei XXXXX, împotriva lui Zvereanschi Artiom cu privire la repararea prejudiciului material și moral, în partea încasării din contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul Larisei Efros a sumei de 3036,65 de lei cu titlu de despăgubiri materiale și se pronunță în această parte o hotărâre nouă, prin care: Se respinge acțiunea depusă de Efros Larisa, în interesele minorei Popov Angela, împotriva lui Zvereanschi Artiom cu privire la repararea prejudiciului material, ca fiind neîntemeiată.

Se modifică decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în partea reparării prejudiciului moral și încasării cheltuielilor de judecată, prin micșorarea cuantumului sumelor încasate din contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul Larisei Efros cu titlu de prejudiciu moral de la 15 000 de lei până la 10 000 (zece mii) de lei și cu titlu de cheltuieli de judecată de la 500 de lei până la 250 (două sute cincizeci) de lei, precum și în partea încasării din contul lui Zvereanschi Artiom în beneficiul statului a taxei de stat de la 250 de lei până la 100 (o sută) de lei. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu 8 judecătorii Dumitru Visternicean Dumitru Mardari Nicolae Craiu Nina Vascan 9