3ra-1300/18 — anularea actului de control, obligarea efectuarii recalculelor impozitelor

Dosar nr. 3ra-1300/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru jud: N. Mazur instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol Î N C H E I E R E 31 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Alexcom-Trans” împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea efectuării recalculării impozitelor plătite și restituirea sumei, împotriva deciziei din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Societatea cu Răspundere Limitată „Alexcom- Trans” și s-a menținut hotărârea din 03 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 08 august 2016, SRL „Alexcom-Trans” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea efectuării recalculării impozitelor plătite și restituirea sumei.

În motivarea acțiunii, reclamanta SRL „Alexcom-Trans”, a invocat că, la data de 28 martie 2016, SRL „Alexcom-Trans” a depus la Biroul Vamal Chișinău, Chișinău 7 PVI Petricani, declarația primară nr. XY08809906 și declarația privind valoarea în vamă a mărfurilor tipizata DVV-1 din 28 martie 2016, prin care a declarat valoarea în vamă a mărfii, prezentând actele de însoțire care au stat la baza operării importurilor efectuate și care atestă totalitatea cheltuielilor suportate.

Reclamanta SRL „Alexcom-Trans”, a menționat că, Biroul Vamal Chișinău a acceptat toate actele prezentate însă, a respins valoarea în vamă declarată, majorând- o ilegal, fiind emis actul de inspecție din 28 martie 2016, prin care a fost rectificată valoare în vamă pentru marfa declarată în data de 28 martie 2016. Actul de inspecție i-a fost adus la cunoștință în data de 28 martie 2016, dată din care a început să izvorască dreptul de a înainta contestație potrivit art. art. 288, 289 și 292 Cod vamal. 1 Reclamanta SRL „Alexcom-Trans”, a indicat că, la data de 05 aprilie 2016, prin intermediul poștei, a înaintat Serviciului Vamal contestație împotriva actului de inspecție al Biroului Vamal Chișinău.

Reclamanta SRL „Alexcom-Trans”, a relatat că, prin scrisoarea nr. 28/11- 7799 din 04 mai 2016, SRL „Alexcom-Trans”, a fost informată despre decizia Serviciului Vamal privind examinarea contestației SRL „Alexcom-Trans” depusă împotriva actului de inspecție din 28 martie 2016 al Biroul Vamal Chișinău, Chișinău 7, prin care a fost rectificată valoare în vamă pentru marfa declarată în data de 28 martie 2016, potrivit căreia contestația s-a respins ca fiind nefondată. Decizia indicată a fost adusă la cunoștință în data de 06 mai 2016, dată din care a început să izvorască dreptul de a înainta acțiune în instanța de contencios administrativ.

Reclamanta SRL „Alexcom-Trans”, a invocat ilegalitatea deciziei Serviciului Vamal din 04 mai 2016 și a actului de inspecție din 28 martie 2016, din următoatele considerente: Reclamanta SRL „Alexcom-Trans”, a indicat că, la 28 martie 2016 a depus declarația vamală primară XY08809906 și declarația DVV-1 privind importul de lămii și portocale, cu valoare declarată în sumă de 264 562, 76 lei.

Reclamanta SRL „Alexcom-Trans”, a relatat că, la dată de 28 martie 2016, Biroul Vamal Chișinău a întocmit Actul de inspecție, prin care a solicitat prezentarea actelor potrivit fișei nr. 1. Având în vedere că, toate actele de care dispunea SRL „Alexcom-Trans” la acel moment, privind tranzacția indicată au fost prezentate și de alte acte suplimentare nu dispunea, de către Biroul Vamal Chișinău a fost înaintată fișa act nr. 2. Reclamanta SRL „Alexcom-Trans”, a declarat că, informațiile solicitate nu puteau fi prezentate de SRL „Alexcom-Trans”, deoarece informația în cauză prezintă un secret comercial al altor agenți economici, despre care fapt a fost înștiințat colaboratorul vamal. În urma majorării în vamă a mărfii, conform procedurii vamale imperative, a fost perfectată altă declarație vamală, în care SRL „Alexcom-Trans” a fost nevoită să indice valoarea statică majorată până la 333 052,1 lei.

