2ra-1523/18 — recunoasterea dreptului de proprietate si actiunea reconventionala cu privire la recunoasterea dreptului la spatiu locativ, obligarea eliberarii ordinelor de repartitie, evacuarea si repararea prejudiciului moral

2ra-1523/18 — recunoasterea dreptului de proprietate si actiunea reconventionala cu privire la recunoasterea dreptului la spatiu locativ, obligarea eliberarii ordinelor de repartitie, evacuarea si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 2ra-1523/18

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Iu. Potînga)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (Iu. Cimpoi, I. Secrieru, Al. Danilov)

D E C I Z I E

07 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursurile declarate de către Iulia Doica, Nina Șevciuc, Olesea

Cujbă, Inga Varticovschi, Liliana Russu, reprezentate de avocatul Alexandru

Panaghiu și de Maria Gîtlan, Lidia Rusu, Ana Guzun, Irina Popescu, Iulia Bogdan,

Victor Catrecico, reprezentați de avocatul Vitalie Zamă,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Catrecico,

Profira Bolgarina, Ana Guzun, Maria Gîtlan, Lidia Rusu, Iulia Șendrea-Bogdan

împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate și cererea de chemare în judecată depusă de intervenienții principali Iulia

Doica, Irina Slovineanu, Nina Șevciuc împotriva Consiliului municipal Chișinău,

Primăriei municipiului Chișinău, Iulia Șendrea -Bogdan, Constantin Bogdan, Profira

Bolgarina, Ghenadie Bolgarin, Irina Popescu-Bolgarina, Lidia Rusu, Gheorghe

Rusu, Veronica Rusu, Dumitru Rusu, Ana Guzun, Maria Gîtlan, Ion Gîtlan, Maria

Nadraciuc, Ștefan Nadraciuc, Olga Nadraciuc, Taras Nadraciuc, Maria Popescu -

Nirca, Eugenia Nirca cu privire la recunoașterea dreptului la spațiul locativ, asupra

bunurilor imobile, obligarea eliberării ordinelor de repartiție și evacuarea

persoanelor din locuințele repartizate, precum și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au respins apelurile declarate de Maria Gîtlan, Lidia Rusu, Iulia Șendrea-Bogdan,

Ana Guzun, Irina Popescu, Victor Catrecico și de Iulia Doica, Olesea Cujbă, Nina

Șevciuc, Inga Varticovschi și Liliana Russu și s-a menținut hotărârea din 14 ianuarie

2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 15 aprilie 2008, Consiliul municipal Chișinău a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Mariei Nadraciuc, a lui Nicolae Boguța, Ana Meriuță-

Eni, Iulia Bogdan, Ana Serednicenco, Violeta Cebotari, Ion Negară și Maria Gîtlan

cu privire la evacuarea din spațiu locativ, cu acordarea altui spațiu locativ.

1

În motivarea acțiunii, reclamantul, Consiliul municipal Chișinău a indicat că,

prin hotărârea din 27 decembrie 2000 a Judecătoriei Economice, S.A. „Livada” a

fost declarată în stare de insolvabilitate, cu inițierea procedurii de faliment, iar prin

încheierea din 18 iunie 2004 a Curții de Apel Economice s-a aprobat procesul-verbal

al adunării comitetului creditorilor S.A. ”Livada”, în proces de insolvabilitate nr. l

din 07 mai 2004, prin care s-a hotărât transmiterea fondului social de locuințe al S.A.

„Livada” către autoritatea publică locală.

La fel, reclamantul a menționat că, prin decizia din 22 decembrie 2004 a Curții

Supreme de Justiție s-au declarat nule ordinele de repartiție eliberate în baza

deciziilor Preturii sectorului Rîșcani nr.6-4-2 din 18 mai 1999 și nr.7-8 din 29 iunie

1999, și anume a ordinilor de repartiției eliberate pe numele Anei Coroi pentru

apartamentul nr.46; Nicolae Buguța pentru apartamentul nr.5, Alexandra Cegolea

pentru apartamentul nr.68; A. Nastas pentru apartamentul nr.53; Profirei Bolgarin

pentru apartamentul nr.72; Ana Eni pentru apartamentul nr.63; Maria Panuș pentru

apartamentul nr.62; Lidia Rusu pentru apartament nr.69; Iulia Bogdan pentru

apartamentulnr.61; Victor Catrecico apartamentul nr.59; Ana Guzun pentru

apartamentul nr.50; Agafia Patraș pentru apartamentul nr.56; Ana Serednicenco

pentru apartamentul nr.71; Andrei Șeremet pentru apartamentul nr.55; Violeta

Cebotari pentru apartamentul nr.64, Maria Gîtlan pentru apartamentul nr.67, Ion

Negară pentru apartamentul nr.49; Elena Munteanu pentru apartamentul nr.66;

Eugenia Tataru pentru apartamentul nr.58; Maria Gîtlan pentru apartamentul nr.67;

Efrosinia Gomean pentru apartamentul nr.47; Maria Nadranciuc pentru

apartamentul nr.52, apartamente amplasate în blocul locativ xxx.

Reclamantul a invocat că, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.28/18

din 04 august 2005 s-a decis ca, Direcția generală locativ-comunală și amenajare să

primească la balanța sa, 25 apartamente, aflate anterior la balanța S.A. „Livada”, iar

la 21 septembrie 2005, prin actul Nr.05/48d de transmitere-primire a fondului

locativ, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a primit la balanța sa, 25 de

apartamente din xxx.

Ulterior, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 54/12 din 03 august

2006, cu privire la repartizarea spațiului în xxxx, s-a decis repartizarea

apartamentelor din blocul locativ menționat supra, foștilor angajați ai S.A. „Livada”.

La 25 decembrie 2008, Victor Catrecico, Maria Gîtlan, Lidia Rusu, Ana Guzun,

Profira Bolgarina și Iulia Bogdan au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei municipiului Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii, reclamanții au indicat că, în perioada anilor 1989-1994,

din contul investițiilor capitale centralizate, s-au finanțat lucrările pentru construcția

blocului locativ din str. Xxx, asigurându-i-se obiectivului un nivel de construcție de

27,5%.

Reclamanții au invocat că, conform ordinului Ministerului Agriculturii și

Alimentației nr. 397 din decembrie 1995, finalizarea blocului locativ urma să fie

executată prin atragerea de investiții de la persoane fizice și juridice, iar conform

ordinului nr. 48 din 16 februarie 1995 al Ministerul Agriculturii și Alimentației,

2

beneficiar al construcției din str. Xxx, a devenit Asociația „Grădina”, reorganizată

în SA „Livada”.

Reclamanții au menționat că, în anul 1996, au devenit membri ai CCL-286, iar

în anul 1998, au vărsat cotele de participare solicitate, în mărime totală de 264 mii

lei, restul sumei necesare pentru finisarea blocului locativ urma să fie obținută în

baza unui credit contractat de la Banca Națională a Moldovei, de către CCL-286.

La fel, reclamanții au indicat că, deoarece finanțarea CCL-286 din partea BNM

nu a fost obținută, la 21 aprilie 1997, SA „Livada” a încheiat un contract de

antrepriză cu SA „Interactiv” cu privire la finisarea construcției blocului locativ,

conform căruia, după finalizarea lucrărilor de construcție, SA „Interactiv” urma să

transmită către SA „Livada” 26 apartamente.

