3ra-1233/18 — contestarea actelor de inspectie, recalcularea si restituirea taxelor

3ra-1233/18 — contestarea actelor de inspectie, recalcularea si restituirea taxelor (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.3ra-1233/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: V.Varanița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Panov, M.Anton, V.Cotorobai)

D E C I Z I E

7 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Nina Vascan

Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Alexcom-

Trans”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Alexcom-Trans” împotriva Biroului Vamal Centru

(succesor de drept al Biroul Vamal Chișinău) cu privire la contestarea actelor de

inspecție, recalcularea și restituirea taxelor,

împotriva deciziei din 5 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Alexcom-Trans” și

s-a menținut hotărârea din 30 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central,

c o n s t a t ă:

La 11 iulie 2017, SRL ,,Alexcom-Trans” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Biroului Vamal Centru (succesor de drept al Biroul Vamal

Chișinău) cu privire la contestarea actelor de inspecție, recalcularea și restituirea

taxelor.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că 9 mai 2016 a depus la Biroul

Vamal Chișinău (Chișinău 7 - PVI Petricani) declarațiile primare nr. RI08939624

și nr. RI08939625, la fel și declarațiile privind valoarea în vamă a mărfurilor

(tipizata DW-1) din 9 mai 2016, prin care a declarat valoarea în vamă a mărfii,

prezentând actele de însoțire care au stat la baza operării importurilor efectuate și

care atestă totalitatea cheltuielilor suportate.

Reclamanta a indicat că, Biroul Vamal Chișinău a acceptat toate actele

prezentate, însă, a respins valoarea în vamă declarată, majorând-o ilegal, fiind

emise actele de inspecție din 9 mai 2016, prin care a fost rectificată valoare în

vamă pentru marfa declarată.

1

Astfel, la 14 mai 2016, prin intermediul serviciului poștal, a depus Serviciul

Vamal contestații împotriva actelor de inspecție al Biroul Vamal Chișinău indicate

supra.

SRL ,,Alexcom-Trans” a menționat că, prin scrisoarea nr. 28/11-9243 din 7

iunie 2016, a fost informată despre decizia Serviciului Vamal privind examinarea

contestaților sale, depuse împotriva actelor de inspecție din 9 mai 2016 ale Biroului

Vamal Chișinău, prin care a fost rectificată valoarea în vamă pentru marfa

declarată, potrivit căreia cererile prealabile au fost respinse.

Reclamanta a susținut că, decizia indicată a fost adusă la cunoștință la 8 iunie

2016, dată din care a început să izvorască dreptul de a înainta acțiune în instanța de

contencios administrativ.

Ca urmare, reclamanta a considerat că decizia Serviciului Vamal din 7 iunie

2016 și actele de inspecție din 9 mai 2016, sunt ilegale deoarece la 9 mai 2016 a

depus declarațiile vamale primare nr. RI08939624 și nr. RI08939625 și declarațiile

DVV-1 privind importul de portocale, lămâi și mandarine cu valoare declarată în

sumă de 237020,91 lei, și corespunzător, nectarine și piersice, cu valoare declarată

în sumă de 83 308,20 de lei, ulterior, Biroul vamal Chișinău a întocmit actele de

inspecție, prin care a solicitat prezentarea actelor potrivit fișei nr. l.

SRL ,,Alexcom-Trans” a afirmat că, toate actele de care dispunea la acel

moment, privind tranzacția indicată, au fost prezentate, iar de alte acte

suplimentare nu dispunea, de către Biroul Vamal Chișinău a fost înaintată fișa act

nr. 2.

Întreprinderea a mai indicat, că informațiile solicitate nu puteau fi prezentate,

deoarece informația în cauză prezintă un secret comercial al altor agenți

economici, despre care fapt a fost înștiințat colaboratorul vamal.