Reclamanta SRL „Alexcom-Trans”, a indicat că, a prezentat Biroului Vamal Chișinău toate documentele necesare, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la tariful vamal, nr. 1380 din 20 noiembrie 2007, și Regulamentul privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 600 din 14 mai 2002, solicitate de către autoritatea vamală și necesare pentru confirmarea valorii în vamă a mărfii importate, autoritatea vamală nu și-a schimbat decizia de majorare a valorii în vamă, adoptată în temeiul Actului de inspecție din 28 martie 2016. Reclamanta SRL „Alexcom-Trans”, consideră că, dispunea de toate documentele necesare întru confirmarea valorii în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal, inclusiv factura (invoce), care a fost determinată și declarată în baza valorii tranzacției cu marfa importată, potrivit prevederilor art. 10 alin. (2) și art. 11 din Legea nominalizată.

Reclamanta SRL „Alexcom-Trans”, a invocat că, Biroul Vamal Chișinău, a dispus majorarea valorii în vamă, aplicând metoda de rezervă de determinare a 2 valorii în vamă a mărfii, conform art. 17 din Legea menționată, întocmind Actul de inspecție din 28 martie 2016, iar în rezultatul acestei majorări, SRL „Alexcom- Trans” a fost impusă să achite neîntemeiat drepturile de import din suma de 333 052, 10 lei, în locul sumei de 264 562, 76 lei, achitând nejustificat suma suplimentară de 14 026, 42 lei. Reclamanta SRL „Alexcom-Trans”, consideră că, acțiunile Biroului Vamal Chișinău sunt nemotivate și ilegale, ori, SRL „Alexcom-Trans” a respectat procedura stabilită la determinarea și declararea valorii în vamă a mărfurilor introduse și, conform pct. 2 al art. 7 din Legea citată, au fost prezentate documentele justificative privind veridicitatea datelor privind valoarea în vamă.

Ultimul nu a prezentat informații, pe care nu le are declarantul SRL „Alexcom-Trans”, inclusiv despre prețurile de referință la mărfurile din circuitul comerțului extern, precum și de date privind mărfurile identice sau similare, a căror perfectare vamală a efectuat- o anterior. Reclamanta SRL „Alexcom-Trans”, a relatat că, în contextul normelor materiale, art. 5, 6 și 8 din Legea cu privire la tariful vamal și pct. 16 din Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, organul vamal nu a prezentat SRL „Alexcom-Trans” informațiile, prețurile de referință la marfa importată, ci în mod unilateral, subiectiv a reevaluat valoarea în vamă a mărfii.

Reclamanta SRL „Alexcom-Trans”, consideră că, acțiunile Biroului Vamal Chișinău nu au fost transparente, conform căror temeiuri, metodele specificate la articolele 11, 12, 13, 15 și 16 din Legea cu privire la tariful vamal, nu pot fi utilizate față de SRL „Alexcom-Trans”. Astfel, valoarea în vamă a mărfii determinându-se prin metoda de rezervă, cu majorarea plăților vamale în sumă de 13 670, 73 lei. Reclamanta SRL „Alexcom-Trans”, consideră că, conform Anexei nr. 4 la Legea cu privire la tariful vamal, „Note interpretative la unele articole din Legea cu privire la tariful vamal”, consecutivitatea aplicării metodelor de determinare a valorii în vamă a mărfii trebuie să fie cu o flexibilitate rezonabilă în aplicarea metodelor, ce ar fi conformă obiectivelor și prevederilor legii.

Reclamanta SRL „Alexcom-Trans”, a relatat că, în temeiul art. 6, 1,17 din Legea cu privire la tariful vamal și pct. 19 al Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, organul vamal subiectiv, neîntemeiat și nefondat, fară prezentarea motivelor legale și temeiurile clare a aplicat direct metoda de rezerva față de SRL „Alexcom-Trans”.

