2ds-54/18 — cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie a soților asupra bunurilor imobile

Dosarul nr. 2ds-54/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău ( sediul Central) – V. Garabagiu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – T. Vieru, I. Oprea, M. Ghervas

ÎNCHEIERE

07 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând cererea depusă de către Banca Comercială ,,Energbank” Societate pe

Acțiuni, cu privire la explicarea deciziei din 14 februarie 2018 și încheierii din 13 iunie

2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

înaintată de către Victoria Ghervas împotriva lui Alexandru Ghervas, intervenientului

accesoriu Banca Comercială ,,Energbank” Societate pe Acțiuni cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie a soților asupra bunurilor

imobile,

constată:

La data de 09 ianuarie 2017 Victoria Ghervas a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Alexandru Ghervas, intervenientului accesoriu BC ,,Energbank”

SA cu privire la recunoașterea apartamentului nr. XXXXX ca bun comun în devălmășie

a soților, cu stabilirea cotelor în proprietate de 6,95 % Victoriei Ghervas, iar 93,5%. lui

Alexandru Ghervas.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău ( sediul Central) din 04 august 2017 s-a admis

integral acțiunea înaintată de către Victoria Ghervas, s-a recunoscut dreptul de

proprietate comună în devălmășie a soților Victoria Ghervas și Alexandru Ghervas cu

stabilirea cotelor de 6,95% Victoriei Ghervas și 93,5% lui Alexandru Ghervas din

apartamentul XXXXX. (f.d. 119, 123-128)

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 21 august 2017 BC ,,Energbank” SA

a declarat apel, solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu adoptarea unei noi

hotărâri de respingere în totalitate a pretenției formulate prin cererea de chemare în

judecată de Victoria Ghervas și încasarea în mod solidar a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2017 nu s-a dat curs

apelului înaintat de către BC ,,Energbank” SA, fiindu-i acordat termen de 10 zile din

momentul recepționării încheierii, pentru prezentarea apelului motivat și dovada de

1

achitare a taxei de stat în sumă de 12 218 lei, totodată fiindu-i explicate apelantei

consecințele neexecutării în termen a indicațiilor instanței de apel.

Nefiind de acord cu încheierea menționată, la 23 ianuarie 2018 BC ,,Energbank”

SA a declarat recurs, solicitând casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 21

decembrie 2017, cu soluționarea în fond a problemei taxei de stat.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din data de 14 februarie 2018 s-a respins

recursul declarat de către BC ,,Energbank” SA, s-a menținut încheierea instanței de

apel. (f.d. 148-150)

La 24 aprilie 2018 BC ,,Energbank” SA a depus cerere de revizuire, prin care a

solicitat admiterea cererii, casarea deciziei contestate cu redeschiderea procedurii

judiciare cu remiterea cererii de recurs spre examinare unui alt complet de judecată

(f.d.177-181).

Prin încheierea din 13 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, cererea de revizuire

depusă de BC ,,Energbank” SA împotriva deciziei din 14 februarie 2018 a Curții

Supreme de Justiție s-a respins ca fiind inadmisibilă.

La 09 octombrie 2018 BC ,,Energbank” SA a depus cerere prin care solicită

explicarea deciziei din 14 februarie 2018 și încheierii din 31 iunie 2018 a Curții

Supreme de Justiției.

În motivarea cererii BC ,,Energbank” SA a indicat, că prin decizia din 14 februarie

2018 și 31 iunie 2018 Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție a dat o apreciere formală la argumentele indicate în cererea de

recurs și revizuire, nu s-a expus la faptul din ce cauză la depunerea apelului instanța de

apel a calculat taxa de stat din valoarea gajului de 543 000 lei a întregului apartament,

stabilită de către proprietarul apartamentului Alexandru Ghervas și creditorul ipotecar

BC ,,Energbank” SA prin contractul de ipotecă, care nu a fost obiect de examinare în

cadrul acestui proces. Obiect al cauzei fiind recunoașterea apartamentului XXXXX ca

bun comun în devălmășie al soților, cu stabilirea cotelor părți în proprietate de 6,95 %

Victoriei Ghervas, cerere admisă de instanța de fond. Indică că obiect al cererii de apel a

fost anularea pretenției admise de instanța de fond și respingerea acesteia, iar valoarea

pretenției contestate prin apel fiind 69 500 lei, ce constituie valoarea de 6,95% din

XXXXX, care i-a fost acordată Victoriei Ghervas. Consideră că, taxa de stat pentru

depunerea apelului urma să fie calculată în mărime de 75% din suma dată și nicidecum

din valoarea întregului bun imobil. Mai mult ca atât, Victoria Ghervas a achitat la

depunerea cererii de chemare în judecată taxa de stat doar din valoarea de 6,95% din

apartamentul XXXXX și nu din valoarea întregului bun.