Societatea a completat, că în urma majorării în vamă a mărfii, conform

procedurii vamale imperative, au fost perfectate alte declarații vamale, în care a

fost nevoită să indice valoarea statică majorată, privind importul de portocale,

lămâi și mandarine până la 284 017,40 de lei și privind importul de nectarine și

piersice până la 233 450 de lei.

Astfel, deși societatea a prezentat Biroului Vamal Chișinău toate documentele

necesare, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380

din 20 noiembrie 2007 și Regulamentului privind modul de declarare a valorii în

vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 600 din 14 mai 2002, solicitate de către autoritatea

vamală și necesare pentru confirmarea valorii în vamă a mărfii importate,

autoritatea vamală nu și-a schimbat decizia de majorare a valorii în vamă adoptată

în temeiul actului de inspecție din 9 mai 2016.

Reclamanta a considerat că, dispunea de toate documentele necesare întru

confirmarea valorii în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal, inclusiv factura

(invoce), care a fost determinată și declarată în baza valorii tranzacției cu marfa

importată, potrivit prevederilor art. 10 alin. (2) și art. 11 din Legea privind tariful

vamal.

Ca urmare, Biroul Vamal Chișinău a dispus majorarea valorii în vamă,

aplicând metoda de rezervă de determinare a valorii în vamă a mărfii, conform art.

2

17 din Legea menționată, întocmind actele de inspecție din 9 mai 2016, iar în

rezultatul acestei majorări, SRL ,,Alexcom-Trans” a fost impusă să achite

neîntemeiat drepturile de import din suma de 284 017,40 de lei, în locul sumei de

237 020,91 de lei și din suma 233 450 de lei, în locul sumei de 83 308,20 de lei,

achitând nejustificat suma suplimentară de 3 215,17 de lei pentru portocale, 2

316,90 de lei pentru lămâi, 4 091,80 de lei pentru mandarine, suma de 10 937,33

de lei pentru nectarine și 14 769,38 de lei pentru piersice.

A mai declarat că, la 14 mai 2016 a contestat actele de inspecție menționate,

cererile însă au fost respinse.

SRL ,,Alexcom-Trans” a mai considerat că acțiunile Biroului Vamal Chișinău

nemotivate și ilegale, aceasta deoarece a respectat procedura stabilită la

determinarea și declararea valorii în vamă a mărfurilor introduse și conform pct. 2

al art. 7 din Legea citată, au fost prezentate documentele justificative privind

veridicitatea datelor privind valoarea în vamă anunțată.

La fel a susținut, că la acumularea informației privind valoarea în vamă,

organul vamal antrenat în vămuirea mărfurilor, trebuie să prezinte informații, pe

care nu le are declarantul, inclusiv despre prețurile de referință la mărfurile din

circuitul comerțului extern, precum și de date privind mărfurile identice sau

similare, a căror perfectare vamală a efectuat-o anterior.

Totodată, autoritatea vamală nu a prezentat societății informațiile de care

dispune, despre prețurile medii contractuale sau privind valoarea în vamă a unei

anumite tranzacții, care ar confirma valoarea mărfii importate.

În baza art. 5, 6 și 8 din Legea cu privire la tariful vamal și pct. 16 din

Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor

introduse pe teritoriul Republicii Moldova, organul vamal nu a prezentat societății

informațiile, prețurile de referință la marfa importată, ci în mod unilateral,

subiectiv a reevaluat valoarea în vamă.

SRL ,,Alexcom-Trans” a specificat că, organul vamal subiectiv și

neîntemeiat, fără prezentarea motivelor legale și temeiurilor clare a aplicat direct

metoda de rezerva față de întreprindere.

Societatea a evidențiat că nu este de acord cu rectificarea efectuată de organul

vamal, declarantul fiind în drept să nu introducă modificările respective în

declarația valorii în vamă a mărfurilor sau să nu semneze tipizatele declarații a

valorii în vamă a mărfurilor în care se indică valoarea în vamă a mărfurilor,

recalculată de colaboratorul organului vamal (să nu completeze rubrica 10 (b)).