Reclamanta SRL „Alexcom-Trans”, a menționat că, nu este de acord cu rectificarea efectuată de organul vamal, necătând la faptul că declarantul este în drept să nu introducă modificările respective în declarația valorii în vamă a mărfurilor sau să nu semneze tipizatele declarației valorii în vamă a mărfurilor în care se indică valoarea în vamă a mărfurilor, recalculată de colaboratorul organului vamal (să nu completeze rubrica 10 (b). Reclamanta SRL „Alexcom-Trans”, a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Serviciului Vamal din 04 mai 2016 privind examinarea contestației SRL „Alexcom-Trans” depusă împotriva actului de inspecție din 28 martie 2016 al Biroul Vamal Chișinău, anularea actului de inspecție din 28 martie 2016 prin care a 3 fost rectificată valoare în vamă, pentru marfa declarată în data de 28 martie 2016, obligarea Biroului Vamal Chișinău să aplice metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu marfa importată la 28 martie 2016, obligarea Biroului Vamal Chișinău să efectueze recalcularea impozitelor plătite la perfectarea declarației vamale în baza valorii tranzacției cu marfa importată în 28 martie 2016, obligarea Biroului Vamal Chișinău să restituie SRL „Alexcom-Trans” suma importului plătit excesiv în mărime de 14 026, 42 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 23 mai 2017, reclamanta SRL „Alexcom-Trans”, a depus cerere de concretizare pretențiilor din acțiune, prin care suplimentar a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Serviciului Vamal din 04 mai 2016 privind examinarea contestației SRL „Alexcom-Trans” depusă împotriva actului de inspecție din data de 28 martie 2016 al Biroul Vamal Chișinău, anularea actului de inspecție DV 14292 din 28 martie 2016, prin care a fost ractificată valoare în vamă pentru marfa declarată în data de 28 martie 2016, obligarea Biroului Vamal Chișinău să aplice metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu marfa importată în 28 martie 2016, obligarea Biroului Vamal Chișinău să efectueze recalcularea impozitelor plătite la perfectarea declarației vamale în baza valorii tranzacției cu marfa importată în 28 martie 2016, obligarea Biroului Vamal Chișinău să restituie SRL „Alexcom-Trans” suma importului plătit excesiv în mărime de 14 026, 42 lei.

Prin hotărârea din 03 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Alexcom-Trans” împotriva Serviciului Vamal al RM cu privire la anularea deciziei Serviciului Vamal din 04 mai 2016, actului de inspecție DV 14292 din data de 28 martie 2016, obligarea să aplice metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu marfa importată în 28 martie 2016, obligarea efectuării recalculării impozitelor plătite și restituirea sumei importului plătit excesiv în mărime de 14 026, 42 lei.

Prin decizia din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de SRL „Alexcom-Trans” și a fost menținută hotărârea din data de 03 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Alexcom- Trans” împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea efectuării recalculării impozitelor plătite și restituirea sumei.

Instanța de apel și-a întemeiat soluția, în baza prevederilor art. art. 1 alin. (2), 14, 25 Legea nr. 793 din 10 februarie 2000 contenciosului administrativ, art. 8, 10 alin. (1) al Legii nr. 1380 din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, art. 179 Codul Vamal, pct. 4, 13 și 14 din Regulamentul privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 600 din 14 mai 2002. Instanța de apel a constatat că, la data de 28 martie 2016, în baza declarației vamale nr. XY08809906, SRL „Alexcom-Trans” a importat marfa- portocale dulci, proaspete, pe teritoriul Republicii Moldova din Spania în sumă de 264 562, 76 lei.

De asemenea concomitent a depus și declarația privind valoarea în vamă a 4 mărfurilior (tipizata DVV- 1), prin care a declarat valoarea în vamă a mărfii. Inspectorul vamal, nefiind de acord cu valoarea în vamă a mărfii indicată, în temeiul pct. 23 alin.(3) din Hotărîrea de Guvern nr. 974 din 15.08.2016, a emis actul de inspecție DV 14292 din 28 martie 2016, prin care a solicitat prezentarea actelor potrivit fișei nr. 1 și nr. 2. Reclamanta, SRL „Alexcom-Trans” nu a prezentat actele solicitate, menționând că ele prezintă un secret comercial al altor agenți economici. Din acest motiv inspectorul vamal a majorat valoarea în vamă a mărfii cu 14 026, 42 lei. La data de 05 aprilie 2016, SRL „Alexcom-Trans” prin intermediul poștei, a înaintat Serviciului vamal contestația împotriva actului de inspecție al Biroului Vamal.

Prin scrisoarea nr.28/11-7799 din 04 mai 2016, Serviciul Vamal i-a dat răspuns reclamantei SRL „Alexcom-Trans” la cererea prealabilă, prin care i s-a comunicat că acesta nu a prezentat la solicitarea inspectorului vamal actele suplimentare, fapt ce a dus la determinarea valorii în vamă prin aplicarea consecutivă a metodelor prevăzute de legislația în vigoare. Instanța de apel a menționat că, în conformitate cu prevederile pct. 4 al Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova,aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 600 din 14.05.2002 conform metodelor la evaluare stabilite de art. 10 al Legii cu privire la tariful vamal, declarantul determină valoarea în vamă a mărfurilor introduse.

