3ra-1286/18 — contestarea actului administrativ

3ra-1286/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 3ra-1286/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru jud: V. Lastavețchi

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău jud: L. Bulgac, S. Gârbu, G. Dașchevici

Î N C H E I E R E

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Angela Bumbu, reprezentată

de avocatul Alexei Croitor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău,

intervenienți accesorii Anatolie Bumbu și Angela Bumbu cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea de apel declarată de Consiliul municipal Chișinău și cererea de apel

declarată de Angela Bumbu, reprezentată de avocatul Alexei Croitor și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 septembrie 2017,

c o n s t a t ă:

La 04 mai 2017, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău,

intervenienți accesorii Anatolie Bumbu și Angela Bumbu cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat a invocat că, Consiliul municipal Chișinău a emis decizia nr. 2/28-27 din data

de 09 martie 2017 „Cu privire la atribuirea în proprietate privată a unui lot de pământ

din str. Burebista, nr. 98/V lui Anatolie Bumbu”, s-a decis atribuirea în proprietate

privată a unui lot de pământ cu suprafața de 812 metri pătrați, din str. Burebista, nr.

98/V lui Anatolie Bumbu.

Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a menționat că,

în corespundere cu prevederile art. 64 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, a supus controlului obligatoriu de legalitate

decizia menționată și a stabilit că aceasta a fost adoptată contrar prevederilor

legislației.

1

Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a indicat că, în

conformitate cu prevederilor art. 68 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, prin notificarea nr. 1304/OT-4-653 din data de

09 august 2017, a solicitat Consiliului municipal Chișinău abrogarea, în termen de

30 de zile, a deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 2/28-27 din data de

09 martie 2017.

Reclamantul, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a relatat că,

pînă la moment, autoritatea publică emitentă, Consiliul municipal Chișinău nu a

adoptat nici o decizie, cu privire la examinarea notificării înaintate de Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a indicat că,

potrivit prevederilor art. 315 Cod civil, doar proprietarul are drept de posesiune de

folosință și de dispoziție asupra bunului. Conform datelor din Registrul bunurilor

imobile rezultă că, proprietarul terenului vizat în decizia notificată nu este stabilit.

Prin urmare, Consiliul mun. Chișinău nu putea decide referitor la înstrăinarea unui

bun ce nu-i aparține cu drept de proprietate.

Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a invocat că,

conform prevederilor art. 23 al Legii nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu privire la

formarea bunurilor imobile, în caz de litigiu asupra datelor cu privire la bunurile

imobile formate, ca bază se iau datele din cadastrul bunurilor imobile, până când

aceste date nu vor fi contestate în condițiile legii.

Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a relatat că, în

conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) al Legii nr. 121 din 04 mai 2007 cu privire

la administrarea și deetatizarea proprității publice, organul abilitat cu administrarea

și detatizarea proprietății publice a statului este Agenția Proprietății Publice

subordonată Ministerului Economiei, succesor al Agenției Privatizare, ale cărei

atribuții sunt stabilite în conformitate cu prezenta lege și alte acte normative.

Astfel, reclamantul, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a

considerat că, Consiliul mun. Chișinău la adoptarea actului administrativ a ignorat

și prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 317 din 18 iulie 2003 cu privire la actele

normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și

locale, care stipulează că actele normative ale autorităților administrației publice

centrale și locale trebuie să corespundă întocmai prevederilor constituționale,

legilor, precum și hotărârilor și ordonanțelor Guvernului .

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza art. 166, 167, 174, 192,

277, 278, Cod de procedură civilă, art. 68 al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, art. 23 al Legii nr. 354 din 28 octombrie 2004

cu privire la formarea bunurilor imobile, art. 7 alin. (2) al Legii nr. 121 din 04 mai

2007 cu privire la administrarea și deetatizarea proprității publice și art. 3, 5, 17, 21,

26 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat

anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 2/28-27 din 09 martie 2017„Cu

privire la atribuirea în proprietate privată a unui lot de pământ din str. Burebista, nr.