Având în vedere specificul procedurii indicate supra, de faptul că marfa

declarată este ușor alterabilă precum și de faptul, că în speță marfa nu putea fi

descărcată din transport până la soluționarea situației litigioase, SRL ,,Alexcom-

Trans” a fost nevoită să evite procedura respectivă, să accepte valoarea în vamă

impusă de inspectorul vamal și să o achite corespunzător.

Reclamanta a solicitat prin cererea de chemare în judecată și cererea de

concretizare a pretențiilor în acțiune din 16 februarie 2017, anularea deciziei

Serviciului Vamal din 7 iunie 2016, privind examinarea contestațiilor depuse

împotriva actelor de inspecție nr. DV 3030I6906 și nr. DV 3030I6907 din 9 mai

2016 ale Biroului Vamal Chișinău; anularea actelor de inspecție nr. DV 3030I6906

3

și nr. DV 3030I6907 din 9 mai 2016 prin care a fost rectificată valoarea în vamă

pentru marfa declarată la 9 mai 2016; obligarea Biroului Vamal Chișinău să aplice

metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu marfa

importată din data de 9 mai 2016; obligarea Biroului Vamal Chișinău să efectueze

recalcularea impozitelor plătite la perfectarea declarației vamale în baza valorii

tranzacției cu marfa importată la data de 9 mai 2016; obligarea Biroului Vamal

Chișinău să restituie suma importului plătit excesiv în mărime de 35 330,58 lei,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată. (f.d. 88)

Prin încheierea din 19 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

a fost încetat procesul civil, în partea pretențiilor formulate de SRL ,,Alexcom-

Trans” împotriva Serviciului Vamal, în temeiul art. 265 lit. a) Cod de procedură

civilă, deoarece cauza nu urmează a fi judecată în procedură civilă. (f.d. 68-70)

Prin încheierea din 19 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

s-a dispus declinarea competenței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, la judecarea

cauzei civile în procedura contenciosului administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de SRL ,,Alexcom-Trans” împotriva Biroului Vamal Chișinău

privind anularea deciziei și compensarea cheltuielilor de judecată, cu strămutarea

acesteia la Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, pentru judecare conform

competenței. (f.d. 73)

Prin hotărârea din 30 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

cererea de chemare în judecată depusă de SRL ,,Alexcom-Trans” a fost respinsă,

ca fiind depusă tardiv.

La 21 noiembrie 2017, SRL ,,Alexcom-Trans” a declarat apel nemotivat, iar

la 14 martie 2018 a depus apel motivat împotriva hotărârii din 30 octombrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Prin decizia din 5 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de SRL ,,Alexcom-Trans” și a fost menținută hotărârea din 30 octombrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

La 1 august 2018, SRL ,,Alexcom-Trans” a declarat recurs împotriva deciziei

din 5 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată au aplicat și

interpretat eronat normele de drept material și procedural.

SRL ,,Alexcom-Trans” a reiterat motivele de fapt și de drept invocat în

cererea de apel.

Suplimentar, recurenta a subliniat că, în temeiul art. 277 alin. (1) lit. a) Cod

civil, cursul prescripției extinctive se întrerupe în cazul intentării unei acțiuni în

modul stabilit. Or, societatea a depus cererea de chemare în judecată împotriva

Serviciului Vamal al republicii Moldova, organ superior al Biroului Vamal centru,

solicitând anularea actelor de inspecție din 9 mai 2016.

Totodată, a remarcat că, Serviciul Vamal fiind organul superior al Biroului

Vamal centru, poate fi obligat de instanța de judecată să anuleze un act emis de

către un organ inferior.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, emițând o nouă hotărâre de admitere a cererii de chemare

în judecată.