Reclamanții au invocat că, la 09 aprilie 1998, construcția din str. Alexandru cel

Bun, 108 a fost transmisă de SA „Livada” la balanța CCL-286, iar în anul 1999 a

fost finisată construcția blocului locativ menționat. Iar, la 21 octombrie 1998, la data

de 30 octombrie 1998 și la 6 decembrie 1999 au fost repartizate 3 apartamente

aparatului Ministerului Agriculturii și Alimentației conform ordinului nr. 397 din

data de 01 decembrie 1995.

Totodată, reclamanții au menționat că, prin deciziile Preturii sec. Râșcani nr.

6/4 și 7/8 din anul 1999, le-au fost eliberate bonuri de repartiție în blocul finisat.

Reclamanții au indicat că, la 21 septembrie 2005 blocul locativ din litigiu a fost

transmis de la balanța SA „Livada” la balanța Primăriei mun. Chișinău, iar la data

de 01 februarie 2008, SA „Livada” a fost radiată din Registrul de stat al persoanelor

juridice.

Reclamanții au invocat că, până în prezent, dețin cu drept de posesie și folosință

spațiile locative ocupate, deși le-au obținut în anul 1999, fiind membri ai CCL-286

și achitînd cotele de participare, în mărimea solicitată de către CCL, însă aceasta nu

le-a eliberat certificat privind darea casei în exploatare și certificat pentru

înregistrarea dreptului de proprietate.

Prin urmare, reclamanții, Victor Catrecico, Maria Gîtlan, Lidia Rusu, Ana

Guzun, Profira Bolgarina și Iulia Bogdan au solicitat recunoașterea dreptului de

proprietate a lui Victor Catrecico asupra apartamentului nr. 59, situat în blocul

locativ din str. Xxx, mun. Chișinău, recunoașterea dreptului de proprietate a Mariei

Gîtlan asupra apartamentului nr. 67, situat în blocul locativ din str. Xxx, mun.

Chișinău, recunoașterea dreptului de proprietate a Lidiei Rusu asupra apartamentului

nr. 69, situat în blocul locativ din str. Xxx, mun. Chișinău, recunoașterea dreptului

de proprietate a Anei Guzun asupra apartamentului nr. 50, situat în blocul locativ

din str. Xxx, mun. Chișinău, recunoașterea dreptului de proprietate a Profirei

Bolgarina asupra apartamentului nr. 72, situat în blocul locativ din str. Xxx, mun.

Chișinău și recunoașterea dreptului de proprietate a Iuliei Bogdan asupra

apartamentului nr. 61, situat în blocul locativ din str. Xxx, mun. Chișinău.

Prin încheierea din 09 iunie 2009 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, s-a

conexat cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Catricico,

Profira Bolgarina, Ana Guzun, Maria Gîtlan, Lidia Rusu și Iulia Șendrea-Bogdan

împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate la cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul

3

municipal Chișinău împotriva Mariei Nadraciuc, a lui Nicolae Boguța, Ana Meriuță-

Eni, Iulia Bogdan, Ana Serednicenco, Violeta Cibotari, Ion Negară și Maria Gîtlan

cu privire la evacuarea din spațiu locativ, cu acordarea altui spațiu locativ.

Prin încheierea din 27 aprilie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău s-a

admis renunțul Consiliului mun. Chișinău, la cererea de chemare în judecată depusă

de Consiliul municipal Chișinău împotriva Iuliei Șendrea- Bogdan, Profirei

Bolgarina, Anei Guzun, Mariei Gîtlan și Mariei Nadraciuc, intervenienți accesorii

Nina Șevciuc-Cavcaliuc, Maria Popescu-Nirca, Irina Slovineanu, Alexei Solomon

și Iulia Doica cu privire la evacuare, cu acordarea altui spațiu locativ și s-a încetat

procesul.

Prin hotărârea din 27 aprilie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, s-a

admis acțiunea depusă de Victor Catrecico, Profira Bolgarina, Ana Guzun, Maria

Gîtlan, Lidia Rusu și Iulia Șendrea-Bogdan împotriva Primăriei municipiului

Chișinău privind recunoașterea dreptului de proprietate. S-a recunoscut dreptul de

proprietate a lui Victor Catrecico, Profirei Bolgarina, Anei Guzun, Mariei Gîtlan,

Lidiei Rusu, Iuliei Șendrea-Bogdan după cum urmează, lui Victor Catrecico s-a

recunoscut dreptul de proprietate asupra ap. 59 din str. Xxx, mun. Chișinău, Profirei

Bolgarina i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra ap. 72 din str. Xxx, mun.

Chișinău, Anei Guzun i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra ap. 50 din str.

Xxx, mun. Chișinău, Mariei Gîtlan i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra ap.

67 din str. Xxx, mun. Chișinău, Lidiei Rusu i s-a recunoscut dreptul de proprietate

asupra ap. 69 din str. Xxx, mun. Chișinău și Iuliei Șendrea-Bogdan i s-a recunoscut

dreptul de proprietate asupra ap. 61 din str. Xxx, mun. Chișinău.

Iar, prin decizia din 06 august 2010 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de apel și cererea de recurs depuse de Iulia Doica, Irina Slovineanu, Alexei

Solomon, Nina Șevciuc-Cavaliciuc și Nina Popescu și s-au menținut hotărârea din

27 aprilie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și încheierea din data de

27 aprilie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

Prin decizia din 21 aprilie 2011 a Curții Supreme de Justiției s-a respins ca fiind

inadmisibil, recursul declarat de Iulia Doica, Irina Slovineanu, Alexei Solomon,

Nina Șevciuc-Cavaliciuc și Nina Popescu împotriva deciziei din 06 august 2010 a

Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins recursul și s-a menținut încheierea din

27 aprilie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și s-a admis recursul declarat

de Iulia Doica, Irina Slovineanu, Alexei Solomon, Nina Șevciuc-Cavaliciuc și Nina

Popescu și s-au casat decizia din 06 august 2010 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea 27 aprilie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, cu trimiterea cauzei,

spre rejudecare la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, în alt complet de judecată.

La 04 iulie 2012, Iulia Doica, Irina Slovineanu și Nina Șevciuc a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei

municipiului Chișinău, Iulia Șendrea -Bogdan, Constantin Bogdan, Profira

Bolgarina, Ghenadie Bolgarin, Irina Popescu-Bolgarina, Lidia Rusu, Gheorghe

Rusu, Veronica Rusu, Dumitru Rusu, Ana Guzun, Maria Gîtlan, Ion Gîtlan, Maria

Nadraciuc, Ștefan Nadraciuc, Olga Nadraciuc, Taras Nadraciuc, Maria Popescu -

Nirca, Eugenia Nirca cu privire la recunoașterea dreptului la spațiul locativ, asupra

4

bunurilor imobile, obligarea eliberării ordinelor de repartiție și evacuarea

persoanelor din locuințele repartizate, precum și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantele au indicat că, au fost în relațiile de muncă

cu SA „Livada”, fiind incluse în lista pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, iar în

urma reorganizării și lichidărilor angajatorului, acestea au fost ilegal excluse din

rândul persoanelor ce necesită îmbunătățirea condițiilor de trai. Prin hotărârile

irevocabile a instanțelor de judecată, reclamantele au fost restabilite în rând, iar

ordinele de repartiție eliberate pe numele pârâților au fost anulate.