Solicită să fie explicat cum urmează a fi aplicat dispozitivul și partea motivată a

deciziei din 14 februarie 2018 și încheierii din 13 iunie 2018 a Curții Supreme de

Justiție în raport cu hotărârea instanței de fond din 04 august 2018, prin care nici nu se

stabilește participantul la proces care este obligat să achite taxa de stat achitată de

reclamantă la depunerea acțiunii și cum s-a întâmplat ca taxa de stat achitată în apel să

fie mai mare ca cuantum decât cea achitată în prima instanță la depunerea acțiunii,

ținând cont că în instanța de apel se achită 75% din taxa de stat achitată la depunerea

acțiunii.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea cu privire la explicarea

2

deciziei din 14 februarie 2018 și încheierii din 13 iunie 2018 a Curții Supreme de

Justiție neîntemeiată și care urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

Conform art. 251, alin. (1) Codul de procedură civilă, dacă sunt necesare explicații

referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea

cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă poate, la cererea participanților la

proces sau a executorului judecătoresc, să dea explicații asupra dispozitivului ori să

omită dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.

Din dispozițiile art. 251 alin. (1) Codul de procedură civilă, rezultă că partea

interesată poate solicita instanței de judecată, care a pronunțat hotărârea, să explice

dispozitivul acesteia sau să înlăture dispozițiile contradictorii sau neclare, în condițiile

când dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar și sunt necesare lămuriri privind

înțelesul, extinderea și aplicarea acestuia, care ar putea duce la crearea dificultăților la

executare. La fel, prin această procedură nu se poate modifica cuprinsul hotărârii și nici

dispozitivul acesteia, ci doar se fac anumite precizări pentru a se asigura posibilitatea

punerii în executare, cu înlăturarea dispozițiilor care eventual se contrazic.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din data de 14 februarie 2018 s-a respins

recursul declarat de către BC ,,Energbank” SA, s-a menținut încheierea instanței de apel

din 21 decembrie 2017.

Prin încheierea din 13 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, cererea de revizuire

depusă de BC ,,Energbank” SA împotriva deciziei din 14 februarie 2018 a Curții

Supreme de Justiție s-a respins ca fiind inadmisibilă.

Reieșind din normele de drept citate supra, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea cu privire la

explicarea deciziei din 14 februarie 2018 și încheierii din 13 iunie 2018 a Curții

Supreme de Justiție este neîntemeiată, or atât din conținut cât și din dispozitivul deciziei

și încheierii nu rezultă că sunt necesare anumite explicații referitoare la sensul,

extinderea sau aplicarea dispozitivului sau că decizia și încheierea ar cuprinde dispoziții

contradictorii.

Prin decizia din 14 februarie 2018, Curtea Supremă de Justiție a examinat cererea

de recurs, formulată în temeiul incorectitudinii calculări de către instanța de apel a taxei

de stat la depunerea cererii de apel, fapt ce nu și-a găsit confirmare la studierea

materialelor cauzei, ori instanța de apel la calcularea taxei de stat la depunerea apelului

a aplicat corect nomele legale, fapt ce a dus la menținerea încheierii instanței de apel din

21 decembrie 2017.

Prin încheierea din 13 iunie 2018 a fost examinată cererea de revizuire,ce a avut la

bază dezacordul BC ,,Energbank” SA cu soluția adoptată de instanța de recurs prin

decizia din 14 februarie 2018. Deci în sine cererea de revizuire nu s-a încadrat în

temeiurile prevăzute la art. 449 Cod de procedură civilă, fapt ce a dus la respingerea ei

ca fiind inadmisibilă.

Se consideră că în decizia din 14 februarie 2018 și încheierea din 13 iunie 2018

sunt indicate clar normele legale care au stat la baza adoptării soluției, constatările

expuse fiind certe și explicite,fără loc de interpretare.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia din 14 februarie

2018 și încheierea din 13 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție nu cuprinde dispoziții

contradictorii, este formulată explicit, fără a fi necesare explicații suplimentare

referitoare la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului, Colegiul civil, comercial și

3

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea depusă de BC ,,Energbank” SA cu privire la explicarea faptul decizia

din 14 februarie 2018 și încheierea din 13 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 251, art. 269- 270 ale Codului de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Se respinge cererea depusă de către Banca Comercială ,,Energbank” Societate pe

Acțiuni, cu privire la explicarea deciziei din 14 februarie 2018 și încheierii din 13 iunie

2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

înaintată de către Victoria Ghervas împotriva lui Alexandru Ghervas, intervenientului

accesoriu Banca Comercială ,,Energbank” Societate pe Acțiuni cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie a soților asupra bunurilor

imobile.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac

.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

4