4

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 5 aprilie 2018, dar

date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 1 august 2018, este în termen.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel

cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum denotă actele cauzei, la 7 iulie 2016, prin intermediul oficiului

poștal, SRL ,,Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu a depus

în instanța de contencios administrativ o cerere de chemare în judecată împotriva

Serviciului Vamal al RM cu privire la anularea deciziei Serviciului Vamal din 7

iunie 2016 privind examinarea contestațiilor depuse împotriva actelor de inspecție

din 9 mai 2016 ale Biroului Vamal Centru (succesor în drept al Biroului Vamal

Chișinău) și actelor de inspecție din 9 mai 2016, prin care a fost rectificată valoarea

în vamă pentru marfa declarată la 9 mai 2016, obligarea Biroului Vamal Centru

(succesor în drept al Biroului Vamal Chișinău) să aplice metoda determinării

valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu marfa importată la 9 mai

2016, obligarea efectuării recalculării impozitelor plătite la perfectarea declarației

vamale în baza valorii tranzacției cu marfa importată la 9 mai 2016 și restituirea

sumei importului plătit excesiv în mărime de 35 330,58 de lei, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată. (f.d. 2-3, 8)

S-a stabilit cu certitudine că, la 20 iulie 2016, prin intermediul oficiului

poștal, SRL ,,Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu a depus o

cerere privind atragerea în proces în calitate de pârât, Biroul Vamal Centru

(succesor în drept al Biroului Vamal Chișinău). (f.d. 12-13)

La 11 noiembrie 2016, SRL ,,Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul

Alexandru Tonu în cadrul ședinței de judecată a depus cerere de concretizare a

pretențiilor în acțiune, indicând ca copârâți, Serviciul Vamal al Republicii

Moldova și Biroul Vamal Centru (succesor în drept al Biroului Vamal Chișinău).

(f.d. 38-39)

Materialele cauzei denotă cu certitudine că, la 17 mai 2016, SRL ,,Alexcom-

Trans” s-a adresat cu contestații către Serviciul Vamal al Republicii Moldova, prin

care a solicitat revocarea actelor de inspecție din 9 mai 2016, prin care a fost

rectificată valoarea în vamă pentru marfa declarată la aceiași dată, cu majorarea

valorii în vamă. (f.d. 46-47)

5

Prin răspunsul Serviciului Vamal nr. 28/11-9243 din 7 iunie 2016, SRL

,,Alexcom-Trans” a fost informată că, cererile sale privind revocarea actelor de

inspecție din 9 mai 2016, se resping, iar motive pentru a satisface cerințele

invocate nu există, actele enunțate sunt legale și întemeiate. (f.d. 44)

Prin încheierea din 19 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

procesul în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de SRL

,,Alexcom-Trans” împotriva Serviciului Vamal și Biroului Vamal Chișinău privind

anularea actelor administrative, a fost încetat în partea pretenției de anulare a

deciziei Serviciului Vamal din 7 iunie 2016, în rest, acțiunea SRL ,,Alexcom-

Trans” a rămas pe rolul instanței de judecată. (f.d. 68-70)

La fel, prin încheierea din 19 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, s-a declinat competența Judecătoriei Centru, mun. Chișinău la judecarea

prezentei cauze civile și s-a strămutat prezenta cauză la Judecătoria Botanica, mun.

Chișinău, pentru judecare conform competenței jurisdicționale. (f.d. 71-73)

Fiind învestită cu judecarea speței în cauză prima instanță a ajuns la concluzia

respingerii cererii de chemare în judecată, ca fiind depusă tardiv.

În susținerea soluției respective, s-au reținut prevederile art. 1 alin. (2), 14

alin. (1), 17 alin. (1) și 25 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ,

art. 121 Cod de procedură civilă, art. 272 alin. (1) și 277 alin. (1), lit. a) ale

Codului civil.

Totodată, s-a evidențiat că, având în vedere că prin cererea din 10 noiembrie

2016 adresată Judecătoriei Centru, mun. Chișinău a fost atras în proces, în calitate

de pârât, Biroul Vamal Centru, cererea de chemare în judecată cu privire la

anularea actelor de inspecție se consideră a fi depusă la 10 noiembrie 2016.

