3ra-1260/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-1260/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosar nr. 3ra-1260/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru jud: N. Mazur instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău jud: E. Palamarciuc, A. Malîi, V. Clima Î N C H E I E R E 31 octombrie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Primarul General al municipiului Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Vladimir Coteț cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Primarul General al municipiului Chișinău și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 octombrie 2017, c o n s t a t ă: La 13 februarie 2017, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului General al municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Vladimir Coteț cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii, reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a invocat că, la 24 octombrie 2016, Primarul General al municipiului Chișinău a emis dispoziția nr. 655-dc „Cu privire la suspendarea mandatului de viceprimar d-lui Vladimir Coteț”. Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a menționat că, în corespundere cu prevederile art. 64 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009 a efectuat controlul de legalitate al dispoziției menționate și a stabilit că aceasta a fost emisă contrar prevederilor legislației în vigoare.
1 Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a indicat că, în conformitate cu prevederilor art. 68 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, prin notificarea nr. 1304/OT-4-2348 din 13 decembrie 2016, a solicitat abrogarea actului administrativ. Reclamantul, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a relatat că, prin demersul nr. 02-119/9026 din 11 ianuarie 2017 a fost informat că emitentul consideră dispoziția legală și respectiv nu poate fi supusă abrogării. Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a invocat prevederile art. 14 alin. (2) lit. t) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, conform căreia de competența consiliului local ține alegerea, la propunerea primarului, a viceprimarului (viceprimarilor), precum și de a-l (îi) elibera din funcție, în condițiile legii.
În corespundere cu prevederile art. 31 al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, viceprimarii sînt aleși, la propunerea primarului, prin decizie a consiliului, adoptată cu votul majorității consilierilor aleși. In cazul în care candidatura propusă nu întrunește numărul necesar de voturi la 2 ședințe consecutive, primarul propune consiliului o altă candidatură. Eliberarea din funcție a viceprimarului se face, la propunerea primarului, prin decizie a consiliului local, adoptată cu votul majorității consilierilor aleși. Conform prevederilor art. 33 al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, în cazul în care a fost deferit justiției pentru săvârșirea unei infracțiuni, primarul poate fi suspendat din funcție până la soluționarea definitivă a cauzei.
Organizarea de noi alegeri pentru funcția de primar nu se admite pe - întreaga durată a suspendării. Suspendarea poate fi dispusă numai de către instanța de judecată. în condițiile legii. Prevederile respectivului articol se aplică, în modul respectiv, și viceprimarilor. Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a constat că competența de suspendare a mandatului viceprimarului municipiul Chișinău revine instanței de judecată și nicidecum Primarului General. Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, consideră că, dispoziția contestată a fost emisă cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare și depășirea competențelor stabilite de lege.
În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza art. 33, 166, 192 alin. (2), 277, 278, Cod de procedură civilă, art. 14 alin. (2) lit. t), 31, 33, 68 al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, art. 3, 5, 17, 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat anularea dispoziției nr. 655-dc din 24 octombrie 2016„Cu privire la suspendarea mandatului de viceprimar d-lui Vladimir Coteț”. Prin hotărârea din 02 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis, cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat Primarului General al municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Vladimir Coteț cu privire la contestarea actului administrativ, s-a anulat dispoziția nr. 655-dc din 24 octombrie 2016 „Cu privire la suspendarea mandatului de viceprimar d-lui Vladimir Coteț”.
2 Prin decizia din 16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins apelul declarat de Primarul General al mun. Chișinău și s-a menținut hotărârea din 02 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Vladimir Coteț cu privire la contestarea actului administrativ. Instanța de apel și-a întemeiat soluția, în baza prevederilor art. art. 14 alin. (2) lit. t), 29, 31, 33, 68 al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, art. 21 din Legea cu privire la statutul persoanelor de demnitate publică, art. 3, 5, 17, 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Instanța de apel a constatat că Procuratura Anticorupție a instrumentat cauza penală, ce-l viza inclusiv pe viceprimarul mun.
Chișinău, Vladimir Coteț, în baza art. 42 alin. (2), art. 324 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, art. 42 alin. (2), art. 332 alin. (1) Cod penal și art. 42 alin. (2), art. 325 alin. (1) Cod penal. La fel instanța de apel a constatat că, la 08 septembrie 2016, Primarul General al mun. Chișinău, a formulat o cerere în adresă Procuraturii Anticorupție, în care, a indicat că, la 25 mai 2017, ca urmare a percheziției efectuate în Primăria mun. Chișinău, a fost reținut viceprimarul mun. Chișinău Vladimir Coteț, și având în vedere aducerea funcționarului numit, a învinuirilor în comiterea infracțiunilor prevăzute de Codul penal, a solicitat informarea referitoare la cauză și dacă cauza a fost trimisă în instanță de judecată.