Reclamantele au menționat că, conform deciziei Consiliului municipal

Chișinău nr. 54/12-5 din 03 august 2006 s-au repartizat spațiile locative în blocul

locativ nr. xxx după cum urmează, Irinei Slovineanu ap. 49, lui Leonid Doica ap. 63

și Ninei Cavcaliuc-Șevciuc ap. 67.

La fel, reclamantele au invocat că, prin decizia Consiliului municipal Chișinău

nr. 62/35 din 26 decembrie 2006 a fost modificată Decizia nr. 54/12-5 din data de

03 august 2006, și anume Irinei Slovineanu i s-a atribuit ap. 61, cu dispunerea

evacuării din apartamentul nominalizat a familiei Șendrea-Bogdan și cu strămutarea

acesteia în ap. 53 din același bloc, Iuliei Doica i s-a atribuit ap. 72, cu dispunerea

evacuării din el a familiei Profirei Bolgarina și strămutare acesteia în ap. 52 din

același bloc și Ninei Cavcaliuc-Șevciuc i s-a atribuit ap. 69, cu evacuarea familiei

Lidiei Rusu, cu strămutarea acesteia în ap. 65 din același bloc.

Reclamantele au menționat că, Primăria municipiului Chișinău, până prezent

nu a executat deciziile Consiliului municipal Chișinău, or aceasta a renunțat la

acțiunea în judecată depusă împotriva pârâților privind evacuarea lor.

Totodată, reclamantele au indicat că, prin decizia din 12 decembrie 2007 a

Curții Supreme de Justiție a fost confirmată legalitatea deciziei Consiliului

municipal Chișinău nr. 62/35 din 26 decembrie 2006.

Reclamantele au invocat că, repartizarea spațiului locativ din litigiu a fost

efectuată conform listei prezentate de către SA „Livada”, conform succesiunii

stabilite în listele prezentate de către aceasta și în baza deciziei din data de

22 decembrie 2004 a Curții Supreme de Justiție, luând în considerație componența

familiei reclamanților în anul 1999.

Reclamantele au menționat că, conform informației Oficiului Cadastral

Teritorial Chișinău, Ghenadie Bolgarin, fiul Profirei Bolgarina, a dispus de un

imobil, care l-a înstrăinat la data de 14 decembrie 2004, iar Gheorghe Rusu a dispus

de un imobil locativ, care l-a înstrăinat la data 24 decembrie 2003. Mai mult, din

data de 15 ianuarie 1999, pârâta Lidia Rusu deține cu drept de proprietate terenul cu

suprafața de 0,0642 ha, destinat pentru construcție locativă, situat xxxx. La fel, Taras

Nadraciuc dispune de un bun imobil locativ, conform contractului nr.3432 din 24

iunie 1999, iar Olga Nadraciuc dispune de un bun imobil locativ, din data de 15

octombrie 2004.

Reclamantele au invocat că, prin emiterea de către Consiliul municipal

Chișinău a deciziei nr. 4/28 din 19 aprilie 2010, au suportat suferințe fizice și morale,

pe care le estimează a câte 100 000 lei fiecare.

Prin urmare, reclamantele Iulia Doica, Irina Slovineanu și Nina Șevciuc au

solicitat recunoașterea dreptului la spațiul locativ din str. xxx a Irinei Slovineanu,

5

asupra apartamentului nr. 61, a Iuliei Doica asupra ap. 72 și a Ninei Șevciuc asupra

ap. 69, obligarea Primăriei mun. Chișinău de a elibera ordinele de repartiție Irinei

Slovineanu, asupra apartamentului nr. 61, Iuliei Doica asupra ap. 72 și Ninei Șevciuc

asupra ap. 69, evacuarea din ap. 61 a Iuliei Șendrea- Bogdan, împreună cu

Constantin Bogdan și alții membrii familiei, cu obligarea Primăriei mun. Chișinău

de a repartiza alt spațiu locativ, evacuarea din ap. 72 a Profirei Bolgarina împreună

cu Ghenadie Bolgarin, Irina Popescu-Bolgarina și alții membrii ai familiei cu

strămutarea lor în ap. 52, cu evacuarea din ap. 52 a Mariei Nadraciuc împreună cu

Ștefan Nadraciuc, Olga Nadraciuc, Taras Nadraciuc și alții membrii ai familiei, cu

strămutarea în ap. 50, cu evacuarea din ap. 50 a Anei Guzun, cu acordarea ei altui

spațiu locativ din contul fondului municipal Chișinău, evacuarea din ap. 69 a Lidiei

Rusu împreună cu Gheorghe Rusu, Veronica Rusu, Dumitru Rusu și alții membrii

ai familiei, cu strămutarea în ap. 65, cu evacuarea din acest apartament a Mariei

Popescu-Nirca împreună cu Eugenia Nirca și alții membri ai familiei, cu strămutarea

lor în ap. 67, evacuarea din ap. 67 a Mariei Gîtlan împreună cu Ion Gîtlan și alții

membri ai familiei, cu strămutarea lor în ap. 601 și încasarea din contul Consiliului

municipal Chișinău în beneficiul reclamantelor a câte 100 000 lei fiecare, cu titlu de

prejudiciu moral.

Prin încheierea din 03 decembrie 2012 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău,

s-a dispus conexarea într-un singur proces a cauzei civile la cererea de chemare în

judecată depusă de Iulia Doica, Irina Slovineanu, Nina Șevciuc împotriva

Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău, Iulia Șendrea -Bogdan,

Constantin Bogdan, Profira Bolgarina, Ghenadie Bolgarin, Irina Popescu-Bolgarina,

Lidia Rusu, Gheorghe Rusu, Veronica Rusu, Dumitru Rusu, Ana Guzun, Maria

Gîtlan, Ion Gîtlan, Maria Nadraciuc, Ștefan Nadraciuc, Olga Nadraciuc, Taras

Nadraciuc, Maria Popescu -Nirca, Eugenia Nirca cu privire la recunoașterea

dreptului la spațiul locativ, asupra bunurilor imobile, obligarea eliberării ordinelor

de repartiție și evacuarea persoanelor din locuințele repartizate, precum și repararea

prejudiciului moral, cu cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Victor Catricico, Profira Bolgarina, Ana Guzun, Maria Gîtlan, Lidia Rusu și Iulia

Șendrea-Bogdan împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate.

Prin încheierea din 28 octombrie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău

s-a scos de pe rol acțiunea înaintată de intervenienții principali Iulia Doica, Irina

Slovineanu, Nina Șevciuc împotriva Consiliului mun.Chișinău, Primăriei

mun.Chișinău, Iulia Șendrea-Bogdan, Constantin Bogdan, Profira Bolgarina,

Ghenadie Bolgarin, Irina Popescu-Bolgarina, Lidia Rusu, Gheorghe Rusu, Veronica

Rusu, Dumitru Rusu, Ana Guzun, Maria Gîtlan, Ion Gîtlan, Maria Nadraciuc, Ștefan

Nadraciuc, Olga Nadraciuc, Taras Nadraciuc, Maria Popescu-Nirca, Eugenia Nirca,

în partea pretențiilor cu privire la obligarea eliberării ordinelor de repartiție.

Prin hotărârea din 14 ianuarie 2015 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

respins ca fiind neîntemeiată, acțiunea înaintată de Victor Catreceico, Profira

Bolgarina, Ana Guzun, Maria Gîtlan, Lidia Rusu, Iulia Șendrea-Bogdan împotriva

Primăriei municipiului Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate.