În această ordine de idei, prima instanță a concluzionat că, cererea de chemare

în judecată depusă de SRL ,,Alexcom-Trans”, și anume, pretențiile față de Biroul

Vamal Centru a fost depusă la 10 noiembrie 2016, iar dat fiind faptul că actele de

inspecție au fost emise la 9 mai 2016 și cererea de concretizare a pretențiilor cu

indicarea pârâtului, Biroul Vamal Centru, se denotă că aceasta a fost depusă cu

încălcarea esențială a termenului de 30 zile, prevăzut de art. 25 din Legea

contenciosului administrativ, fără a se solicita repunerea în termen.

Judecând apelul declarat de SRL ,,Alexcom-Trans” instanța de apel a respins

apelul declarat de SRL ,,Alexcom-Trans” și a menținut hotărârea din 30 octombrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău având la bază prevederile art.

1 alin. (2), 2, 3, 14 alin. (1), 17, 24 alin. (3) și 26 alin. (1) ale Legii contenciosului

administrativ, art. 118, 121 și 130 Cod de procedură civilă, art. 7 alin. (4) al Legii

cu privire la tariful vamal, art. 288, 289 și 290 Cod vamal, a reținut că instanța de

fond temeinic și legal a constatat, că prezenta cerere de chemare în judecată și,

anume, pretențiile formulate față de Biroul Vamal Centru (succesor de drept a

Biroului Vamal Chișinău) este depusă tardiv, abia la 11 noiembrie 2016, adică

peste termen și nu a solicitat repunerea în termen.

Astfel, Colegiul a conchis că, intimatul a emis actele de inspecție la 9 mai

2016, iar SRL ,,Alexcom-Trans” le-a contestat cu cerere prealabilă organului

ierarhic superior, recepționând răspunsul care nu l-a satisfăcut la 8 iunie 2016, dar

6

s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Centru abia

la 11 noiembrie 2016, adică cu încălcarea evidentă și esențială a termenului de 30

de zile.

Prin urmare, se atestă că, SRL ,,Alexcom-Trans” nu a solicitat repunerea în

termen și nici nu a indicat motivul depășirii termenului.

Mai mult ca atât, Colegiul a menționat că, potrivit cadrului legal și actelor

normative aplicabile speței, în raporturile procesual civile Birourile vamale

constituie subiecte distincte de Serviciul Vamal. Această distincție rezultă din

faptul, că primele sunt persoane juridice în sensul art. 55 Cod civil, cu patrimoniu

distinct, cu cod fiscal propriu, ștampilă, regulament, antet etc., fapt ce implică

exercitarea de sine stătătoare a drepturilor și obligațiilor sale procesuale prevăzute

de legislația în vigoare.

De asemenea, Colegiul a accentuat că, apelantul nu contestă refuzul

Serviciului Vamal propriu zis, acesta în sine nereprezentând un act administrativ

dar un act intermediar, subsecvent actelor de inspecție contestate de parte.

Astfel, obiect al acțiunii civile inițiate de SRL ,,Alexcom-Trans” sunt actele

de inspecție, cu care acesta nu este de acord, și anume, aceste acte administrative

au produs efectele juridice, cu care partea nu este de acord.

Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de soluție rezultă din

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin

sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că

concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a

materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de

instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

Iar, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă,

instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum

și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de

către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța

de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând apelul a

trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, referindu-se doar la

susținerile intimatului și probelor prezentate de ultimul, fără a examina legalitatea

și temeinicia hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu regulile și

legislația ce guvernează litigiul în cauză.

În conformitate cu art. 1 alin. (2) a Legii contenciosului administrativ nr. 793

din 10 februarie 2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al

său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ

7

sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de

contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului,

recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Astfel, luând în considerație prevederile enunțate mai sus, reclamanta SRL

,,Alexcom-Trans” s-a adresat la 17 mai 2016 cu cereri prealabile către Serviciul

Vamal al RM cu solicitarea de a fi revocate actele de inspecție din 9 mai 2016, prin

care a fost rectificată valoarea în vamă pentru marfa declarată la aceiași dată, cu

majorarea valorii în vamă. (f.d. 46-47)

Prin urmare, instanța de recurs reține că, prin răspunsul Serviciului Vamal nr.

