3ra-1255/18 — cu privire la anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-1255/18 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-1255/18
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – D. Sușchevici
Instanța de apel: CA Chișinău – A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol
ÎNCHEIERE
19 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Luiza Gafton
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Primarul general al
municipiului Chișinău,
în cauza civilă la acțiunea Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat
împotriva Primarului general al municipiului Chișinău, intervenient accesoriu
Ecaterina Volohin cu privire la anularea actului administrativ,
împotriva deciziei din data de 27 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
prin care s-au respins apelurile declarate de către Primarul general al municipiului
Chișinău și intervenientul accesoriu Ecaterina Volohin, s-a menținut hotărârea din
data de 09 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
constată:
La 10 aprilie 2017 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus
cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva
Primarului general al municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Ecaterina
Volohin, prin care a solicitat anularea dispoziției nr. 18-d din data de 06 ianuarie
2017 cu privire la atribuirea a 1/2 cotă - parte din apartamentul nr. 4, str. xxxxx,
mun. Chișinău.
În motivarea acțiunii a indicat că la data de 06 ianuarie 2017, viceprimarul
municipiului Chișinău a emis dispoziția nr. 18-d, prin care a atribuit ½ cotă-parte
din apartamentul nr. 4, str.xxxxxx, mun. Chișinău, Ecaterinei Volohin.
Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în conformitate cu art. 64
din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și
Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale
Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie
2009, a efectuat controlul de legalitate al dispoziției menționate și a constatat că a
fost emisă contrar prevederilor legislației.
La data de 14 februarie 2017 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat
a înaintat Primarului general al municipiului Chișinău notificarea nr. 1304/OT4-
251 din data de 06 februarie 2017, prin care a solicitat abrogarea actului
administrativ.
Prin răspunsul nr. 02-119/1010 din data de 16 martie 2017, remis în adresa
Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, s-a comunicat că emitentul
consideră dispoziția legală și nu există temei pentru a fi abrogată. Totodată, a fost
1
adus la cunoștință că 1/2 cota-parte din apartamentul nr. 4 din str. xxxxx, mun.
Chișinău a fost transmis în proprietatea unității administrativ-teritoriale prin
procesul-verbal nr. 7/15 din 07 august 2015.
Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a menționat că potrivit
legislației în vigoare Primarul general asigură atribuirea și repartizarea spațiului
locativ disponibil și eliberează bonuri de repartiție din fondul public de locuințe
municipal, precum și din fondul locativ eliberat și avariat (pentru restabilirea
acestuia); asigură controlul asupra întreținerii și gestionării fondului locativ în
municipiu, iar Consiliul local administrează bunurile domeniului public și ale celui
privat ale satului (comunei), orașului (municipiului), dispune de competența de a
decide cu privire la administrarea bunurilor domeniilor public și privat ale
municipiului.
Prin urmare, autoritatea publică locală executivă este în drept să realizeze
careva acte de administrare asupra bunurilor unității administrativ-teritoriale, dar
nu poate realiza acte de dispoziție, ori, atribuirea bunului imobil are ca rezultat
ieșirea din patrimoniu a dreptului de proprietate al acestuia, acțiune care nu poate fi
realizată în eventualitatea repartizării locuinței și încheierii contractului de
locațiune.
Astfel, Primarul general nu dispune de competența de a atribui un bun imobil
chiar dacă acesta are statut de locuință, aceasta fiind prerogativă exclusivă a
autorității publice deliberative.
Prin hotărârea din data de 09 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat, s-a anulat dispoziția nr. 18-d din 06 ianuarie 2017
cu privire la atribuirea a 1/2 cotă-parte din apartamentul nr. 4 din str. xxxxx, mun.
Chișinău. ( f.d. 56, 61-63)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 27 februarie 2018 a respins
apelurile declarate de către Primarul general al municipiului Chișinău și
intervenientul accesoriu Ecaterina Volohin, a menținut hotărârea din data de 09
octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. ( f.d. 99, 100-106)
Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 20 iulie 2018 a depus recurs
Primarul general al municipiului Chișinău, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri privind
respingerea acțiunii. ( f.d. 110-112)
În motivarea recursului a indicat că instanțele de judecată au stabilit
incomplet circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a cauzei și ca
efect au aplicat eronat normele de drept material, ori actul contestat nu este un act
de dispoziție asupra patrimoniului municipal, prin dispoziția respectivă s-a
repartizat ½ cotă – pare din apartamentul nr.4 din str. xxxxx, mun. Chișinău,
atribuție ce-i revine Primarului general al municipiului Chișinău.
La 08 septembrie 2018 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a
depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către
Primarul general al municipiului Chișinău ca fiind neîntemeiat. ( f.d. 118-119)
În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 27 februarie
2018, confirmare privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsește.
2
În aceste circumstanțe recursul declarat la 20 iulie 2018, este depus în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către
Primarul general al municipiului Chișinău, este inadmisibil din următoarele
considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de
judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu
pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de
către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în
afara controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu
pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele
expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură
civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul
în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul
trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în
recursul declarat de către Primarul general al municipiului Chișinău, asemenea
aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele
de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul
în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
3
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui
temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Primarul general al municipiului Chișinău,
inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Primarul general al municipiului Chișinău, se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Luiza Gafton
Maria Ghervas
4