3ra-1619/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1619/2018

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: D. Chistol)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

28 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Alexcom-Trans” împotriva Biroului Vamal Centru și

Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 11 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Alexcom-Trans”,

reprezentată de avocatul Alexandru Tonu și a fost casată hotărârea din 06 iunie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii ca tardive

c o n s t a t ă :

La 08 iunie 2016, SRL „Alexcom-Trans” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Biroului Vamal Centru (până la reorganizare Biroul Vamal

Chișinău) și Serviciului Vamal al RM cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 23 martie 2016 a depus la Biroul

Vamal Chișinău, Chișinău 7 (PVI Petricani), declarația primară nr. FU08809776 și

declarația privind valoarea în vamă a mărfurilor (tipizat DVV- 1) din 23 martie

2016 prin care a declarat valoarea în vamă a mărfii, prezentând actele de însoțire

care au stat la baza operării importurilor efectuate și care atestă totalitatea

cheltuielilor suportate.

A menționat că Biroul Vamal Chișinău a acceptat toate actele prezentate, însă

a respins valoarea în vamă declarată, majorând-o ilegal, fiind emis actul de

inspecție din 23 martie 2016 prin care a fost rectificată valoarea în vamă pentru

marfa declarată.

SRL „Alexcom-Trans” a invocat că actul de inspecție i-a fost adus la

cunoștință la 23 martie 2016, dată din care a început să curgă dreptul de a înainta

contestație, în conformitate cu art. 288, 289 și 292 Cod vamal.

Reclamanta a afirmat că la data de 31 martie 2016, prin intermediul ÎS „Poșta

Moldovei” a înaintat Serviciului Vamal al RM contestația împotriva actului de

inspecție al Biroului Vamal Chișinău, iar prin scrisoarea nr. 28/11-77681 din 29

1

aprilie 2016 a fost informată despre decizia Serviciului Vamal al RM privind

examinarea contestației, depusă împotriva actului de inspecție din 23 martie 2016

al Biroul Vamal Chișinău (Chișinău 7) prin care a fost rectificată valoarea în vamă

pentru marfa declarată la data de 23 martie 2016, care a fost respinsă, decizia care

i-a fost adusă la cunoștință în data de 06 mai 2016.

SRL „Alexcom-Trans” a reiterat că la data de 23 martie 2016 a depus

declarația vamală primară FU 08809776 și declarația DW-1 privind importul de

lămâi și portocale, cu valoare declarată în sumă de 269 818,19 lei. La aceeași dată,

Biroul Vamal a întocmit Actul de inspecție prin care a solicitat prezentarea actelor

potrivit fișei nr. 1, însă având în vedere că, toate actele de care dispunea la acel

moment privind tranzacția indicată au fost prezentate și de alte acte suplimentare

reclamanta nu dispunea, de către Biroul Vamal Centru a fost întocmită fișa act

nr.2.

Astfel, a specificat că informațiile solicitate nu au fost posibil de a fi

prezentate, deoarece informația în cauză prezintă un secret comercial al altor agenți

economici, despre care fapt a fost înștiințat colaboratorul vamal.

Reclamanta a susținut că în urma majorării în vamă a mărfii, conform

procedurii vamale imperative, a fost perfectată altă declarație vamală, în care a fost

nevoită să indice valoarea statică majorată până la 336 569,85 de lei.

A opinat că, deși a prezentat Biroului Vamal Chișinău toate documentele

necesare, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380

din 20 noiembrie 2007 și Regulamentul privind modul de declarare a valorii în

vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin

hotărârea nr. 600 din 14 mai 2002 a Guvernului RM, solicitate de către autoritatea

vamală și necesare pentru confirmarea valorii în vamă a mărfii importate,

autoritatea vamală nu și-a schimbat decizia de majorare a valorii în vamă adoptată

în temeiul Actului de inspecție din 23 martie 2016.

Prin urmare a subliniat că dispunea de toate documentele necesare întru

confirmarea valorii în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal, inclusiv factura

(invoce), care a fost determinată și declarată în baza valorii tranzacției cu marfa

importată, potrivit prevederilor art. 10 alin. (2) și art. 11 din Legea cu privire la

tariful vamal.

Mai mult, a menționat că Biroul Vamal a dispus majorarea valorii în vamă,

aplicând metoda de rezervă de determinare a valorii în vamă a mărfii, conform art.