28/11-9243 din 7 iunie 2016, SRL ,,Alexcom-Trans” a fost informată că, cererile

sale privind revocarea actelor de inspecție din 9 mai 2016, se resping, iar motive

pentru a satisface cerințele invocate nu există, actele enunțate sunt legale și

întemeiate. (f.d. 44)

Conform art. 17 alin. (1) a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau

recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în

care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la: a) data primirii răspunsului

la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru

soluționarea acesteia; b) data comunicării refuzului de soluționare a unei cereri prin

care se solicită recunoașterea dreptului pretins sau data expirării termenului

prevăzut de lege pentru soluționarea unei astfel de cereri; c) data comunicării

actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura prealabilă.

Respectiv, la caz, instanța de recurs menționează faptul că potrivit ștampilei

de intrare aplicată de către ÎS ,,Poșta Moldoveiʼʼ pe plicul în care a fost expediat în

adresa SRL ,,Alexcom-Trans” răspunsul Serviciului Vamal al RM nr. 28/11-9243

din 7 iunie 2016, acesta a fost recepționat de SRL ,,Alexcom-Trans” la 7 iunie

2016 (f.d. 44-45), iar cererea de chemare în judecată a SRL ,,Alexcom-Trans”

împotriva Serviciului Vamal al RM, a fost expediată în adresa instanței de judecată

la 7 iulie 2016 și înregistrată la 11 iulie 2016. (f.d. 2, 8)

De asemenea, instanța de recurs menționează că, la 20 iulie 2016, prin

intermediul oficiului poștal, SRL ,,Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul

Alexandru Tonu a depus o cerere privind atragerea în proces în calitate de pârât,

Biroul Vamal Centru (succesor de drept al Biroului Vamal Chișinău), lichidând

neajunsurile din încheierea din 13 iulie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

fapt constatat și prin decizia din 3 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău. (f.d.

12-13, 29)

La 11 noiembrie 2016, SRL ,,Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul

Alexandru Tonu în cadrul ședinței de judecată a depus cerere de concretizare a

pretențiilor în acțiune, indicând ca copârâți, Serviciul Vamal al Republicii

Moldova și Biroul Vamal Centru (succesor de drept al Biroului Vamal Chișinău).

(f.d. 38-39)

În acest sens, se va remarca că unul din argumentele, asupra cărui a insistat

reprezentantul reclamantului SRL ,,Alexcom-Trans”, avocatul Alexandru Tonu în

cererea de apel, este faptul că, în speță societatea a depus în termen cererea de

chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al RM, organ superior al Biroului

8

Vamal Centru, solicitând și anularea actelor de inspecție a Biroului Vamal

Chișinău din 9 mai 2016, ulterior, la 20 iulie 2016 solicitând și atragerea în proces

a Biroului Vamal Centru (succesor de drept al Biroului Vamal Chișinău) (f.d. 1-

13), fără a fi omis termenul legal de adresare în instanța de judecată.

Instanța de apel, însă, fără a intra în esența acestui argument și fără a supune

verificării argumentul dat în raport cu prevederile legale sub imperiul căror

urmează a fi judecat prezentul litigiu a constatat că cererea reclamantului urmează

a fi respinsă din motiv că acțiunea este tardivă.

Reieșind din specificul acțiunii deduse judecării, precum și în scopul stabilirii

temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor, alături de cele constatate, era

indispensabil de a examina cauza în fond și de a verifica cerințele formulate prin

prisma particularităților instituite de Legea contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000 și Codului Vamal al RM.