Prin răspunsul Procuraturii Anticorupție din 23 septembrie 2016, procurorul adjunct al Procuraturii anticorupție Adrian Popenco a informat Primarul General al mun. Chișinău că cauza penală cu privire la învinuirea lui Vladimir Coteț în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 324 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, art. 42 alin. (2), art. 332 alin. (1) Cod penal și art. 42 alin. (2), art. 325 alin. (1) Cod penal a fost transmisă la 12 septembrie 2016 Judecătoriei Chișinău, sediul Centru pentru examinare cauzei în fond. Instanța de apel a reținut că, la 24 octombrie 2016, Primarul general al mun.
Chișinău, întemeindu-și soluția pe răspunsul Procuraturii Anticorupție privind remiterea pentru judecare în fond a cauzei penale de învinuire a viceprimarului municipiului Chișinău dl Vladimir Coteț, în temeiul art. 200 Codul de procedură penală, art. 76 lit. g) Codul muncii, art. 21 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la statutul persoanelor de demnitate publică, art. 29 alin. (1) lit. c) și art. 32 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală, art. 15 alin. (1) pct. 1) lit. b) și art. 16 alin. (1) din Legea privind statutul municipiului Chișinău, a emis dispoziția nr. 655-dc din data de 24 octombrie 2016, „Cu privire la suspendarea mandatului viceprimarului dl Vladimir Coteț”, prin care a suspendat mandatul viceprimarului municipiului Chișinău, dl Vladimir Coteț, începând cu data de 24 octombrie 2016, până la emiterea unei sentințe definitive a instanței de judecată.
Conform prevederilor art. 14 alin. (2) lit. t) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006, privind administrația publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art. 4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local alege, la propunerea 3 primarului, viceprimarul (viceprimarii), precum și îl (îi) eliberează din funcție, în condițiile prezentei legii. În consolidarea soluției adoptate instanța de apel a reținut prevederile art. 31 alin. (1) și 33 al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, în care este stipulat că, viceprimarii sânt aleși, la propunerea primarului, prin decizie a consiliului, adoptată cu votul majorității consilierilor aleși.
In cazul în care candidatura propusă nu întrunește numărul necesar de voturi la 2 ședințe consecutive, primarul propune consiliului o altă candidatură. Eliberarea din funcție a viceprimarului se face, la propunerea primarului, prin decizie a consiliului local, adoptată cu votul majorității consilierilor aleși. Iar, în cazul în care a fost deferit justiției pentru săvârșirea unei infracțiuni, primarul poate fi suspendat din funcție până la soluționarea definitivă a cauzei. Organizarea de noi alegeri pentru funcția de primar nu se admite pe - întreaga durată a suspendării. Suspendarea poate fi dispusă numai de către instanța de judecată. în condițiile legii. Prevederile respectivului articol se aplică, în modul respectiv, și viceprimarilor.
Instanța de apel a reținut că, legea nu conferă oportunitate și nici discreție Primarul General al municipiului Chișinău în a dispune suspendarea din funcție a viceprimarului, în a cărui privință acesta nu dispune nici de competența de numire sau revocare din funcție, inclusiv nu oferă această opțiune nici organului electiv Consiliul mun. Chișinău, imperativul legii fiind instanța de judecată, interpretarea în această materie nefiind permisă. Totodată, instanța de apel a reținut că, nu are relevanță dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. c) al Legii privind administrația publică locală precum și dispozițiile art. 76 lit. g) Codul muncii, or atribuțiile Primarului General al municipiului Chișinău legate de numire, stabilire a atribuțiilor și încetare a raporturilor de serviciu, nu sunt în raport cu viceprimarul, asupra căruia acesta nu exercită competență de numire și încetare a raporturilor de muncă, acestea revenind Consiliului mun.
Chișinău. Nu pot fi reținute nici prevederile art. 32 alin. (1) al Legii privind administrația publică locală, or dreptul primarului de a emite dispoziții, nu este contestat, altă situație fiind legalitatea acestora. Instanța de apel a constat că, dispozițiile art. 200 lit. c) din Codul de procedură penală, nu au relevanță la caz, or la lucrările dosarului nu se conțin careva demersuri ale Procurorului privind suspendarea provizorie din funcție a viceprimarului, mai mult, chiar dacă ar exista, acestea urmau a fi îndreptate instanței de judecată, unica competentă, conform dispoziției art. 33 din Legea privind administrația publică locală normă derogatorie mecanismului instituit de art. 200 din Codul de procedură penală.
