3ra-1260/18 — contestarea actului administrativ

3ra-1260/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 3ra-1260/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru jud: N. Mazur

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău jud: E. Palamarciuc, A. Malîi, V. Clima

Î N C H E I E R E

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Primarul General al

municipiului Chișinău,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al municipiului

Chișinău, intervenient accesoriu Vladimir Coteț cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea de apel declarată de Primarul General al municipiului Chișinău și

s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 octombrie 2017,

c o n s t a t ă:

La 13 februarie 2017, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului General al municipiului

Chișinău, intervenient accesoriu Vladimir Coteț cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat a invocat că, la 24 octombrie 2016, Primarul General al municipiului

Chișinău a emis dispoziția nr. 655-dc „Cu privire la suspendarea mandatului de

viceprimar d-lui Vladimir Coteț”.

Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a menționat că,

în corespundere cu prevederile art. 64 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală și Regulamentul cu privire la organizarea și

funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009 a efectuat controlul de legalitate al

dispoziției menționate și a stabilit că aceasta a fost emisă contrar prevederilor

legislației în vigoare.

1

Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a indicat că, în

conformitate cu prevederilor art. 68 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, prin notificarea nr. 1304/OT-4-2348 din

13 decembrie 2016, a solicitat abrogarea actului administrativ.

Reclamantul, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a relatat că,

prin demersul nr. 02-119/9026 din 11 ianuarie 2017 a fost informat că emitentul

consideră dispoziția legală și respectiv nu poate fi supusă abrogării.

Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a invocat

prevederile art. 14 alin. (2) lit. t) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, conform căreia de competența consiliului local ține

alegerea, la propunerea primarului, a viceprimarului (viceprimarilor), precum și de

a-l (îi) elibera din funcție, în condițiile legii.

În corespundere cu prevederile art. 31 al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, viceprimarii sînt aleși, la propunerea

primarului, prin decizie a consiliului, adoptată cu votul majorității consilierilor aleși.

In cazul în care candidatura propusă nu întrunește numărul necesar de voturi la 2

ședințe consecutive, primarul propune consiliului o altă candidatură. Eliberarea din

funcție a viceprimarului se face, la propunerea primarului, prin decizie a consiliului

local, adoptată cu votul majorității consilierilor aleși.

Conform prevederilor art. 33 al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, în cazul în care a fost deferit justiției pentru săvârșirea

unei infracțiuni, primarul poate fi suspendat din funcție până la soluționarea

definitivă a cauzei. Organizarea de noi alegeri pentru funcția de primar nu se admite

pe - întreaga durată a suspendării. Suspendarea poate fi dispusă numai de către

instanța de judecată. în condițiile legii. Prevederile respectivului articol se aplică, în

modul respectiv, și viceprimarilor.

Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a constat că

competența de suspendare a mandatului viceprimarului municipiul Chișinău revine

instanței de judecată și nicidecum Primarului General.

Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, consideră că,

dispoziția contestată a fost emisă cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare și

depășirea competențelor stabilite de lege.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza art. 33, 166, 192 alin.

(2), 277, 278, Cod de procedură civilă, art. 14 alin. (2) lit. t), 31, 33, 68 al Legii nr.

436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, art. 3, 5, 17, 21 din

Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat

anularea dispoziției nr. 655-dc din 24 octombrie 2016„Cu privire la suspendarea

mandatului de viceprimar d-lui Vladimir Coteț”.

Prin hotărârea din 02 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis, cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat Primarului General al municipiului Chișinău, intervenient

accesoriu Vladimir Coteț cu privire la contestarea actului administrativ, s-a anulat

dispoziția nr. 655-dc din 24 octombrie 2016 „Cu privire la suspendarea mandatului

de viceprimar d-lui Vladimir Coteț”.

2

Prin decizia din 16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins apelul

declarat de Primarul General al mun. Chișinău și s-a menținut hotărârea din

02 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea

de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Primarului General al municipiului Chișinău, intervenient accesoriu

Vladimir Coteț cu privire la contestarea actului administrativ.