17 din Legea cu privire la tariful vamal, întocmind Actul de inspecție din 23 martie

2016, iar în rezultatul acestei majorări, SRL „Alexcom-Trans” a fost impusă să

achite neîntemeiat drepturile de import din suma de 336 569,85 de lei, în locul

sumei de 269 818,19 lei, achitând nejustificat suma suplimentară de 13 670,73 de

lei.

La 31 martie 2016, SRL „Alexcom-Trans” a contestat actul menționat printr-o

contestație înaintată Serviciului Vamal al RM, însă cererea a fost respinsă.

A invocat că la acumularea informației privind valoarea în vamă, organul

vamal antrenat în vămuirea mărfurilor trebuia să prezinte informații pe care nu le

avea declarantul, inclusiv despre prețurile de referință la mărfurile din circuitul

comerțului extern, precum și de date privind mărfurile identice sau similare a căror

perfectare vamală a efectuat-o anterior.

2

Totodată, a susținut că organul vamal nu a prezentat SRL „Alexcom-Trans”

informațiile, prețurile de referință la marfa importată, ci în mod unilateral,

subiectiv a reevaluat valoarea în vamă.

A opinat că acțiunile Biroului Vamal Chișinău nu au fost transparente,

conform căror temeiuri, metodele specificate la articolele 11, 12, 13, 15 și 16 din

Legea cu privire la tariful vamal, nu pot fi utilizate față de SRL „Alexcom-Trans”.

Conform Anexei nr. 4 la Legea cu privire la tariful vamal, reclamantul a

reliefat că consecutivitatea aplicării metodelor de determinare a valorii în vamă a

mărfii trebuie să fie cu o flexibilitate rezonabilă în aplicarea metodelor ce ar fi

conformă obiectivelor și prevederilor legale, iar în temeiul art. 6, 1, 17 din Legea

cu privire la tariful vamal și pct. 19 al Regulamentului cu privire la modul de

declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova,

organul vamal subiectiv, neîntemeiat și nefondat, fără prezentarea motivelor legale

și temeiurile clare a aplicat direct metoda de rezerva față de SRL „Alexcom-

Trans”.

În concluzie a menționat că nu este de acord cu rectificarea efectuată de

organul vamal, necătînd la faptul că declarantul este în drept să nu introducă

modificările respective în declarația valorii în vamă a mărfurilor sau să nu semneze

tipizatele declarației valorii în vamă a mărfurilor în care se indică valoarea în vamă

a mărfurilor, recalculată de colaboratorul organului vamal, ținând cont de

specificul procedurii indicate, de faptul că marfa declarată este ușor alterabilă

precum și de faptul că, în asemenea procedură, marfa nu poate fi descărcată din

transport până la soluționarea situației litigioase, SRL „Alexcom- Trans” a fost

nevoită să evite procedura respectivă.

La 10 octombrie 2016, reclamanta a depus cerere de concretizare indicând în

calitate de copârât Biroul Vamal Chișinău, reorganizat în Biroul Vamal Centru.

Prin hotărârea din 06 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de SRL „Alexcom-Trans” împotriva

Biroului Vamal Centru și Serviciului Vamal al RM cu privire la anularea deciziei

de regularizare și a Actului de inspecție.

La 16 iunie 2017, SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru

Tonu, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe și a solicitat casarea

acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 11 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de SRL „Alexcom-Trans” și a fost casată hotărârea din 06 iunie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a

fost respinsă ca tardivă cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Alexcom-

Trans” împotriva Biroului Vamal Centru și Serviciului Vamal al RM cu privire la

anularea deciziei de regularizare și a Actului de inspecție.

La 03 iulie 2018, SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru

Tonu a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 11 aprilie 2018 a Curții de

Apel Chișinău și a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că este neîntemeiată și ilegală decizia

instanței de apel, deoarece instanța de judecată a examinat superficial cauza, fără a

reține spre examinare argumentele și probele prezentate în susținerea acțiunii,

precum și a aplicat și interpretat eronat normele de drept material, aplicabile speței.

3

A reiterat în susținerea recursului motive de fapt și de drept similare celor

invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 11 aprilie 2018, dar

date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la materialele cauzei

lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 03 iulie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de SRL „Alexcom-Trans”,

reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Alexcom-Trans”,

reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

4

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de

avocatul Alexandru Tonu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

5