Este important a evidenția că este eronată concluzia instanței de apel cu

privire la faptul că Biroul Vamal Centru a emis actele de inspecție la 9 mai 2016,

iar SRL ,,Alexcom-Trans” le-a contestat cu cerere prealabilă organului ierarhic

superior, recepționând răspunsul care nu l-a satisfăcut la 8 iunie 2016, dar s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Centru abia la

11 noiembrie 2016, adică cu încălcarea evidentă și esențială a termenului de 30 de

zile.

Or, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reiterează că, odată ce a fost depusă în termen, la 7 iulie 2016,

cererea de chemare în judecată de SRL ,,Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul

Alexandru Tonu împotriva Serviciului Vamal al RM solicitându-se anularea

actelor de inspecție din 9 mai 2016 emise de Biroul Vamal Centru (succesor de

drept al Biroului Vamal Chișinău), ulterior, la 20 iulie 2016 solicitându-se și

atragerea în proces a Biroului Vamal Centru (succesor de drept al Biroului Vamal

Chișinău) (f.d. 1-13), precum și la 11 noiembrie 2016 depunând o cerere de

concretizare a pretențiilor în acțiune, indicând ca copârâți, Serviciul Vamal al

Republicii Moldova și Biroul Vamal Centru (f.d. 38-39), aceasta nu poate fi

considerată depusă la 11 noiembrie 2016, cu omiterea termenului de prescripție

extinctivă.

Prin urmare, SRL ,,Alexcom-Trans” a fost în drept să depună pe parcursul

examinării cauzei cereri de înlăturare a neajunsurilor, cereri de concretizare a

cererii de chemare în judecată, precum și să stabilească cercul participanților la

proces, după cum s-a sugerat prin încheierea din 13 iulie 2016 a Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău, și respectiv, să solicite atragerea în proces a pârâtului,

astfel că cererea de chemare în judecată este depusă în interiorul termenului

prevăzut de art. 17 alin. (1) a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000.

Or, art. 62 alin. (3) Cod de procedură civilă, expres prevede că, în cazul

existenței temeiurilor prevăzute la alin. (1), orice persoană are dreptul să solicite

intervenirea în proces în calitate de coreclamant sau copârât.

La caz sunt incidente și prevederile art. 27 Cod de procedură civilă, care

stipulează că disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la

9

proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material

sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile

procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

Astfel aceste circumstanțe au rămas fără o apreciere adecvată de către instanța

de apel, deși urmau a fi verificate și analizate minuțios întru soluționarea corectă a

litigiului.

În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel

eronat a menținut hotărârea primei instanțe, prin care s-a respins cererea de

chemare în judecată depusă de SRL ,,Alexcom-Trans”, ca fiind depusă cu omiterea

termenului de prescripție.

Ca consecință, această circumstanță este apreciată de către Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție drept o

eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Or, instanța

de apel nu s-a expus asupra fondului cauzei.

În aceste circumstanțe se atestă că instanța de apel a interpretat eronat

normele de drept material cu privire la momentul curgerii termenului de prescripție

pentru adresare cu cerere de chemare în judecată și luând în considerare că cauza a

fost examinată în ordine de apel doar prin aspectul tardivității acțiunii, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a trimite cauza la rejudecare în vederea examinării fondului

cauzei.

Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să

menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească

de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise cert indică la

examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și

corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale.

În speță, prezintă relevanță și faptul că folosirea criteriilor pentru

determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul

acestuia, presupune prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a

situației de fapt, care, este diferită de la caz la caz.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la

care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitate să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Distinct de cele mai sus arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de

apel urmează a fi casată cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

10

La rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

decide:

Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Alexcom-

Trans”.

Se casează decizia din 5 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Alexcom-Trans” împotriva Biroului Vamal Centru (succesor de drept al

Biroul Vamal Chișinău) cu privire la contestarea actelor de inspecție, recalcularea

și restituirea taxelor, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Svetlana Filincova

Nina Vascan

Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

11