S-a respins, ca fiind depusă tardiv, acțiunea înaintată de intervenienții principali Iulia

6

Doica, Irina Slovineanu, Nina Șevciuc împotriva Consiliului mun.Chișinău,

Primăriei mun.Chișinău, Iulia Șendrea-Bogdan, Constantin Bogdan, Profira

Bolgarina, Ghenadie Bolgarin, Irina Popescu-Bolgarina, Lidia Rusu, Gheorghe

Rusu, Veronica Rusu, Dumitru Rusu, Ana Guzun, Maria Gîtlan, Ion Gîtlan, Maria

Nadraciuc, Ștefan Nadraciuc, Olga Nadraciuc, Taras Nadraciuc, Maria Popescu-

Nirca, Eugenia Nirca, în partea pretențiilor cu privire la obligarea eliberării ordinelor

de repartiție. S-a respins ca fiind neîntemeiată, acțiunea înaintată de intervenienții

principali Iulia Doica, Irina Slovineanu, Nina Șevciuc împotriva Consiliului

mun.Chișinău, Primăriei mun.Chișinău, Iulia Șendrea-Bogdan, Constantin Bogdan,

Profira Bolgarina, Ghenadie Bolgarin, Irina Popescu-Bolgarina, Lidia Rusu,

Gheorghe Rusu, Veronica Rusu, Dumitru Rusu, Ana Guzun, Maria Gîtlan, Ion

Gîtlan, Maria Nadraciuc, Ștefan Nadraciuc, Olga Nadraciuc, Taras Nadraciuc, Maria

Popescu-Nirca, Eugenia Nirca, în partea pretențiilor de recunoaștere a dreptului la

spațiul locativ asupra bunurilor imobile, de evacuare a persoanelor din locuințe

repartizate și repararea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 26 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

succesiunea procesuală și s-a înlocuit intervenientul principal, Irina Slovineanu cu

succesorii legali, Olesea Cujbă, Inga Varticovschi și Liliana Russu. S-a admis

cererea de alăturare la apel depusă de Olesea Cujbă, Inga Varticovschi și Liliana

Russu.

Iar, prin decizia din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile declarate de Maria Gîtlan, Lidia Rusu, Iulia Șendrea-Bogdan, Ana Guzun,

Irina Popescu, Victor Catrecico și de Iulia Doica, Olesea Cujbă, Nina Șevciuc, Inga

Varticovschi și Liliana Russu și s-a menținut hotărârea din 14 ianuarie 2015 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din data de

23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces,

la data de 23 ianuarie 2018, conform informației anexate la materialele cauzei (f.d.91

vol. VI), dar date despre recepționarea acesteia de către recurenți, la materialele

cauzei lipsesc.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că, recursul a fost declarat

de Iulia Doica, Nina Șevciuc, Olesea Cujbă, Inga Varticovschi, Liliana Russu,

reprezentate de avocatul Alexandru Panaghiu, la 22 martie 2018 și de Maria Gîtlan,

Lidia Rusu, Ana Guzun, Irina Popescu, Iulia Bogdan, Victor Catrecico, reprezentați

de avocatul Vitalie Zamă, prin intermediul oficiului poștal, la 15 mai 2018, cu

respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Prin cererea de recurs, recurentele Iulia Doica, Nina Șevciuc, Olesea Cujbă,

Inga Varticovschi, Liliana Russu, reprezentate de avocatul Alexandru Panaghiu, au

solicitat admiterea cererii de recurs, casarea parțială a hotărârii din 14 ianuarie 2015

a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău și a deciziei din 23 ianuarie 2018 a Curții de

Apel, cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie admisă cererea de chemare în

7

judecată și cererea de concretizare depusă de Iulia Doica, Irina Slovineanu și Nina

Șevciuc.

În motivarea cererii de recurs, recurentele au indicat că, hotătîrea primei

instanțe și decizia instanței de apel sunt nemotivate, utilizînd în argumentarea

poziției diferite instituții care contravin, or, recurentele nu au solicitat recunoașterea

dreptului de proprietate, dar recunoașterea dreptului la spațiul locativ.

Recurentele au invocat că, instanțele ierarhic inferioare nu s-au expus asupra

cererii de renunțare la acțiune înaintată de reprezentantul Consiliului municipal

Chișinău. La fel, nu s-au expus asupra faptului dacă recunoașterea acțiunii de către

pîrît, a încălcat sau nu drepturile și interesele recurentelor, în contextul în care

acțiunea reconvențională a fost înaintată împotriva Primăriei municipiului Chișinău,

dar acțiunea a fost recunoscută de Consiliul municipal Chișinău.

Mai mult, recurentele au menționat că, deși erorile indicate supra au fost

constate prin decizia din 21 aprilie 2011 a Curții Supreme de Justiție, instanțele

ierarhic inferioare nu le-au înlăturat .

Recurentele au invocat că, prin hotărîrea din 05 iunie 2009 a Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău s-a dispus evacuarea lui Victor Catricenco, Ivan Catricenco

și Vera Catricenco din apartamentul nr. 59 din str. Xxx, mun. Chișinău cu

strămutarea și instalarea în apartamentul 404 din str. Xxx.

Recurentele au menționat că, prin cererea prealabilă din 05 noiembrie 2013

adresată Consiliului municipal Chișinău și Primăriei mun. Chișinău au solicitat

eliberarea ordinele de repartiție, după cum urmează: Irinei Slovineanu pentru ap.61,

Iuliei Doică pentru ap.72 și Ninei Șevciuc pentru ap.69, cu evacuarea persoanelor

instalate în aceste apartamente. Iar, prin răspunsul din 11 decembrie 2013 le-a fost

comunicat că, încăperile de locuit solicitate de acestea nu sunt libere în prezent, fapt

contestat în instanța de judecată la 17 decembrie 2013.

Respectiv, recurentele au menționat că, instanțele ierahic inferioare eronat au

indicat că, termenul de adresare în instanță curge din momentul înaintării acțiunii la

04 iulie 2012, or, răspunsul din 11 decembrie 2013 acestea l-au contestat în instanța

de judecată la 17 decembrie 2013.

Recurentele au invocat că, instanțele ierarhic inferioare eronat le-au respins

acțiunea în baza prevederilor art. 94, 99 și 104 Cod locativ, care prevăd procedura

de evacuare a persoanelor, cu acordarea altei încăperi, fapt ce denotă că, instanțele

ierarhic inferioare au aplicat eronat legea.

Totodată, recurentele au indicat că, solicitarea de evacuarea cu strămutare, este

bazată în temeiul deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.62/35 din data de

26 decembrie 2006, însă instanța de apel nu s-a expus pe marginea acestui motiv. La

fel, executarea unui act administrativ legal și valabil și anume decizia Consiliului

municipal Chișinău nr.62/35 din 26 decembrie 2006, este un principiu care

guvernează raporturile de drept civil, și anume principiul stabilității raporturilor

juridice.

Cu referire la prejudiciul moral, recurentele au invocat că, instanța de fond a

respins neîntemeiat, pretenția respectivă, deoarece prin adoptarea deciziei nr.4/28

din 19 aprilie 2010, Consiliul municipal Chiținău a deposedat recurentele ilegal de

dreptul la spațiul locativ.