98/V lui Anatolie Bumbu”.

2

Prin hotărârea din 18 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis, cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii

Anatolie Bumbu și Angela Bumbu cu privire la contestarea actului administrativ și

s-a anulat decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/28-27 din 09 martie 2017,

„Cu privire la atribuirea în proprietate privată a unui lot de pământ din str. Burebista,

nr. 98/V lui Anatolie Bumbu”.

Prin decizia din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de apel declarată de Consiliul municipal Chișinău și cererea de apel declarată de

Angela Bumbu, reprezentată de avocatul Alexei Croitor și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 septembrie 2017, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii Anatolie

Bumbu și Angela Bumbu cu privire la contestarea actului administrativ.

Instanța de apel și-a întemeiat soluția, în baza prevederilor art. art. art. 68 al

Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, art. 23 al

Legii nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, art. 7

alin. (2) al Legii nr. 121 din 04 mai 2007 cu privire la administrarea și deetatizarea

proprității publice și art. 3, 5, 17, 21, 26 din Legea contenciosului administrativ nr.

793 din 10 februarie 2000.

Instanța de apel a constatat că, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.

2/28-27 din 09 martie 2017 „Cu privire la atribuirea în proprietate privată a unui lot

de pământ din str. Burebista, 98/V lui Anatolie Bumbu”, s-a decis atribuirea în

proprietate privată lui Anatolie Bumbu a unui lot de pământ cu suprafața de 812

metri pătrați, ca urmare a vânzării-cumpărării la preț normativ, pentru deservirea și

exploatarea casei de locuit particulare.

La fel, instanța de apel a constatat că, Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat în conformitate cu prevederile art. 64 din Legea nr. 436-XVI din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, efectuând controlul sub

aspectul legal al deciziilor menționate a stabilit că aceasta a fost adoptată cu

încălcarea legislației în vigoare. Iar, la data de 02 mai 2017 Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat. prin notificarea nr. 1303/OT4-806. a solicitat

Consiliului municipal Chișinău abrogarea deciziei 2/28-27 din 09 martie 2017, ca

fiind emisă contrar legislației. însă nu a primit nici un răspuns, motiv pentru care a

fost sesizată instanța de contencios administrativ.

Instanța de apel a invocat prevederile art. 315 din Codul civil, care stabilește

că, doar proprietarul are dreptul de dispoziție asupra bunului, iar conform art. 321

alin. (2) din Codul civil, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se

dobândește la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute

de lege.

De asemenea, instanța de apel a invocat prevederile art. 5 alin. (2) din Legea

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998 statuează expres

că terenurile sunt supuse înregistrării obligatorii.

Totodată, instanța de apel a indicat că, potrivit prevederilor art. 23 al Legii nr.

354 din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, în caz de litigiu

3

asupra datelor privind bunurile imobile formate, ca bază se iau datele din cadastrul

bunurilor imobile, până când aceste date nu vor fi contestate în condițiile legii.

Astfel, instanța de apel a reiterat că, potrivit extrasului eliberat de ÎS

"Cadastru" din 04 aprilie 2017, lotul de pământ situat în mun. Chișinău, sect.

Botanica, str. Burebista. 98/V, nu este înregistrat în proprietatea căreiva persoane.

Mai mult decât atât extrasul din Registrul Bunurilor imobile conține mențiunea că

înregistrarea dreptului de proprietate asupra lotului de pământ nu a fost vreodată

solicitată.

Instanța de apel a menționat că, Consiliul mun. Chișinău ca autoritate publică

locală a exercitat dreptul de dispoziție, prin vânzare, cu privire la un lot de pământ

care nu-i aparținea. Or, în registrul bunurilor imobile lipsec date cu privire la

proprietarul terenului de pe str. Burebista 98/V.