Referința la prevederile art. 21 din Legea cu privire la statutul persoanelor de demnitate publică, nu îndreptățește emiterea dispoziției contestate, or norma de referință instituie mecanismul de suspendare în modalitatea inițiată, doar dacă legea specială ce reglementează activitatea demnitarului nu prevede altfel. La caz, norma instituie direct procedura de suspendare prin intermediul instanței de judecată. Instanța de apel consideră că, prima instanță a dat apreciere cuvenită circumstanțelor cauzei și soluția de anularea actului este legală, neexistând indicii care să ateste neelucidarea circumstanțelor importante, sau aprecierea eronată a lor, 4 precum și aplicarea eronată a legii, prin urmare instanța de apel a concluzionat de a respinge apelul declarat de către Primarul General al mun.
Chișinău și a menține hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 octombrie 2017. La 12 iulie 2018, Primarul General al municipiului Chișinău a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care, a solicitat admiterea recursului casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărârii, de respingere a acțiunii depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. În motivarea cererii de recurs, recurentul Primarul General al municipiului Chișinău, a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanței, le consideră ilegale și neîntemeiate care urmează a fi casate, din motiv că au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material.
Recurentul Primarul General al municipiului Chișinău, a indicat că, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că, dispoziția contestată a fost emisă în temeiul art. 29 alin. (1) lit. c) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, care prevede că primarul are ca atribuție numirea, stabilirea atribuțiilor și încetarea raporturilor de serviciu sau de muncă cu șefii de subdiviziuni, de servicii, de întreprinderi municipale din subordinea autorității administrației publice locale respective, personalul primăriei, conducerea și controlul activității acestora, contribuirea la formarea și reciclarea profesională.
Recurentul Primarul General al municipiului Chișinău, a invocat că, prin dispoziția nr. 655-dc din 24 octombrie 2016 „Cu privire la suspendarea mandatului de viceprimar d-lui Vladimir Coteț”, având în vedere răspunsul Procuraturii Anticorupție privind remiterea pentru judecare în fond a cauzei penale de învinuire a viceprimarului municipiului Chișinău dl Vladimir Coteț, a dispus suspendarea mandatului viceprimarului municipiului Chișinău, dl Vladimir Coteț, începând cu data de 24 octombrie 2016, până la emiterea unei sentințe definitive a instanței de judecată. Recurentul Primarul General al municipiului Chișinău, a indicat că, instanța de apel nu a luat în calcul prevederile art. 32 alin. (1) al Legii privind administrația publică locală, care prevede că în exercitarea atribuțiilor sale primarul emite dispoziții cu caracter normativ și individual.
Prin urmare, consideră că era în drept să emită dispoziția contestată conform competenței și atribuțiilor sale. Recurentul Primarul General al municipiului Chișinău, a invocat art. 200 lit. c) din Codul de procedură penală, care prevede că, suspendarea provizorie din funcție o decide administrația instituției în care activează bănuitul, învinuitul, în condițiile legii, la demersul procurorului care conduce, sau, după caz, efectuează nemijlocit urmărirea penală.
Recurentul Primarul General al municipiului Chișinău, a invocat art. 21 alin. (1) și (2) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010, cu privire la statutul persoanelor de demnitate publică, care prevede că, suspendarea mandatului presupune încetarea îndeplinirii pentru o anumită perioadă a atribuțiilor de către persoana cu funcție de demnitate publică și încetarea plății drepturilor salariale de către autoritatea publică în care activează această persoană, dacă legea specială ce reglementează activitatea demnitarului nu prevede altfel. Exercitarea mandatului se suspendă în temeiul 5 prevederilor legislației muncii, reglementărilor de drept comun civile, administrative sau penale, al legilor speciale ce reglementează activitatea demnitarului, precum și în temeiul participării demnitarului în campania electorală sau al desfășurării anchetei de serviciu în legătură cu săvârșirea de către demnitar a faptelor imputabile acestuia.
De asemenea recurentul Primarul General al municipiului Chișinău, a invocat art. 76 lit. g) Codul muncii, care prevede că suspendarea contractului individual de muncă în circumstanțe ce nu depind de voința părților în cazul trimiterii în instanța de judecată a dosarului penal privind comiterea de către salariat a unei infracțiuni incompatibile cu munca prestată, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată recurentului, la 25 iunie 2018, conform scrisorii nr. 7301 (f.d.127), însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește.
În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus de către Primarul General al municipiului Chișinău, la 12 iulie 2018, cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă. La 17 august 2018, în adresa intimaților Vladimir Coteț și Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, au fost expediate copiile recursului declarat de Primarul General al municipiului Chișinău, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. La 08 septembrie 2018 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului depus de Primarul General al municipiului Chișinău ca fiind neîntemeiat și menținerea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe.
La 20 septembrie 2018 Vladimir Coteț a depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. Examinând temeiurile recursului declarat de Primarul General al municipiului Chișinău, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța 6 judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primarul General al municipiului Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Primarul General al municipiului Chișinău se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a 7 considera inadmisibil recursul declarat de Primarul General al municipiului Chișinău.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Primarul General al municipiului Chișinău împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinăuîn cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Vladimir Coteț cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.