8

Prin cererea de recurs, recurenții Maria Gîtlan, Lidia Rusu, Ana Guzun, Irina

Popescu, Iulia Bogdan, Victor Catrecico, reprezentați de avocatul Vitalie Zamă au

solicitat casarea parțială a hotărârii judecătoriei Rîșcani din 14 ianuarie 2015 și a

deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 ianuarie 2018 cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată depusă de Iulia

Șendrea-Bogdan, Irina Popescu, Lidia Rusu, Victor Catrecico, Ana Guzun, Mari

Gîtlan împotriva Primăriei mun. Chișinău privind recunoașterea dreptului de

proprietate asupra spațiului locativ ocupat, în rest, să fie menținută hotărârea din data

de 14 ianuarie 2015 a Judecătoriei Rîșcani și decizia din 23 ianuarie 2018 a Curții

de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs, recurenții au indicat că, instanța de apel nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a pronunțat o soluție nemotivată.

Recurenții au menționat că, la soluționarea litigiului dedus judecății urmează a

se ține cont de hotărârea din 25 martie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

La fel, recurenții au invocat că, admiterea acțiunii de evacuare a recurenților ar

constitui o încălcare a dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6.1 din CEDO

și a dreptului la respectul proprietății, prevăzut de art. 1 Protocolul nr. 1 la Convenție.

Recurenții au menționat că, în cadrul ședinței de judecată din 27 aprilie 2010

reprezentantul Primăriei a prezentat o cerere privind recunoașterea acțiunii depuse

de Iulia Șendrea-Bogdan, Profira Bolgarina, Lidia Rusu, Ana Guzun, Maria Gîtlan,

Victor Catrecico împotriva Primăriei mun. Chișinău, privind recunoașterea dreptului

de proprietate asupra spațiului locativ ocupat.

Recurenții au invocat că, cererea de recunoaștere a acțiunii formulată de către

autoritate nu afectează interesele statului sau ale societății, în măsura în care ea este

prevăzută de lege și în măsura în care recunoașterea dreptului la proprietate asupra

spațiului locativ ocupat în condițiile speței constituie unica măsură legală posibilă,

într-o societate democratică în vederea protejării dreptului la proprietate al acestora

asupra spațiului locativ ocupat.

Totodată, recurenții au indicat că, decizia Consiliului municipal Chișinău

privind evacuarea lor, poartă un caracter nejustificat, or aceștia locuiesc în

apartamentele repartizate lor mai mult de 10 ani, componența lor familială s-a

schimbat esențial din anul 1999 până în prezent, sunt într-o situație materială

precară, dar dispun de dreptul la un nivel de trai decent, iar acțiunea de evacuare este

înaintată în afara termenului de prescripție de 3 ani de zile, care urmează a fi calculat

de la data instalării în spațiul locativ litigios.

Recurenții au invocat că, la momentul obținerii calității de membri ai CCL,

aceștia au achitat integral cotele sale sociale, însă nu au dobândit drepturile sale care

au apărut în urma executării obligațiilor sale față de CCL. Astfel, deoarece au depus

cota-parte deplină pentru apartamentul pus la dispoziția lor spre folosință, au

dobândit dreptul de proprietate asupra acestor apartamente, în anul 1999.

Recurenții au menționat că, deciziile judecătorești la care fac trimitere intimații,

au fost emise în lipsa pretenției recurenților cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate. Astfel că, instanțele judecătorești s-au ghidat de prezumția că,

autoritatea publică este proprietar.

9

Recurenții au invocat că, prin emiterea încheierii de încetare a procesului,

persoanele interesate nu au pierdut dreptul de a obține un spațiu locativ, acest drept

urmând a fi solicitat și în continuare de la autoritatea publică locală.

La data de 28 iunie 2018, în adresa părților din litigiu, a fost expediată copia

recursurilor declarate de către Iulia Doica, Nina Șevciuc, Olesea Cujbă, Inga

Varticovschi, Liliana Russu, reprezentate de avocatul Alexandru Panaghiu, și de

Maria Gîtlan, Lidia Rusu, Ana Guzun, Irina Popescu, Iulia Bogdan, Victor

Catrecico, reprezentați de avocatul Vitalie Zamă, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, însă pînă la examinarea recursului, părțile menționate supra, nu

au depus referințe, prin care să-și expună opinia asupra cererilor de recurs depuse de

către recurenți.

Iar, la 02 august 2018, Maria Gîtlan, Lidia Rusu, Ana Guzun, Irina Popescu,

Iulia Bogdan, Victor Catrecico, reprezentați de avocatul Vitalie Zamă au depus

referință la recursul declarat de Iulia Doica, Nina Șevciuc, Olesea Cujbă, Inga

Varticovschi, Liliana Russu, reprezentate de avocatul Alexandru Panaghiu, prin care

au solicitat declararea inadmisibilității cererii de recurs depuse de Iulia Doica, Nina

Șevciuc, Olesea Cujbă, Inga Varticovschi, Liliana Russu, reprezentate de avocatul

Alexandru Panaghiu.

Prin încheierea din 24 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

declarate de către Iulia Doica, Nina Șevciuc, Olesea Cujbă, Inga Varticovschi,

Liliana Russu, reprezentate de avocatul Alexandru Panaghiu și de Maria Gîtlan,

Lidia Rusu, Ana Guzun, Irina Popescu, Iulia Bogdan, Victor Catrecico, reprezentați

de avocatul Vitalie Zamă împotriva deciziei din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, au fost considerate admisibile.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile declarate

de către Iulia Doica, Nina Șevciuc, Olesea Cujbă, Inga Varticovschi, Liliana Russu,

reprezentate de avocatul Alexandru Panaghiu și de Maria Gîtlan, Lidia Rusu, Ana

Guzun, Irina Popescu, Iulia Bogdan, Victor Catrecico, reprezentați de avocatul

Vitalie Zamă urmează a fi admise, se casează decizia din 23 ianuarie 2018 a Curții

de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor

Catrecico, Profira Bolgarina, Ana Guzun, Maria Gîtlan, Lidia Rusu, Iulia Șendrea-

Bogdan împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate și cererea de chemare în judecată depusă de intervenienții

principali Iulia Doica, Irina Slovineanu, Nina Șevciuc împotriva Consiliului

municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Iulia Șendrea -Bogdan,

Constantin Bogdan, Profira Bolgarina, Ghenadie Bolgarin, Irina Popsescu-

Bolgarina, Lidia Rusu, Gheorghe Rusu, Veronica Rusu, Dumitru Rusu, Ana Guzun,

Maria Gîtlan, Ion Gîtlan, Maria Nadraciuc, Ștefan Nadraciuc, Olga Nadraciuc, Taras

Nadraciuc, Maria Popescu -Nirca, Eugenia Nirca cu privire la recunoașterea

dreptului la spațiul locativ, asupra bunurilor imobile, obligarea eliberării ordinelor

de repartiție și evacuarea persoanelor din locuințele repartizate, precum și repararea

prejudiciului moral, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată, din următoarele motivele.

10

În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată, dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din materialele cauzei, Colegiul reține că, la 25 decembrie 2008, Victor

Catrecico, Maria Gîtlan, Lidia Rusu, Ana Guzun, Profira Bolgarina și Iulia Bogdan

au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău

cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate.