Instanța de apel și-a întemeiat soluția, în baza prevederilor art. art. 14 alin. (2)

lit. t), 29, 31, 33, 68 al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația

publică locală, art. 21 din Legea cu privire la statutul persoanelor de demnitate

publică, art. 3, 5, 17, 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000.

Instanța de apel a constatat că Procuratura Anticorupție a instrumentat cauza

penală, ce-l viza inclusiv pe viceprimarul mun. Chișinău, Vladimir Coteț, în baza

art. 42 alin. (2), art. 324 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, art. 42 alin. (2), art. 332 alin.

(1) Cod penal și art. 42 alin. (2), art. 325 alin. (1) Cod penal.

La fel instanța de apel a constatat că, la 08 septembrie 2016, Primarul General

al mun. Chișinău, a formulat o cerere în adresă Procuraturii Anticorupție, în care, a

indicat că, la 25 mai 2017, ca urmare a percheziției efectuate în Primăria mun.

Chișinău, a fost reținut viceprimarul mun. Chișinău Vladimir Coteț, și având în

vedere aducerea funcționarului numit, a învinuirilor în comiterea infracțiunilor

prevăzute de Codul penal, a solicitat informarea referitoare la cauză și dacă cauza a

fost trimisă în instanță de judecată.

Prin răspunsul Procuraturii Anticorupție din 23 septembrie 2016, procurorul

adjunct al Procuraturii anticorupție Adrian Popenco a informat Primarul General al

mun. Chișinău că cauza penală cu privire la învinuirea lui Vladimir Coteț în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 324 alin. (2) lit. b) și d)

Cod penal, art. 42 alin. (2), art. 332 alin. (1) Cod penal și art. 42 alin. (2), art. 325

alin. (1) Cod penal a fost transmisă la 12 septembrie 2016 Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru pentru examinare cauzei în fond.

Instanța de apel a reținut că, la 24 octombrie 2016, Primarul general al mun.

Chișinău, întemeindu-și soluția pe răspunsul Procuraturii Anticorupție privind

remiterea pentru judecare în fond a cauzei penale de învinuire a viceprimarului

municipiului Chișinău dl Vladimir Coteț, în temeiul art. 200 Codul de procedură

penală, art. 76 lit. g) Codul muncii, art. 21 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la

statutul persoanelor de demnitate publică, art. 29 alin. (1) lit. c) și art. 32 alin. (1) din

Legea privind administrația publică locală, art. 15 alin. (1) pct. 1) lit. b) și art. 16

alin. (1) din Legea privind statutul municipiului Chișinău, a emis dispoziția

nr. 655-dc din data de 24 octombrie 2016, „Cu privire la suspendarea mandatului

viceprimarului dl Vladimir Coteț”, prin care a suspendat mandatul viceprimarului

municipiului Chișinău, dl Vladimir Coteț, începând cu data de 24 octombrie 2016,

până la emiterea unei sentințe definitive a instanței de judecată.

Conform prevederilor art. 14 alin. (2) lit. t) al Legii nr. 436 din 28 decembrie

2006, privind administrația publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale

autorităților administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art. 4 al Legii

privind descentralizarea administrativă, consiliul local alege, la propunerea

3

primarului, viceprimarul (viceprimarii), precum și îl (îi) eliberează din funcție, în

condițiile prezentei legii.

În consolidarea soluției adoptate instanța de apel a reținut prevederile art. 31

alin. (1) și 33 al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică

locală, în care este stipulat că, viceprimarii sânt aleși, la propunerea primarului, prin

decizie a consiliului, adoptată cu votul majorității consilierilor aleși. In cazul în care

candidatura propusă nu întrunește numărul necesar de voturi la 2 ședințe

consecutive, primarul propune consiliului o altă candidatură. Eliberarea din funcție

a viceprimarului se face, la propunerea primarului, prin decizie a consiliului local,

adoptată cu votul majorității consilierilor aleși.