Organul vamal, care efectuează vămuirea mărfurilor introduse, verifică corectitudinea determinării de către declarant a valorii în vamă (alin. (1) al art. 8 din Legea cu privire la tariful vamal), inclusiv corectitudinea metodei alese de declarant pentru determinarea valorii în vamă și oportunitatea aplicării ei (alin. (2), art. 8 din Legea cu privire la tariful vamal), integritatea (completivitatea) documentelor (obligatorii și suplimentare), prezentate de declarant, și corespunderea lor cu cerințele stabilite. Inspectorul vamal, verificând documentele prezentate de reclamantă la declararea mărfii importate, corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfii declarate, a stabilit cu certitudine faptul că potrivit documentelor prezentate de agentul economic, acesta nu a furnizat informația necesară pentru confirmarea prețului tranzacției.

Astfel, la declararea mărfii prin depunerea declarației vamale, lipseau acte obligatorii pentru confirmarea valorii în vamă a mărfii importate și anume: orice acord posibil între vînzător și cumpărător care afectează valoarea în vamă a mărfurilor, corespondența comercială purtată în vederea încheierii și negocierii prețului, în cazul în care aceasta a fost purtată, documentul de plată pentru cheltuielile de trasport, confirmarea condițiilor de livrare, cataloagele, ofertele de preț (listele de prețuri) ale firmelor producătoare/ vînzătorului, certificatul de origine, certificatul de calitate eliberat de producător.

Așadar, prin prisma Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380 din data de 20 noiembrie 1997, ordinului Serviciului vamal nr. 480-0 din 18 decembrie 2006 cu privire la aprobarea Metodologiei de prelucrare a declarației vamale în detaliu, ordinului Serviciului vamal nr.346-0 din 24 decembrie 2009 referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu //Monitorul Oficial nr. 197-200/876 din 31 decembrie 2009, instanța de 5 apel a reținut că concluzia primei instanțe referitor la faptul că, organul vamal la momentul vămuirii, la etapa verificării actelor prezentate de către declarant, în baza cărora a fost declarată marfa importată, s-a condus întocmai de prevederile legale.

Totodată, instanța de apel a notat, că necesitatea întocmirii actului de inspecție rezultă direct din refuzul SRL „Alexcom-Trans” de a prezenta suplimentar actele solicitate, or, prin prisma art. 179 alin.(2) Cod vamal și art. 7 alin.(l și 2) a Legii cu privire la tariful vamal, organul vamal este în drept să ceară informații suplimentare pentru a verifica datele din declarația vamală sau din alte documente prezentate.

Instanța de apel a invocat prevederile pct. 13 și 14 a Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul RM, aprobat prin Hotărârea Guvernului № 600 din 14 mai 2002, pentru confirmarea valorii în vamă a mărfurilor importate, conform căruia declarantul este obligat să prezinte organului vamal următoarele acte: a) contractul aferent tranzacției de import și acordurile adiționale la el; b) factura (invoice) sau în cazul tranzacțiilor condițional valorice - proforma factura (proforma invoce); c) documentele bancare de plată sau alte documente de plată în cazul achitării prealabile; d) documentele de transport care au însoțit marfa: CMR (scrisoarea de trăsură internațională), Carnetul TIR, Declarația de tranzit (TI), Air bill (fraht), bill of lading (conosament maritim), Scrisoarea de trăsură pentru transportul internațional de mărfuri pe cale ferată; e) contractul (comanda) de acordare a serviciilor de transportare sau factura de expediție în cazul în care se impun potrivit condițiilor de livrare; 1) polița sau contractul de asigurare a mărfurilor, în cazul în care acestea au fost asigurate fie potrivit condițiilor de livrare, fie asigurate la inițiativa declarantului.

Dar totodată este în drept să prezinte și alte acte din proprie inițiativă în scopul confirmării valorii în vamă anunțate. Motiv din care, potrivit fișei-act din 28 martie 2016, Biroul Vamal Centru a solicitat de la agentul economic (reclamantul) prezentarea unor acte aferente tranzacției de import în vederea confirmării datelor declarate inițial, precum: orice acord posibil între vînzător și cumpărător care afectează valoarea în vamă în original, corespondența comercială purtată în vederea încheierii și negocierii prețului, contractul și documentul de plată pentru cheltuielile de transport, cataloagele, ofertele de prețuri ale firmelor producătoare/vînzătorului, certificatul de calitate, lista de încărcare, actul de verificare cu exportator.

Conform acestor prevederi, reprezentantul SRL „Alexcom-Trans” a semnat fișa act de solicitare a documentelor, fiind cunoscut cu aceasta. Instanța de apel a indicat că, apelanta SRL „Alexcom-Trans” nu a demostrat existența condițiilor legale pentru admiterea apelului, pe argumentele formulate în acesta, motiv pentru care urmează a fi respins. Instanța de apel a respins, argumentele apelantului, deoarece acesta interpretează eronat normele de drept și situația de fapt, iar soluția primei instanțe este rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept material, cu aprecierea juridică cuvenită a probelor în conformitate cu art. 130 CPC RM civilă și respectării prevederilor art. 121, art. 122 CPC RM.