La 04 iulie 2012, Iulia Doica, Irina Slovineanu și Nina Șevciuc a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei

municipiului Chișinău, Iulia Șendrea -Bogdan, Constantin Bogdan, Profira

Bolgarina, Ghenadie Bolgarin, Irina Popescu-Bolgarina, Lidia Rusu, Gheorghe

Rusu, Veronica Rusu, Dumitru Rusu, Ana Guzun, Maria Gîtlan, Ion Gîtlan, Maria

Nadraciuc, Ștefan Nadraciuc, Olga Nadraciuc, Taras Nadraciuc, Maria Popescu -

Nirca, Eugenia Nirca cu privire la recunoașterea dreptului la spațiul locativ, asupra

bunurilor imobile, obligarea eliberării ordinelor de repartiție și evacuarea

persoanelor din locuințele repartizate, precum și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 14 ianuarie 2015 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

respins ca fiind neîntemeiată, acțiunea înaintată de Victor Catreceico, Profira

Bolgarina, Ana Guzun, Maria Gîtlan, Lidia Rusu, Iulia Șendrea-Bogdan împotriva

Primăriei municipiului Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate.

S-a respins, ca fiind depusă tardiv, acțiunea înaintată de intervenienții principali Iulia

Doica, Irina Slovineanu, Nina Șevciuc împotriva Consiliului mun.Chișinău,

Primăriei mun.Chișinău, Iulia Șendrea-Bogdan, Constantin Bogdan, Profira

Bolgarina, Ghenadie Bolgarin, Irina Popescu-Bolgarina, Lidia Rusu, Gheorghe

Rusu, Veronica Rusu, Dumitru Rusu, Ana Guzun, Maria Gîtlan, Ion Gîtlan, Maria

Nadraciuc, Ștefan Nadraciuc, Olga Nadraciuc, Taras Nadraciuc, Maria Popescu-

Nirca, Eugenia Nirca, în partea pretențiilor cu privire la obligarea eliberării ordinelor

de repartiție. S-a respins ca fiind neîntemeiată, acțiunea înaintată de intervenienții

principali Iulia Doica, Irina Slovineanu, Nina Șevciuc împotriva Consiliului

mun.Chișinău, Primăriei mun.Chișinău, Iulia Șendrea-Bogdan, Constantin Bogdan,

Profira Bolgarina, Ghenadie Bolgarin, Irina Popescu-Bolgarina, Lidia Rusu,

Gheorghe Rusu, Veronica Rusu, Dumitru Rusu, Ana Guzun, Maria Gîtlan, Ion

Gîtlan, Maria Nadraciuc, Ștefan Nadraciuc, Olga Nadraciuc, Taras Nadraciuc, Maria

Popescu-Nirca, Eugenia Nirca, în partea pretențiilor de recunoaștere a dreptului la

spațiul locativ asupra bunurilor imobile, de evacuare a persoanelor din locuințe

repartizate și repararea prejudiciului moral.

Iar, prin decizia din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile declarate de Maria Gîtlan, Lidia Rusu, Iulia Șendrea-Bogdan, Ana Guzun,

11

Irina Popescu, Victor Catrecico și de Iulia Doica, Olesea Cujbă, Nina Șevciuc, Inga

Varticovschi și Liliana Russu și s-a menținut hotărârea din 14 ianuarie 2015 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

Conform art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data

de 10 februarie 2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său,

recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios

administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului

pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Colegiul relevă că, acțiunea înaintată de intervenienții principali Iulia Doica,

Irina Slovineanu, Nina Șevciuc împotriva Consiliului mun.Chișinău, Primăriei

mun.Chișinău, Iulia Șendrea-Bogdan, Constantin Bogdan, Profira Bolgarina,

Ghenadie Bolgarin, Irina Popescu-Bolgarina, Lidia Rusu, Gheorghe Rusu, Veronica

Rusu, Dumitru Rusu, Ana Guzun, Maria Gîtlan, Ion Gîtlan, Maria Nadraciuc, Ștefan

Nadraciuc, Olga Nadraciuc, Taras Nadraciuc, Maria Popescu-Nirca, Eugenia Nirca,

în partea pretențiilor cu privire la obligarea eliberării ordinelor de repartiție, urmează

a fi examinată prin prisma Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data de

10 februarie 2000.

Instanța de recurs relevă că, la 04 iulie 2012, Iulia Doica, Irina Slovineanu și

Nina Șevciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal

Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Iulia Șendrea -Bogdan, Constantin

Bogdan, Profira Bolgarina, Ghenadie Bolgarin, Irina Popescu-Bolgarina, Lidia

Rusu, Gheorghe Rusu, Veronica Rusu, Dumitru Rusu, Ana Guzun, Maria Gîtlan,

Ion Gîtlan, Maria Nadraciuc, Ștefan Nadraciuc, Olga Nadraciuc, Taras Nadraciuc,

Maria Popescu -Nirca, Eugenia Nirca cu privire la recunoașterea dreptului la spațiul

locativ, asupra bunurilor imobile, obligarea eliberării ordinelor de repartiție și

evacuarea persoanelor din locuințele repartizate, precum și repararea prejudiciului

moral.

Prin încheierea din 28 octombrie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău

s-a scos de pe rol acțiunea înaintată de intervenienții principali Iulia Doica, Irina

Slovineanu, Nina Șevciuc împotriva Consiliului mun.Chișinău, Primăriei

mun.Chișinău, Iulia Șendrea-Bogdan, Constantin Bogdan, Profira Bolgarina,

Ghenadie Bolgarin, Irina Popescu-Bolgarina, Lidia Rusu, Gheorghe Rusu, Veronica

Rusu, Dumitru Rusu, Ana Guzun, Maria Gîtlan, Ion Gîtlan, Maria Nadraciuc, Ștefan

Nadraciuc, Olga Nadraciuc, Taras Nadraciuc, Maria Popescu-Nirca, Eugenia Nirca,

în partea pretențiilor cu privire la obligarea eliberării ordinelor de repartiție (f.d.180-

181 vol. IV).

La 05 noiembrie 2013, Iulia Doica, Irina Slovineanu și Nina Șevciuc -

Cavcaliuc a depus cerere prealabilă în adresa Consiliului municipal Chișinău și

Primăriei municipiului Chișinău, prin care au solicitat eliberarea ordinelor de

repartiție a apartamentelor, după cum urmează: Iuliei Doica pentru apartamentul 72

din str. Xxx, mun. Chișinău, Irinei Slovineanu pentru apartamentul 61 din str. Xxx,

mun. Chișinău și Ninei Șevciuc - Cavcaliuc pentru apartamentul 69 din str. Xxx,

mun. Chișinău și evacuarea persoanelor din aceste apartamente, conform deciziei nr.

12

62/35 din data de 26 decembrie 2006 a Consiliului municipal Chișinău (f.d.183-184

vol. IV).

Prin răspunsul nr. D-2094 din 11 decembrie 2013 a Direcției Generale Locativ

– Comunale și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău, au fost refuzate

solicitările înaintate de Iulia Doica, Irina Slovineanu și Nina Șevciuc – Cavcaliuc

prin cererea prealabilă din 05 noiembrie 2013, din motiv că, în prezent încăperile de

locuit solicitate nu sunt libere (f.d.185-186 vol. IV).