Argumentele reprezentantului apelantei Bumbu Angela, cu privire la protecția

acordată dreptului de proprietate a familiei Bumbu prin art. 1 Protocolul 1 al

Convenției Europene, de asemenea instanța de apel le-a considerat neîntemeiate,

deoarece în speță, dreptul de proprietate asupra bunului imobil nu a fost înregistrat

după autoritatea care a decis vânzarea lotului de pământ. Or, nu poate fi protejat un

drept al persoanei dacă persoana nu îl deține. Astfel la materialele cauzei, lipsesc

careva acte din care rezultă că.apelanții dețin sau au deținut în proprietate terenul

litigios din mun. Chișinău, str. Burebista, 98/V.

Alte argumentele invocate de reprezentanții apelanților în susținerea

pretențiilor sale, au fost reținute de către instanța de apel. deoarece se combat cu cele

invocate mai sus și se referă la circumstanțele, care au fost constatate și elucidate pe

deplin de prima instanță, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate

și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de

drept material. In astfel de împrejurării. Instanța de apel a considerat că, concluzia

primei instanțe despre necesitatea admiterii acțiunii Oficiului Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat este justă, ea având la bază cumulul dovezilor administrate în

cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită, în

conformitate cu art. 130 CPC, care de rând cu alte legi completează Legea

contenciosului administrativ.

La 01 august 2018, Angela Bumbu, reprezentată de avocatul Alexei Croitor,

a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărârii, de respingere a acțiunii

depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

În motivarea cererii de recurs, recurenta Angela Bumbu, a indicat că, nu este

de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanței, le consideră ilegale

și neîntemeiate care urmează a fi casate, din motiv că au fost adoptate cu aplicarea

eronată a normelor de drept material.

Recurenta Angela Bumbu, a indicat că, împreună cu soțul Anatolie Bumbu,

au în proprietate bunul imobil, casa de locuit situată pe str. Burebista, nr. 98/V, mun.

Chișinău, numărul cadastral XXXXXXXXX, înregistrată la OCT Chișinău la data

de 27 martie 2009, în baza procesului-verbal de recepție finală nr. 427 din data de

20 aprilie 2007.

4

Recurenta Angela Bumbu, a invocat că, decizia contestată a Consiliului

municipal Chișinău nr. 2/28-27 din 09 martie 2017 a fost emisă pentru deservirea și

exploatarea casei de locuit particulare situată la str. Burebista, 98/V, Chișinău.

Recurenta Angela Bumbu, a menționat că, Anatolie Bumbu nu a participat la

examinarea cauzei civile nici în instanța de apel și nici în instanța de fond, instanțele

limitându-se la faptul că părticipă avocatul Alexei Croitor, care reprezintă doar

interesele recurentei Angela Bumbu.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată recurentei Angela Bumbu,

la 13 aprilie 2018, conform scrisorii nr. 4435 (f.d.127), însă dovada recepționării

acesteia la materialele cauzei, lipsește. Totodată, recurenta Angela Bumbu în cererea

de recurs indică că a luat cunoștință cu decizia instanței de apel la data de

23 iulie 2018.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de către Angela Bumbu, la 01 august 2018, cu respectarea termenului indicat la art.

434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

La 20 august 2018, în adresa intimatului Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, a fost expediată copia recursului declarat de Angela Bumbu,

reprezentată de avocatul Alexei Croitor, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței.

Intimatul, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, nu și-a

valorificat dreptul procedural respectiv, și nu a depus referință în termenul stabilit,

la cererea de recurs declarată de către Angela Bumbu, reprezentată de avocatul

Alexei Croitor.

Examinând temeiurile recursului declarat de Angela Bumbu, reprezentată de

avocatul Alexei Croitor, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

5

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Angela Bumbu, reprezentată

de avocatul Alexei Croitor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Angela Bumbu,

reprezentată de avocatul Alexei Croitor se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Angela Bumbu, reprezentată de avocatul

Alexei Croitor.

6

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Angela Bumbu, reprezentată de

avocatul Alexei Croitor împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău,

intervenienți accesorii Anatolie Bumbu și Angela Bumbu cu privire la contestarea

actului administrativ.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

7