Iar, în cazul în care a fost deferit justiției pentru săvârșirea unei infracțiuni,

primarul poate fi suspendat din funcție până la soluționarea definitivă a cauzei.

Organizarea de noi alegeri pentru funcția de primar nu se admite pe - întreaga durată

a suspendării. Suspendarea poate fi dispusă numai de către instanța de judecată. în

condițiile legii. Prevederile respectivului articol se aplică, în modul respectiv, și

viceprimarilor.

Instanța de apel a reținut că, legea nu conferă oportunitate și nici discreție

Primarul General al municipiului Chișinău în a dispune suspendarea din funcție a

viceprimarului, în a cărui privință acesta nu dispune nici de competența de numire

sau revocare din funcție, inclusiv nu oferă această opțiune nici organului electiv

Consiliul mun. Chișinău, imperativul legii fiind instanța de judecată, interpretarea în

această materie nefiind permisă.

Totodată, instanța de apel a reținut că, nu are relevanță dispozițiile art. 29 alin.

(1) lit. c) al Legii privind administrația publică locală precum și dispozițiile art. 76

lit. g) Codul muncii, or atribuțiile Primarului General al municipiului Chișinău legate

de numire, stabilire a atribuțiilor și încetare a raporturilor de serviciu, nu sunt în

raport cu viceprimarul, asupra căruia acesta nu exercită competență de numire și

încetare a raporturilor de muncă, acestea revenind Consiliului mun. Chișinău. Nu

pot fi reținute nici prevederile art. 32 alin. (1) al Legii privind administrația publică

locală, or dreptul primarului de a emite dispoziții, nu este contestat, altă situație fiind

legalitatea acestora.

Instanța de apel a constat că, dispozițiile art. 200 lit. c) din Codul de procedură

penală, nu au relevanță la caz, or la lucrările dosarului nu se conțin careva demersuri

ale Procurorului privind suspendarea provizorie din funcție a viceprimarului, mai

mult, chiar dacă ar exista, acestea urmau a fi îndreptate instanței de judecată, unica

competentă, conform dispoziției art. 33 din Legea privind administrația publică

locală normă derogatorie mecanismului instituit de art. 200 din Codul de procedură

penală. Referința la prevederile art. 21 din Legea cu privire la statutul persoanelor

de demnitate publică, nu îndreptățește emiterea dispoziției contestate, or norma de

referință instituie mecanismul de suspendare în modalitatea inițiată, doar dacă legea

specială ce reglementează activitatea demnitarului nu prevede altfel. La caz, norma

instituie direct procedura de suspendare prin intermediul instanței de judecată.

Instanța de apel consideră că, prima instanță a dat apreciere cuvenită

circumstanțelor cauzei și soluția de anularea actului este legală, neexistând indicii

care să ateste neelucidarea circumstanțelor importante, sau aprecierea eronată a lor,

4

precum și aplicarea eronată a legii, prin urmare instanța de apel a concluzionat de a

respinge apelul declarat de către Primarul General al mun. Chișinău și a menține

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 octombrie 2017.

La 12 iulie 2018, Primarul General al municipiului Chișinău a depus cerere de

recurs împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care, a

solicitat admiterea recursului casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărârii, de respingere a acțiunii depuse de Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

În motivarea cererii de recurs, recurentul Primarul General al municipiului

Chișinău, a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanței, le consideră ilegale și neîntemeiate care urmează a fi casate, din

motiv că au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

Recurentul Primarul General al municipiului Chișinău, a indicat că, instanța

de apel nu a ținut cont de faptul că, dispoziția contestată a fost emisă în temeiul art.

29 alin. (1) lit. c) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația

publică locală, care prevede că primarul are ca atribuție numirea, stabilirea

atribuțiilor și încetarea raporturilor de serviciu sau de muncă cu șefii de subdiviziuni,

de servicii, de întreprinderi municipale din subordinea autorității administrației

publice locale respective, personalul primăriei, conducerea și controlul activității

acestora, contribuirea la formarea și reciclarea profesională.