Instanța de recurs relevă că, prin hotărârea din 14 ianuarie 2015 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, menținută prin decizia din 23 ianuarie 2018 a Curții de

Apel Chișinău s-a respins, ca fiind depusă tardiv, acțiunea înaintată de intervenienții

principali Iulia Doica, Irina Slovineanu, Nina Șevciuc împotriva Consiliului

mun.Chișinău, Primăriei mun.Chișinău, Iulia Șendrea-Bogdan, Constantin Bogdan,

Profira Bolgarina, Ghenadie Bolgarin, Irina Popescu-Bolgarina, Lidia Rusu,

Gheorghe Rusu, Veronica Rusu, Dumitru Rusu, Ana Guzun, Maria Gîtlan, Ion

Gîtlan, Maria Nadraciuc, Ștefan Nadraciuc, Olga Nadraciuc, Taras Nadraciuc, Maria

Popescu-Nirca, Eugenia Nirca, în partea pretențiilor cu privire la obligarea eliberării

ordinelor de repartiție.

În consolidarea soluției enunțate supra, instanțele ierarhic inferioare au

menționat că, Iulia Doica, Irina Slovineanu și Nina Șevciuc au depus cererea

prealabilă la data de 05 noiembrie 2013, iar cererea de chemare în judecată a fost

depusă la data de 04 iulie 2012, care a fost scoasă de pe rol, iar ulterior s-au adresat

repetat cu aceeași acțiune, circumstanța care denotă faptul că, cererea de chemare în

judecată a fost înaintată tardiv, iar reclamanții nu au solicitat repunerea în termen

(f.d.19 verso și f.d.88 vol. VI).

Instanța de recurs, analizând materialele dosarului în coraport cu normele

juridice ce guvernează raportul juridic litigios ajunge la concluzia că instanțele

ierarhic inferioare neîntemeiat au dispus respingerea acțiunea înaintată de

intervenienții principali Iulia Doica, Irina Slovineanu, Nina Șevciuc, în partea

pretențiilor cu privire la obligarea eliberării ordinelor de repartiție, ca fiind depusă

cu omiterea termenului de prescripție.

Conform art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data

de 10 februarie 2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său,

recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă,

autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului,

revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Iar, conform art. 17 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau

recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în

care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la: a) data primirii răspunsului la

cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea

acesteia; b) data comunicării refuzului de soluționare a unei cereri prin care se

solicită recunoașterea dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege

pentru soluționarea unei astfel de cereri; c) data comunicării actului administrativ,

în cazul în care legea nu prevede procedura prealabilă.

13

Astfel, în interpretare corectă a prevederilor legale enunțate este de înțeles că,

termenul de sesizare a instanței de contencios administrativ curge, fie de la

data comunicării răspunsului la cererea prealabilă, fie de la data expirării termenului

de 30 de zile în care autoritățile indicate erau obligate să examineze cererea

prealabilă.

Colegiul relevă că, instanțele ierarhic inferioare au menționat că, Iulia Doica,

Irina Slovineanu și Nina Șevciuc au depus cererea de chemare în judecată la data de

04 iulie 2012, care a fost scoasă de pe rol, iar ulterior s-au adresat repetat cu aceeași

acțiune, circumstanța care denotă faptul că, cererea de chemare în judecată a fost

înaintată tardiv, însă nu au indicat data depunerii repetate a acțiunii, după respectarea

procedurii prealabile.

Instanța de recurs indică că, termenul de sesizare a instanței de contencios

administrativ, de 30 de zile, pentru Iulia Doica, Irina Slovineanu și Nina Șevciuc

curge de la data comunicării răspunsului la cererea prealabilă, însă la materialele

cauzei lipsesc date despre data depunerii repetate a acțiunii, după respectarea

procedurii prealabile.

Colegiul relevă că, în procesul verbal al ședinței de judecată a primei instanțe

lipsește orice mențiune cu privire la depunerea repetată a acțiunii înaintate de

intervenienții principali Iulia Doica, Irina Slovineanu, Nina Șevciuc, în partea

pretențiilor cu privire la obligarea eliberării ordinelor de repartiție, fapt ce face

imposibilă verificarea legalității soluțiilor instanțelor inferioare.

De asemenea, deși recurentele Iulia Doica, Irina Slovineanu, Nina Șevciuc au

menționat că, răspunsul din 11 decembrie 2013 a Direcției Generale Locativ –

Comunale și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău, a fost contestat în instanță

la 17 decembrie 2013, instanța de recurs indică că, este în imposibilitate de a verifica

acest argument.

Or, conform materialelor dosarului, în litigiul dedus judecății, lipsește procesul

verbal al ședinței de judecată a primei instanțe din 17 decembrie 2013, deși este

anexată recipisa prin care părțile au fost înștiințate despre ședința de judecată

stabilită pentru 17 decembrie 2013, ora 13.00 (f.d.178 vol. IV).

Mai mult, lipsește procesul verbal al ședinței de judecată a primei instanțe din

data de 28 octombrie 2013, deși există încheierea din 28 octombrie 2013 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău prin care s-a scos de pe rol acțiunea înaintată de

intervenienții principali Iulia Doica, Irina Slovineanu, Nina Șevciuc împotriva

Consiliului mun.Chișinău, Primăriei mun.Chișinău, Iulia Șendrea-Bogdan,

Constantin Bogdan, Profira Bolgarina, Ghenadie Bolgarin, Irina Popescu-Bolgarina,

Lidia Rusu, Gheorghe Rusu, Veronica Rusu, Dumitru Rusu, Ana Guzun, Maria

Gîtlan, Ion Gîtlan, Maria Nadraciuc, Ștefan Nadraciuc, Olga Nadraciuc, Taras

Nadraciuc, Maria Popescu-Nirca, Eugenia Nirca, în partea pretențiilor cu privire la

obligarea eliberării ordinelor de repartiție (f.d.180-181 vol. IV).

În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. e) Cod de procedură civilă, se consideră

că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată.

Iar, în conformitate cu art. 432 alin. (5) lit. e) Cod de procedură civilă,

temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

14

Instanța de recurs, reține că, prescripția extinctivă este termenul, la expirarea

căruia în cazul în care acțiunea n-a fost înaintată, se stinge dreptul civil la admiterea

acțiunii, dreptul la apărare pe calea acțiunii civile, dreptul la acțiune. Expirarea

prescripției extinctive nu duce la încetarea dreptului subiectiv civil încălcat, ci stinge

dreptul subiectiv civil la apărarea pe calea acțiunii civile.

Astfel, instanța de recurs reiterează că, prin răspunsul nr. D-2094 din data de

11 decembrie 2013 a Direcției Generale Locativ – Comunale și Amenajare a

Consiliului municipal Chișinău, solicitările înaintate de Iulia Doica, Irina Slovineanu

și Nina Șevciuc – Cavcaliuc prin cererea prealabilă din 05 noiembrie 2013, au fost

refuzate, din motiv că, în prezent încăperile de locuit solicitate nu sunt libere, fapt

ce face imposibilă eliberarea ordinelor de repartiție, însă Direcția Generală Locativ

– Comunală și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău va putea reveni la

examinarea problemei privind eliberarea ordinelor de repartiție, după finalizarea

prezentului litigiu și pronunțarea hotărârii definitive și irevocabile (f.d.185-186 vol.

IV).

În aceste circumstanțe, Colegiul menționează că, instanțele ierarhic inferioare

trebuie să țină cont de faptul că, instanța de contencios administrativ nu poate

respinge acțiunea, ca fiind tardivă, din motivul omiterii contestării actului la

autoritatea emitentă, în termenul prevăzut de art. 14 al Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, în cazul în care autoritatea emitentă a

examinat fondul cererii prealabile.