6 Instanța de apel a consideră că, circumstanțele pricinii și normele materiale au fost stabilite și aplicate just de către prima instanță, argumentele contrare ale apelantului fiind nefondate sau irelevante speței, fapt pentru care a respins apelul declarat, și a menținut hotărârea primei instanțe. La 03 august 2018, SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, a depus recurs împotriva deciziei din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Alexcom-Trans” să fie admisă integral. În motivarea cererii de recurs, recurenta SRL „Alexcom-Trans” a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe le consideră neîntemeiate fiind emise contrar prevederilor legale.

Recurentul își întemeiază recursul în baza prevederilor art. 432 alin. (2) lit. a), c), alin. (4) Cod de procedură civilă. Recurenta SRL „Alexcom-Trans”, consideră că instanța judecătorească a interpretat eronat legea în cazul când instanța dă o calificare juridică corectă raportului litigios, corect determină norma aplicabilă, însă din cauza înțelegerii incorecte a sensului acesteia, trage concluzie greșită cu privire la drepturile și obligațiile părților. Recurenta SRL „Alexcom-Trans”, a invocat că instanța nu a ținut cont de faptul că recurenta a demonstrat pe deplin posibilitatea de evaluare în vamă a mărfii potrivit metodei 1, adică în baza prețului efectiv plătit sau de plătit. Totodată, instanța de apel a dat o apreciere greșită facturii externe (invoice) care demonstrează pe deplin prețul care urmează a fi plătit și temeinicia aplicării metotei 1 de evaluare a mărfii în vamă.

Recurenta SRL „Alexcom-Trans”, consideră că, în lipsa unor înscrisuri în susținerea temeiniciei și legalității actelor de inspecție și a probelor suplimentare pe care urma să le prezinte intimatul, instanța de judecată nu a pătruns în esența criticilor susținute de către recurenta aduse împotriva actelor de inspecție, fapt ce indică la examinarea superficială a legalității actului contestat, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea acțiunilor Biroului Vamal Centru prin prisma prevederilor legale, ce guvernează raportul juridic în litigiu. Recurenta SRL „Alexcom-Trans”, a menționat că, potrivit Acordului de la Marrakesh privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului, la care Republica Moldova a aderat prin Protocolul din 08 mai 2001, ratificat prin Legea Nr. 218-XV din 01 iunie 2001, taxele vamale se evaluează la valoarea reală care este valoarea de tranzacție.

Prin derogare de la această regulă, dreptul autorității vamale de a stabili, printr-o echivalență verificabilă, o altă valoare vamală este recunoscută numai în cazul imposibilității de determinare a valorii reale și în situația unor dubii rezonabile privind veridicitatea valorii declarate de importator.

Recurenta SRL „Alexcom-Trans”, a menționat că, instanța de apel nu a constatat faptul că intimatul nu a prezentat probe concludente și pertinente, referitor la legalitatea acțiunilor colaboratorilor vamali și necesitatea majorării valorii în vamă a mărfii SRL „Alexcom-Trans” a prezentat toate actele justificative, care 7 confirmă date reale și veridice despre prețul tranzacției, greutatea reală, valoarea în vamă a mărfii, valoarea ce urmează a fi stabilită doar în baza metodei nr. 1. Recurenta SRL „Alexcom-Trans”, consideră că, instanța de apel nu a verificat pe deplin toate acțiunile întreprinse de autoritatea vamală, care pe parcursul etapei de verificare a corectitudinii determinării de către declarant a valorii în vamă a mărfii și în rezultatul constatărilor privind completarea declarației vamale cu date justificative, neîntemeiat a dispus întocmirea actelor de inspecție.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată recurentei, la data de 12 iulie 2018, conform scrisorii nr. 7810 (f.d.125), însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește. În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus de către SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, la 03 august 2018, cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă. La 21 august 2018, în adresa intimaților Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Biroul Vamal Centru au fost expediate copia recursului declarat de SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Intimații, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Biroul Vamal Centru, nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv, și nu au depus referință în termenul stabilit, la cererea de recurs declarată de către SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu. Examinând temeiurile recursului declarat SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

8 Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 9 d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat Societatea cu Răspundere Limitată „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, împotriva deciziei din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Alexcom-Trans” împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea efectuării recalculării impozitelor plătite și restituirea sumei. Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan 10