Recurentul Primarul General al municipiului Chișinău, a invocat că, prin

dispoziția nr. 655-dc din 24 octombrie 2016 „Cu privire la suspendarea mandatului

de viceprimar d-lui Vladimir Coteț”, având în vedere răspunsul Procuraturii

Anticorupție privind remiterea pentru judecare în fond a cauzei penale de învinuire

a viceprimarului municipiului Chișinău dl Vladimir Coteț, a dispus suspendarea

mandatului viceprimarului municipiului Chișinău, dl Vladimir Coteț, începând cu

data de 24 octombrie 2016, până la emiterea unei sentințe definitive a instanței de

judecată.

Recurentul Primarul General al municipiului Chișinău, a indicat că, instanța

de apel nu a luat în calcul prevederile art. 32 alin. (1) al Legii privind administrația

publică locală, care prevede că în exercitarea atribuțiilor sale primarul emite

dispoziții cu caracter normativ și individual. Prin urmare, consideră că era în drept

să emită dispoziția contestată conform competenței și atribuțiilor sale.

Recurentul Primarul General al municipiului Chișinău, a invocat art. 200 lit.

c) din Codul de procedură penală, care prevede că, suspendarea provizorie din

funcție o decide administrația instituției în care activează bănuitul, învinuitul, în

condițiile legii, la demersul procurorului care conduce, sau, după caz, efectuează

nemijlocit urmărirea penală.

Recurentul Primarul General al municipiului Chișinău, a invocat art. 21 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010, cu privire la statutul persoanelor de

demnitate publică, care prevede că, suspendarea mandatului presupune încetarea

îndeplinirii pentru o anumită perioadă a atribuțiilor de către persoana cu funcție de

demnitate publică și încetarea plății drepturilor salariale de către autoritatea publică

în care activează această persoană, dacă legea specială ce reglementează activitatea

demnitarului nu prevede altfel. Exercitarea mandatului se suspendă în temeiul

5

prevederilor legislației muncii, reglementărilor de drept comun civile, administrative

sau penale, al legilor speciale ce reglementează activitatea demnitarului, precum și

în temeiul participării demnitarului în campania electorală sau al desfășurării

anchetei de serviciu în legătură cu săvârșirea de către demnitar a faptelor imputabile

acestuia.

De asemenea recurentul Primarul General al municipiului Chișinău, a invocat

art. 76 lit. g) Codul muncii, care prevede că suspendarea contractului individual de

muncă în circumstanțe ce nu depind de voința părților în cazul trimiterii în instanța

de judecată a dosarului penal privind comiterea de către salariat a unei infracțiuni

incompatibile cu munca prestată, până la rămânerea definitivă a hotărârii

judecătorești.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată recurentului, la 25 iunie

2018, conform scrisorii nr. 7301 (f.d.127), însă dovada recepționării acesteia la

materialele cauzei, lipsește.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de către Primarul General al municipiului Chișinău, la 12 iulie 2018, cu respectarea

termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

La 17 august 2018, în adresa intimaților Vladimir Coteț și Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, au fost expediate copiile recursului declarat de

Primarul General al municipiului Chișinău, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței.

La 08 septembrie 2018 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului depus de Primarul

General al municipiului Chișinău ca fiind neîntemeiat și menținerea deciziei

instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

La 20 septembrie 2018 Vladimir Coteț a depus referință prin care a solicitat

declararea recursului inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Primarul General al municipiului

Chișinău, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

6

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primarul General al

municipiului Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Primarul General al

municipiului Chișinău se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de

către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

7

considera inadmisibil recursul declarat de Primarul General al municipiului

Chișinău.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Primarul General al municipiului

Chișinău împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinăuîn cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al municipiului Chișinău,

intervenient accesoriu Vladimir Coteț cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

8