Or, în litigiul dedus judecății, Colegiul indică că, cererea prealabilă din data de

05 noiembrie 2013 înaintată de Iulia Doica, Irina Slovineanu și Nina Șevciuc –

Cavcaliuc, a fost respinsă de Direcția Generală Locativ – Comunală și Amenajare a

Consiliului municipal Chișinău, din motivul că, încăperile de locuit solicitate nu sunt

libere, dar nu din cauza omiterii termenului de adresare la autoritatea publică locală.

Mai mult, instanța de recurs reiterează că, conform art. 17 alin. (1) al Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, cererea prin care se

solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi

înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Instanța de recurs reține că, recurentele Iulia Doica, Irina Slovineanu și Nina

Șevciuc – Cavcaliuc au menționat că, instanțele ierarhic inferioare eronat au indicat

că, termenul de adresare în instanță curge din momentul înaintării acțiunii la data de

04 iulie 2012, or, răspunsul din 11 decembrie 2013 acestea l-au contestat în instanța

de judecată la 17 decembrie 2013.

Însă, Colegiul reiterează că, este în imposibilitate de a verifica acest argument,

or, conform materialelor dosarului, în litigiul dedus judecății, lipsește procesul

verbal al ședinței de judecată a primei instanțe din 17 decembrie 2013, deși este

anexată recipisa prin care părțile au fost înștiințate despre ședința de judecată

stabilită pentru 17 decembrie 2013, ora 13.00 (f.d.178 vol. IV).

Respectiv, Colegiul relevă că, instanțele ierarhic inferioare nu au stabilit data

exactă, când Iulia Doica, Irina Slovineanu și Nina Șevciuc – Cavcaliuc au contestat

în instanța de judecată răspunsul din 11 decembrie 2013, fapt ce face imposibilă

stabilirea tardivității contestării acestui răspuns în instanță.

15

Instanța de recurs menționează că art. 20 din Constituția Republicii Moldova

prevede că, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor

judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și

interesele sale legitime.

Motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că, cererile lor au fost

analizate cu atenție, și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe

care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format

convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară, simplă, precisă,

concisă și fermă, să aibă putere de convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare

necorespunzătoare atrage casarea ei.

Distinct justificărilor expuse supra, instanța de recurs învederează

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că, întinderea

motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în

instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de

practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în

diferite state (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29;

Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994, paragraful 61), iar pentru a

răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că

judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate

(Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva

Finlandei din data de 19 februarie 1997, paragraful 60).

La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO

în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția

unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a

fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de

asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa,

motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO

a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților

să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).

Astfel, instanța de recurs conchide că, decizia instanței de apel nu conține o

apreciere convingătoare a tuturor motivelor indicate în cererea de chemare în

judecată depusă de Victor Catrecico, Profira Bolgarina, Ana Guzun, Maria Gîtlan,

Lidia Rusu, Iulia Șendrea-Bogdan împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu

privire la recunoașterea dreptului de proprietate și în cererea de chemare în judecată

depusă de intervenienții principali Iulia Doica, Irina Slovineanu, Nina Șevciuc

împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Iulia

Șendrea -Bogdan, Constantin Bogdan, Profira Bolgarina, Ghenadie Bolgarin, Irina

Popsescu-Bolgarina, Lidia Rusu, Gheorghe Rusu, Veronica Rusu, Dumitru Rusu,

Ana Guzun, Maria Gîtlan, Ion Gîtlan, Maria Nadraciuc, Ștefan Nadraciuc, Olga

Nadraciuc, Taras Nadraciuc, Maria Popescu -Nirca, Eugenia Nirca cu privire la

recunoașterea dreptului la spațiul locativ, asupra bunurilor imobile, obligarea

eliberării ordinelor de repartiție și evacuarea persoanelor din locuințele repartizate,

precum și repararea prejudiciului moral, ce ar determina definitiv și incontestabil

certitudinea adoptării soluției la care s-a ajuns. Respectiv, instanța de recurs este în

imposibilitate de a exercita controlul judiciar asupra unei asemenea hotărâri.

16

Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de

recurs ține să menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă

claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar

la probarea concluziilor unei părți.

Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, statuând că, instanța de

apel a soluționat eronat litigiul în cauză, iar instanța de recurs este în imposibilitate

de a corecta respectiva eroare judiciară, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, concluzionează de a admite

recursurile declarate de către Iulia Doica, Nina Șevciuc, Olesea Cujbă, Inga

Varticovschi, Liliana Russu, reprezentate de avocatul Alexandru Panaghiu și de

Maria Gîtlan, Lidia Rusu, Ana Guzun, Irina Popescu, Iulia Bogdan, Victor

Catrecico, reprezentați de avocatul Vitalie Zamă, se casează decizia din data de

23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Victor Catrecico, Profira Bolgarina, Ana Guzun, Maria Gîtlan,

Lidia Rusu, Iulia Șendrea-Bogdan împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu

privire la recunoașterea dreptului de proprietate și cererea de chemare în judecată

depusă de intervenienții principali Iulia Doica, Irina Slovineanu, Nina Șevciuc

împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Iulia

Șendrea -Bogdan, Constantin Bogdan, Profira Bolgarina, Ghenadie Bolgarin, Irina

Popsescu-Bolgarina, Lidia Rusu, Gheorghe Rusu, Veronica Rusu, Dumitru Rusu,

Ana Guzun, Maria Gîtlan, Ion Gîtlan, Maria Nadraciuc, Ștefan Nadraciuc, Olga

Nadraciuc, Taras Nadraciuc, Maria Popescu -Nirca, Eugenia Nirca cu privire la

recunoașterea dreptului la spațiul locativ, asupra bunurilor imobile, obligarea

eliberării ordinelor de repartiție și evacuarea persoanelor din locuințele repartizate,

precum și repararea prejudiciului moral, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

La judecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

supra, creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând cauza,

să emită o hotărâre legală și întemeiată, reieșind din circumstanțele esențiale a

litigiului dedus judecății.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de către Iulia Doica, Nina Șevciuc, Olesea Cujbă,

Inga Varticovschi, Liliana Russu, reprezentate de avocatul Alexandru Panaghiu și

de Maria Gîtlan, Lidia Rusu, Ana Guzun, Irina Popescu, Iulia Bogdan, Victor

Catrecico, reprezentați de avocatul Vitalie Zamă

Se casează decizia din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Catrecico, Profira

17

Bolgarina, Ana Guzun, Maria Gîtlan, Lidia Rusu, Iulia Șendrea-Bogdan împotriva

Primăriei municipiului Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate

și cererea de chemare în judecată depusă de intervenienții principali Iulia Doica,

Irina Slovineanu, Nina Șevciuc împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei

municipiului Chișinău, Iulia Șendrea -Bogdan, Constantin Bogdan, Profira

Bolgarina, Ghenadie Bolgarin, Irina Popsescu-Bolgarina, Lidia Rusu, Gheorghe

Rusu, Veronica Rusu, Dumitru Rusu, Ana Guzun, Maria Gîtlan, Ion Gîtlan, Maria

Nadraciuc, Ștefan Nadraciuc, Olga Nadraciuc, Taras Nadraciuc, Maria Popescu -

Nirca, Eugenia Nirca cu privire la recunoașterea dreptului la spațiul locativ, asupra

bunurilor imobile, obligarea eliberării ordinelor de repartiție și evacuarea

persoanelor din locuințele repartizate, precum și repararea prejudiciului moral, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Nina Vascan

18